1,055 matches
-
pat, purtând în cap nenumărate întrebări, la care răspunsurile veneau de parcă mi le-ar fi șoptit cineva: „Care sunt faptele de milostenie trupească?” Vocea interioară îmi șoptea: „Acestea sunt: a da de mâncare celor flămânzi; a da de băut celor însetați; a îmbrăca pe cei goi; a adăposti pe cei străini; a vizita pe cei bolnavi; a îngropa pe cei morți.” O nouă întrebare parcă își aștepta rândul: „Care sunt faptele de milostenie sufletească?” Răspunsul nu s-a lăsat așteptat: „A
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
treabă ar fi, dar nu știu cum să mă ajuți. Ba uite că am găsit. Uite colo răzorul acela cu ceapă. O cam dat buruianul în el. Încearcă să-l plivești. Până atunci, eu am să dau apă pătlăgelelor, că îs cam însetate. M-am apucat de treabă furându-l din când în când cu coada ochiului pe bătrân. Mânuia sapa cu așa o dibăcie și ușurință încât ai fi crezut că umblă singură...Iarăși mi-am pus întrebarea: „Cine-i cu adevărat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vaiete, Și-n devastări, continuare: furturi, țipete, atrocități. năvălitorii cu ochi înguști și balalaica pe șold în tragere prin toată Moldova, prin toată țara. Oamenii fug nu numai din case ci și din pivnițe, din poduri, prin bălăriile râpelor, flămânzi, însetați, nedormiți, înfricoșați, hăituiți. 6 Decembrie 1949. Penitenciarul Pitești. Camera 4 Spital. Studenți. Peste 80 % legionari dar și trecuți pe lângă Mișcarea Legionară, sau infiltraț i etc., frontieriști, reacții puerile cu rupere de tablouri comuniste... unii cu stări precare de conștiință
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lasă atras de metafizica idealistă și scrie ceea ce vede pe fundul mormintelor, stări convingătoare încărcate de motive de reflecție. În poezia sa practică metoda dialectică. Nu se consideră ca Beniuc în „Mărul de lângă drum”, gata să îndestuleze trecătorii flămânzi și însetați. Nu! El răstoarnă această metaforă. „În pomul vieții sunt un măr copt/Legat de ram/ Printr-o codiță/Subțirică atârnând.”... „Voi cădea curând/Scuturat de vânt...” Dar de ce va cădea” Pentru că: „În interiorul meu/Se lucrează mereu/Să-mi slăbească/Prinderea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
să vorbim. Ne-nvață ale vieții creșteri spre înălțimi și caractere la începutul unei ere pline de atâți Manole meșteri. Zidarii unei Românii cu un destin mai conștient, că noi vom fi pe continent izvorul unei ape vii. Flămând și însetat de creste, purtând în inimă străbunii el n-a fost, nu va fi, el este mereu al nostru și al lumii! Grădina poeziei lui plină de mierle și de flori esențe și privighetori este cum nicio alta nu-i. De-
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
care se amestecă, mama s-a transformat într-un izvor de lacrimi și de lapte, nu mai are corp, nu mai are suflet, nu mai are minte, e doar un izvor uriaș de la care se adapă cei flămânzi și cei însetați, laptele e pentru copil, iar lacrimile pentru tată, pentru tatăl care în timpul ăsta privește la televizor, e un documentar extrem de interesant pe Discovery, două antilope sfâșiate de colții unui leu înfometat, avioane prăbușindu-se în apa mării, ucigași în serie
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
vedere diferite și subiective. Fred privindu-i fotografia după moarte, și-l aduce aminte: Intelectual sensibil, Ladima este recunoscut de unii ca genial, ignorat sau negat cu fermitate de alții, iar ca gazetar se manifestă intransigent și inflexibil, cinstit și însetat de adevăr. Ladima pune în articolele sale pasiunea și convingerea intelectualului care gândește profund și care crede în scrisul său "dacă nu scriu ceea ce gândesc, de ce să mai scriu? Nu pot altfel." Este un inadaptat social, incapabil să accepte compromisurile
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
