2,199 matches
-
Acasa > Poezie > Oglindire > NELINIȘTI Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului mă înspăimântă mereu ziua de mîine cu necunoscutele ei niciodată nu-ți poți planifica viața există întodeauna o variabilă nefericită care-ți tulbură apele depinzi de starea de grație a Cosmosului de alinierea planetelor de traiectoria Planetei Nubiru nu poți avea o
NELINIȘTI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377714_a_379043]
-
Literatura > Eseuri > TABLOU TRĂIT Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1359 din 20 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului aerul desenează copacii tăiați ai gândurilor abia înfiripate. strecor mâini răsfirate în toate personajele cu care împart arealul durerii. mă înspăimântă ferocitatea gesturilor unora dintre ele. altele mă ridică în pragul de lemn. altele îmi ridică privirea spre metalele cu rădăcini de spirit. sclipesc în adâncul pământului apoi saltă sarea înmulțind bilele mărunte de mercur. simt acidul sării simt recele rostogolirii
TABLOU TRĂIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377744_a_379073]
-
evenimente: „nu știu cât a trecut până ce s-a întors bătrânul, cu un felinar în mână. Parcă timpul rămăsese suspendat, și trăiam numai fragmentar, doar în anumite episoade“30. El nu va scoate multă vreme niciun cuvânt și, apăsându-i tăcerea, au înspăimântat până la panică, deoarece acesta „zâmbea ca în vis “31. Personajele nu-și pot da seama dacă visează sau totul se întâmplă aievea, iar pentru a sugera această confuzie, Eliade folosește des cuvântul „vis“. Urmează somnul celor trei și trezirea în
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
țărani adunați în jurul Iașilor. [...] Revolta țăranilor se tot întinde. Întreg ținutul Moldovei este în plină revoluție. Orașul Iași este de fapt în stare de asediu. Se semnalează din toate părțile devastări de proprietăți și jefuiri de prăvălii. Populația evreiască este înspăimîntată". Violențele ating și ținuturile petrolifere din Valea Prahovei, de la Cîmpina și Buștinari. S-ar fi cerut trupe de către prefectura din Ploiești. Și Muntenia este cuprinsă de răscoală. Însărcinatul cu afaceri la Sofia notează: "Tulburările din România au atins regiunea dunăreană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acolo, crezând că este ațâțat la luptă, se zborși și se trase înapoi câțiva pași spre a-și da avântul trebuincios, apoi se repezi asupra stăpânului său și-l lovi cu coarnele drept în cap, din toate puterile. Păstorul, deșteptîndu-se înspăimîntat dintr-un somn atât de plăcut, se aprinse de mânie și, sculîndu-se furios, prinse berbecele și-l aruncă într-o prăpastie vecină. Oile văzîndu-l - după obiceiul lor - săriră toate după berbece și astfel pieriră și ele în prăpastie! La această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedute relicve ale unei civilizații de atlanți -, e un "aer mort": o surditate a vidului ce se sparge de arcuri și propilee ca o limbă de clopot ruptă. Dacă este o formă de angoasă la M. Eminescu atunci acest lucru înspăimântă muzica insolită a "sferelor" ("l'inquietate etrasigente") care se înmormântează în spații zornăindu-și neantul: "Ca cel ce-n visu-i / plânge, dar nu-și aude plânsu-și" (Ca o făclie). Avem însă o singură contra-pagină la această surditate a vidului între
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Revoluției franceze, cea care a deschis calea triumfală a tuturor revoluțiilor) și ceramici... populare, vorba unui glumeț poet, ochioasele ceramici glazurate din (dispărutele) bîlciuri, monumentul independenței de la Iași, vis-à-vis de clinica dermatologică, ne înfioară prin aerul lui corcit și ne înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în temă, nu ezita să iei din raft Timpul regăsit al lui Proust (1871-1922), pigmentatul bestiar al foștilor companioni, acum expunîndu-se dezarmați ochiului sagace al oricum invertitului amic. Impresionismului trandafiriu-sudic al Timpului pierdut îi ia locul un expresionism frisonat-nordic: "Te înspăimînți cînd te gîndești la tot timpul scurs pînă a ajunge la o astfel de revoluție geologică a feței, pînă a putea vedea ce eroziuni s-au produs de-a lungul nasului, ce aluviuni enorme pe marginea bujorilor ce înconjurau fața