și de plăcerea lașului de a ucide fără milă și pedeapsă, În timp ce soarele scînteiază necruțător pe butonii manșetelor scrobite și licărește stins pe butoiul pistolului automat albastru, pe care-l strînge În mîna tremurătoare și i-l oferă stăpînului său Însetat de sînge și-i șoptește fioros: — Luați-l! Luați-l, domnu’ Bartlett! Trageți În ticălos, dacă-ncearcă să vă lovească! Între timp negrul se tot retrage Încet, dar acum nu mai are privirea ațintită asupra dușmanului său, ci asupra licăririi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a fericirii necunoscute și a Împlinirii, stradă a veseliei, a căldurii și viciului, stradă a marilor hoteluri, a restaurantelor și barurilor luxoase, a luminii blînde și aurii, a luminii Împuținate și a palorii Întipărite pe mii de chipuri albe, tăcute, Însetate, din sălile aglomerate de teatru, stradă scăldată În valuri de fețe iluminate de mii de lumini, neobosite și nesătule, prinse În goana lacomă după plăceri, stradă a Îndrăgostiților cu pas lent, privindu-se pierduți În uitarea iubirii În mijlocul eternei Împletituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de Semantică, l-au transformat pe marele savant în monstrul însetat de sânge, pe care l-ai cunoscut sub numele de . Crezuse că acesta își va redobândi rațiunea și se va face și el util, dar așa ceva nu s-a întîmplat. Iar Eldred, Gosseyn oftă. Tăcerea se prelungi între ei. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de Semantică, l-au transformat pe marele savant în monstrul însetat de sânge, pe care l-ai cunoscut sub numele de . Crezuse că acesta își va redobândi rațiunea și se va face și el util, dar așa ceva nu s-a întîmplat. Iar Eldred, Gosseyn oftă. Tăcerea se prelungi între ei. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
putea întoarce și fiindcă știa că nu va mai fi la fel cum fusese. Ultima lui călătorie cu maică-sa fusese un drum parcă scris în rai: totul se potrivise. Venise și ploaia să stingă deșertul, ca pe un gâtlej însetat. Praful prinsese crustă, vântul se îmblânzise. La șiiți era ziua Sisdah Bedar, când ieșeau din case și umblau ca furnicile. După ploaia de noapte, se făcuse mai cald, iar femeile tinere și copiii se-mbulzeau pe străduțele orașului vechi. Mama
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în această ordine voi încerca să prezint câte un număr oarecare de poezii, urmărind atent mesajul scriitorului. Prima poezie dă numele volumului cu prima remarcă de o causticitate deosebită: „Om cu noroc/ Am ars la unicul foc/ Al neamului meu însetat/ De tot ce s-a furat/ Că așa sunt prietenii: (nimeni alții decât cei din Soare Răsare) fură .” în De singurătate afirmă: „Și-am rămas numai cuvânt,/ Moșnean fără pământ.” E vorba de deposedarea țărănimii - inclusiv cei cu zapise de la
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
l-a cercetat pe om cu o expresie misterioasă. Nu a rostit nici un cuvânt și nici nu l-a urmărit. Omul a plecat imediat din Cairo, călătorind fără oprire până când a ajuns Într-un oraș mic și adormit din China. Însetat și obosit, s-a năpustit În prima cârciumă care i-a ieșit În cale. Acolo, chiar lângă masa la care a fost condus, stătea Azrail așteptându-l răbdător, de data asta cu o expresie de ușurare Întipărită pe chip. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pieptul lui păros lipit de trupul ei; a deschis gura, asemeni unui pui de pasăre orb, gata să fie hrănit. I-a suflat fuiorul de fum direct În gură; ea l-a tras nerăbdătoare În piept de parcă ar fi băut Însetată apă. Articolul Nouă: Dacă prăpastia dinăuntru te fascinează mai mult decât lumea dinafară, poți foarte bine să te prăbușești În ea, să te prăbușești Înlăuntrul tău. Au repetat scena, el trimițând fumul direct În gura ei, ea Înghițindu-l iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să mănânce, să bea, să citească, să contemple și să discute cu aprindere operele unora sau altora, și cu și mai multă aprindere pe ale lor. După ce a zburat mult, tare mult, Micul Porumbel Rătăcit s-a simțit obosit și Însetat și s-a așezat pe o creangă acoperită de zăpadă ce aparținea unui rodiu care sta să Înflorească. A luat niște zăpadă În ciocul lui mic și, potolindu-și astfel setea, a Început să plângă după părinții săi. — Nu plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dacă ești cum ești, de ce să nu fii și ca-n povești? Foaie verde fir de pai, dacă te preschimbi în strai ai alt trai și hai nu-i bai... foaie de cer înstelat este chiar adevărat... iată un soare-nsetat e deja verificat... semnat identificat... preschimbat eliberat... Foaie verde leuștean, ies ca murgul pe tăpșan și alerg cu mult elan, îmi caut mereu alean... de-oi găsi voi povesti, printre astre și hîrtii, multe alte nebunii: aripi azurii senine, că