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru domeniul istoriei moderne, tânărul cercetător ieșean a apelat la serviciile unui profesor bucureștean, căruia - observa malițios un confrate de breaslă - „nu-i trebuia titlul de doctor ca să poată fi conducător”. Dăruit de natură cu exigențe și pretenții ce-i înspăimântau pe studenți, dar îi și devansau propriile performanțe, „mentorul” bucureștean avea să se bucure în final de strălucitul succes al „discipolului” ieșean, când acesta și-a susținut, în fața unui amfiteatru arhiplin, teza de doctorat Austria și Principatele Române în vremea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În memoriul său din 14 septembrie 1771, Iosif al II-lea recunoștea că Moldova și Muntenia, redevenite independente, ar putea forma o barieră între turci și tătari, pe de o parte, și Austria, pe de altă parte, dar se arăta înspăimântat de realizarea unui asemenea proiect, care, după opinia sa, presupunea o răsturnare totală a tuturor ideilor confirmate de experiența secolelor, ca și cum practica secolelor nu confirmase starea de independență a Principatelor. Iosif al II-lea rămânea, deci, prizonierul concepțiilor tradiționale și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rîndul ei să creeze, cum, de exemplu, Vala, emanația lui Luvah, se întreabă: De ce, iubind, creat-am iubire?"191. Ea însăși, ca zeița a Naturii, Natura însăși, a fost creată din iubire, Luvah fiind "Prințul Iubirii". Chiar și Urizen este înspăimîntat de marea atracție a vidului cosmic care tinde să tragă-disipeze materia în el: "Mare era puterea Neființei de-a trage-n ea Ființă"192. Căderea este astfel fragmentarea Unului (Tharmas) în multiplu, căci spune Tharmas: în "vremi ale Veciei fost
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Hăuind fluidul îl lașară ca să iasă67: metalul cel topit trecu-n canale 68 Tăiate de plugul vremurilor 69 ținut într-a lui Urizen aprigă mîna 120 În multe vai, căci Taurii lui Lúvah trăgeau Plugul. Palizi și tremurînd de groază, înspăimîntați Copiii Omului Statura pe Pămîntul infinit 70 și în văzduh văzură-aceste viziuni, În ape și-n țarina dedesubt; strigară unii către alții, " Cum, sîntem groaze unii altora? Haideți, O fraților, pentru ce fost-a oare 125 Pămîntu-acesta larg în toate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îl auziră și fugit-au, iute că soarele de iarnă ce-asfințește. Și-acum spre nalturi spumegắ Sîngele Omului. Văzut-am că Luváh și Vala 95 Se coborîră-n Omenească Inima, acolo unde Paradisul și ale sale bucurii sînt din belșug, Înspăimîntați de gelozie, tunînd și fulgerînd, și-n juru-nflăcăratelor picioare văpăi li se rostogoliră, Si vasta-alcătuire a Naturii că un Șarpe jucatu-s-a în fața lor; Și cum mergeau ei astfel, în focuri învăluitoare și tunete-ale-adîncului, Vala se strînse-n sine că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
126; zi și noapte cu frica 200 Învîrtindu-se în jurul Demonului beznei, cu mugete și groază și aprige izbiri Profetul Veșniciei bătea verigile-i de fier și cele de arama; Și pe cînd el bătea-n jur Demonul care se prăbușea, înspăimîntat de Chipurile Luate de înrobita omenire, in ce privea se prefăcu 127. Și mîniindu-se pe Tharmas, Dumnezeul sau, si rostind 205 Vagi cuvinte, hulitoare și pizmuitoare, cu îndîrjire hotărît De partea urii-n Veci să fie, în vastul sau dispreț
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cuteze voința-i s-o afrunte, fiind el însuși Rege Peste Totul, și-n care viitoru-ntreg să fie ferecat în vastu-i174 lanț. Științele fost-au fixate și Vîrtejurile lucrarea-și începură 235 Asupra tuturor fiilor oamenilor, si toate sufletele omenești, înspăimîntate De ale cerului învîrtitoare roți, se strînseră spre înăuntru, si pieriră. Nouă domnie cîștigînd peste toți Fiii săi și Fiicele sale, și peste Fiii și Fiicele lui Lúvah în oribilul Abis. Căci Urizen îi plînse, o egoistă plîngere, Pîna ce-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îl va străpunge și își va răzbuna patria și tatăl ucis. Cuprins de remușcări Foresto își îmbrățișează iubita și își declară încă o dată dragostea pentru ea. Tabloul 2. Cortul lui Atilla. Regele doarme păzit de Uldino. Deodată Atilla se trezește înspăimântat de coșmarul avut: el a visat că un batran, venind spre el și adresăndu-i-se cu cuvântul căpitan, i-a interzis să intre în Romă, care este tărâmul lui Dumnezeu și nu al muritorilor (Mentre gonfiarsi l'anima). Venindu-și în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
libertinajul Ducelui. Rigoletto, șchiopătând, se strecoară lângă bătrân și îl abordează în bătaie de joc. Vehemență lui Monterone îl obligă pe Duce să dispună arestarea acestuia. Bătrânul îi reproșează Ducelui lașitatea, iar bufonului îi aruncă blestemul unui tată. Rigoletto este înspăimântat de deznodământ în timp ce bătrânul este dus spre un destin pe care toți îl întrevăd fără ieșire. Tabloul 2. O stradă obscură din Mantua. Se face noapte. Casa lui Rigoletto are la primul etaj o poartă care dă spre terasă. În
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ritm de marș care găsește întreaga orchestră cântând în registru cel mai de jos: tromboane, tromboane baș, corni, fagoți și împotriva uzanțelor împreună cu oboaiele și clarinetele. Prin această utilizare precisă a culorii orchestrale Verdi apelează la spiritul sabatului vrăjitoarelor care înspăimânta atât pe Nannetta ("Oh! Che spavento!" - Vai ce înfricoșător !) cât și pe Meg ("Già sento îl brivido della paura!" -Simt deja un tremur de frica). În pădure, după tema zgomotoasă anunțând apariția lui Falstaff, fiecare din bătăile clopotului în notă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
căpitanul Robert Dan W. Spot, comandantul batalionului, care a văzut și el (cu binoclul), din punctul său de observație, pe inculpatul care s-a tupilat în spatele unui copac, în vreme ce camarazii săi au ieșit din tranșee, țipând "Ura!" (pentru a-i înspăimânta pe inamici). Drept urmare, procurorul militar l-a acuzat pe caporalul Iacob A. Laxin de: trădare, dezertare, lipsă TOTALĂ de patriotism și a cerut degradarea și condamnarea la pedeapsa capitală pentru: trădare, dezertare, lipsă TOTALĂ de patriotism, pedeapsă prevăzută peste tot
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
vârstă de 89 de ani. Acesta a venit sprijinindu-se pe nepotul său, Jorje Haydn. Dacă caporalul Iacob A. Laxin nu s-ar fi tupilat după un pom, în vreme ce camarazii săi au ieșit din tranșee, țipând "Ura!" (pentru a-i înspăimânta pe inamici), ar fi fost foarte probabil să-l fi împușcat tocmai pe soldatul Jorje Haydn, din armata inamică, lăsându-l pe bătrânul Rais Haydn fără nici un sprijin. Or, poate fi condamnat cineva pentru că l-a lăsat în viață pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cu Dumnezeu. Această Împlinire este posibilă prin orientarea interiorului uman către divinitate. La Socrate, perfecțiunea stă pitită și ea Într-o zonă transcendentă, În Ideea Absolută, care nu-și găsește un corespondent pământean. E o țintă care mai curând ne Înspăimântă prin intangibilitatea ei, decât ne Îndeamnă la o prefacere spirituală insistentă, continuă. Dar nu numai țintele Îi diferențiază pe cei doi, ci și mijloacele de atingere a acestora. Unele capcane ale maieuticii socratice sunt „figuri” retorice destul de simple, construite pe
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ajung pe cei zgârciți. Restrângând amploarea propriei lor existențe, ei coboară din sfera În care se află și, cu toate că pot mai mult, se plasează la nivelul celor pe care Înfumurarea Îi aruncă În brațele primejdiei contrare. Cine nu s-ar Înspăimânta de această teribilă Înfrățire? Nu vi s-a Întâmplat Încă să-i Întâlniți, la oraș, ca și la țară, pe acei burghezi cvasiaristocrați care, gătiți peste măsură și neavând nici măcar atelaj, se văd obligați să Își calculeze toate vizitele, toate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trupești și de a-mi distruge sănătatea, Împotriva voinței mele, dar cu hotărâre, am renunțat. Mă aflam oare În stăpânirea vreunei vrăji: ca Globurile acelea de Foc și acele minuni cerești și diavolești care, În cazul Misterelor evreilor, i-a Înspăimântat de nenumărate ori pe Neinițiați? Orice-ar fi fost, un asemenea eșec din partea mea, după cele mai mari eforturi, trebuie să scuze imperfecțiunea acestei schițe cu totul incomplete, chiar dacă este cea mai completă pe care am fost În stare să
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
patru-cinci zile, trupele mongole de avangardă sub comanda lui Siban, fratele lui Batu, au ajuns în apropierea Pestei, unde sunt semnalate la 15 martie. Aceste raiduri fulgerătoare în adâncul teritoriului ungar urmăreau să devasteze suprafețe cât mai întinse și să înspăimânte populația, întârziind cât mai mult concentrarea armatei regatului. O oaste ungară condusă de episcopul de Oradea, Benedict, a înfruntat un detașament mongol, dar a fost înfrântă. După ce principalele forțe militare ale regatului s-au grupat la Pesta, Bela IV a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a venit zvonul despre prădăciunile tătarilor la granițele Ungariei învecinate cu Rusia". Aceste informații trebuie luate așa cum sunt consemnate. În același timp, nu există îndoială că ei urmăreau să nimicească orice tentativă de împotrivire din partea populației românești, pentru a o înspăimânta și a o supune. Rațiunile strategice se refereau și la zădărnicirea unei eventuale coalizări cu forțele creștine ungare, precum și la asigurarea liberei treceri a munților-toate aceste considerații impuneau controlul teritoriilor locuite de români. Un mare detașament mongol a străbătut timp
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]