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
la secție pentru că furase o sută de ruble. Poza o arăta goală, întinsă pe canapeaua lui Govorov. Își ținea brațele sub cap și picioarele în unghi drept unul față de celălalt, cu un genunchi în sus și cu altul în afară. Însetat, cu buzele strânse și lipite de dinți, Salitov se simțea amețit de insistența imaginii repetate în fiecare poză la care se uita. ă Curvă ordinară, comentă Tolkachenco, înghițind din greu. și când te gândești că toate astea s-au întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
gură, Închinînd toasturi, rîzÎnd În gura mare. Lui Wakefield Îi este o foame de lup. Manîncă o farfurie mare de chili verde, fasole, orez și un maldăr de trotillas de porumb, pe care le udă cu un Dos Equis. E Însetat, Însetat rău, mai bea o bere rece și lustruiește farfuria cu Încă o tortilla. Sunetul spaniolei și sanglezei se amestecă cu muzica frontierei ce se revarsă dintr-un tonomat și Wakefield se simte bine, de parcă ar fi Într-o baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Închinînd toasturi, rîzÎnd În gura mare. Lui Wakefield Îi este o foame de lup. Manîncă o farfurie mare de chili verde, fasole, orez și un maldăr de trotillas de porumb, pe care le udă cu un Dos Equis. E Însetat, Însetat rău, mai bea o bere rece și lustruiește farfuria cu Încă o tortilla. Sunetul spaniolei și sanglezei se amestecă cu muzica frontierei ce se revarsă dintr-un tonomat și Wakefield se simte bine, de parcă ar fi Într-o baie caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
arhitectul lui Alexandru, dorea să-l roage pe macedonean să-i permită să construiască o uriașă formă de om răsturnat, ținând într-o mână un oraș, iar în cealaltă o fântână. ― Cu atâta apă câtă să-i sature pe toți însetații. ― Exact. Orașul n-a fost construit niciodată. Fântâna, însă, am văzut-o când am fost în deșert, pe urmele Anei. Apa scânteia în soare. Am vrut să mă aplec să beau, dar am auzit un râs răutăcios. Mi s-a
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Rotari și Gaila se iubeau. Tatăl meu își trăia bătrânețea liniștit. Eram mândru de Ansoald, pe care toți îl credeau copilul meu din flori, asta și pentru că luase obiceiul să-mi zică, din recunoștință, tată; deprindea literele și legile așa cum însetatul bea apa din izvor. Gisulf guverna cu înțelepciune, iar Romilde își căuta împăcarea în Sfintele Scripturi. Eu mă gândeam cum să închei câteva socoteli cu sufletul meu și să renunț la viața lenevoasă pe care o duceam. Dar, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mea Mă voi mândri Cât voi trăi. Enachi-Saviuc-Pavăl Oana, clasa: a VII-a Școala Gimnazială „Spiru Haret” Dorohoi - Botoșani profesor îndrumător Conțevici Carmen Plânsul mioarei De pe-un deal de nemurire, Spre o vale de uimire, Într-o înserare blândă Însetată și flămândă, Vine turma de mioare Risipită pe ponoare N-are cai în jur să-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
începutul căsniciei lor. Rebeca îl primise cu tandrețe și pasiune prima dată și asta pentru că el o tratase ca și cum ar fi fost Regina Cerului și el, consortul ei. Uniunea lor fusese aceea dintre mare și cer, dintre ploaie și pământul însetat. Uniunea zilei cu noaptea și a vântului cu apa. Nopțile lor erau pline cu gemete și stele, pentru că jucau rolul zeului și al zeiței. Atingerea lor dădea naștere la sute de vise. Dormeau unul în brațele celuilalt în fiecare noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui au fost învăluiți într-un fel de curcubeu. Era o priveliște care-ți tăia răsuflarea. Și exact în acel moment, după ce se ținuse la distanță, Rebeca a rupt tăcerea maiestuoasă în care stătuse până atunci. - Probabil ești flămând și însetat, Isaac, a zis ea, invitându-l cu o voce glacială. Copiii tăi sunt arși de soarele de pe drum. Las-o pe Debora ta să te aducă înăuntru. Și să vedem dacă nurorile tale știu să gătească. O învolburare de veșminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]