5,927 matches
-
extrem de important îl reprezintă asigurarea comparabilității intertemporale a valorilor prezentate. Este cunoscut faptul că o unitate monetară în prezent nu este egală cu o unitate monetară din viitor sau din trecut, iar pentru a asigura comparabilitatea și implicit posibilitatea de însumare a valorilor din perioade de timp diferite se utilizează conceptul de actualizare<footnote Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională, Document de lucru nr. 4 „Orientări privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii”, 08/2006. footnote>. Actualizarea este o formă de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
prezentate sunt situațiile generale la care se poate ajunge în urma calculării indicatorului, însă interpretarea propusă este una simplistă, și o decizie corectă nu poate fi luată utilizând numai aceste reguli. Formula generală de calcul al Valorii Actualizate Nete o reprezintă însumarea fluxurilor de numerar actualizate. Înainte de a trece la interpretarea economică a relației de calcul, sunt prezentate următoarele corelații de ordin matematic, utile în calcularea indicatorului: Valoarea Actualizată Netă este cu atât mai mare cu cât valoarea ratei de actualizare utilizată
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sunt în general adevărate, deși există și cazuri specifice în care ele nu se respectă, însă excepțiile sunt rare în utilizarea indicatorului în practica de specialitate. Relațiile (1.4) și (1.5) sunt identice din punct de vedere matematic, reprezentând însumarea unor fluxuri de numerar actualizate, însă, pornind de la relația (1.5), se pune problema analizării semnificației economice a elementelor însumate. Această relație de calcul presupune însumarea următoarelor elemente componente ale unui proiect de investiții: iI reprezintă valoarea investiției realizate în
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Relațiile (1.4) și (1.5) sunt identice din punct de vedere matematic, reprezentând însumarea unor fluxuri de numerar actualizate, însă, pornind de la relația (1.5), se pune problema analizării semnificației economice a elementelor însumate. Această relație de calcul presupune însumarea următoarelor elemente componente ale unui proiect de investiții: iI reprezintă valoarea investiției realizate în perioada i. Această perioadă de realizare a investiției este denumită perioadă de implementare a proiectului de investiții, și durează până în anul n. Valorile investiționale reprezintă costuri
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
comerțul internațional. La definirea interesului se află nevoi exprimate ca deziderate, ele pot fi legitime, oculte etc., din punct de vedere moral sau, după sfera de cuprindere, sunt folosite noțiunile de interes public, global. În primul caz, interesul public este însumarea intereselor individuale ale unei populații dintr-un teritoriu național, care pot coincide sau nu cu interesul național. Interesul global aparține exponenților procesului de globalizare, țărilor dezvoltate, instituțiilor internaționale care acționează ca actori în spațiul globalizat (instituții financiare, de reglementare a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
cu reflecția asupra ei. „Fiecare cuvînt aduce un anotimp un climat”, „ochii mei se umplu de ceața evenimentelor”, „ochiul ca un disc de fonograf Înregistrează” - citim, bunăoară, În Ulise; iar În Brățara nopților dăm peste variante ale aceleiași năzuințe de Însumare a tuturor Înfățișărilor lumii: „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”, „Adun toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei”, „dar În pupilă ca-ntr-o deltă se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
deci mai insolită, pe de altă parte multiplică numărul obiectelor puse astfel În corelație, reușita fiind direct proporțională cu rezistențele obiective Învinse”. Or, Încercînd să degajăm ceva din toposurile imaginarului lui Voronca, ne-au Întîmpinat la tot pasul figuri ale Însumării, etalării, succesiunii de elemente „văzute” de ochiul-ecran, Întemeiate tocmai pe multiplicare și extensiune ca și nelimitată, a cîmpului vizual-imaginativ. În versurile de dinainte de Colomba exigența programatică a „expresiei plastice, stricte și rapide” apare astfel ilustrată În modul cel mai direct
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
piață. Odată realizată integrarea verticală, oportunismul continuă să creeze probleme În relațiile dintre actorii individuali sau subsistemele ce compun sistemul organizațional. Teoria agent - principal Își propune să descopere instituțiile funcționale prin care acțiunea colectivă se poate realiza În interiorul organizațiilor prin Însumarea voluntară a contribuțiilor individuale. Problema acțiunii colective În interiorul organizațiilor, În condițiile oportunismului indivizilor, presupune o Întreagă problematică a guvernării corporațiilor ce implică chestiuni care țin de eficiență economică, de modul de exercitare a autorității dar și de considerente etice și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de efective N1, N2, ..., Ns, cifre care prin însumare dau efectivul total al populației, N. Alegerea eșantionului de volum n se va face în s etape, selectând cu o procedură simplă aleatorie s subeșantioane, de mărime n1, n2, ..., ns, fiecare dintre ele provenind din câte un strat al populației
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de „cote legate”. Spre exemplificare, să presupunem că populația urbană a țării se împarte în mod egal pe sexe, iar cea rurală conține 45% bărbați și 55% femei - atunci structura eșantionului va trebui să arate astfel: Cotele atribuite operatorilor, prin însumare, vor conduce la un total, a cărui distribuție simultană după cele două variabile va fi așa cum se vede aici. Exemplul folosit este cel mai simplu care se poate imagina, căci s-au avut în vedere doar două variabile, fiecare dintre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mărime pe care dacă ar lua-o simultan toți indivizii suma valorilor pe ansamblul populației ar rămâne aceeași, egală cu cea efectivă. Notând cu valoarea medie, propoziția anterioară se exprimă astfel: Σxi = N de unde rezultă formula mediei: = (Σxi)/ N, unde însumarea se face după indivizi, adică de la primul la ultimul. În cazul când indivizii sunt grupați în clase de valori, formula devine: = (Σkixi)/ N, ceea ce înseamnă că fiecare valoare este luată de atâtea ori câți indivizi sunt în clasa respectivă (kixi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
face după indivizi, adică de la primul la ultimul. În cazul când indivizii sunt grupați în clase de valori, formula devine: = (Σkixi)/ N, ceea ce înseamnă că fiecare valoare este luată de atâtea ori câți indivizi sunt în clasa respectivă (kixi) și însumarea se face după clasele caracteristicii (de la 1 la s). O propoziție echivalentă cu cea prin care am definit media spune că suma abaterilor valorilor de la medie este nulă sau, cu alte cuvinte, abaterile în stânga sunt compensate de abaterile în dreapta. Această
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valoarea sa e dată de formula: (6) sau, în cazul sondajului proporțional: (6') Iar dacă e vorba de estimarea unei proporții q, să zicem, tot prin sondaj proporțional, vom avea, evident, formula: (7) unde qi reprezintă proporția în stratul i. Însumarea se face, în toate formulele de mai sus, după straturile distinse în populație. 4. Teste de semnificațietc "4. Teste de semnifica]ie" Problema semnificației unor mărimi și - mai frecvent - cea a semnificației diferenței dintre două mărimi se pune atunci când se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ν = n1+n2 -2, când ambele mărimi provin din eșantioane ale căror efective sunt n1 și, respectiv, n2. În această din urmă situație, formula erorii standard este: (15) în parantezele de la numărător intervenind cele două medii care se compară, iar însumarea făcându-se pentru valorile indivizilor din fiecare eșantion. Semnificația coeficienților de corelație se pune cu mult mai multă acuitate în cazul eșantioanelor mici. Și pentru acest caz, trecerea de la testul Z la testul t nu presupune, în esență, altceva decât
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dure". În medicină și farmacie, e vorba de combinarea rezultatelor mai multor probe clinice realizate pe aceeași patologie sau, dacă vrem, de combinarea testelor din diverse tratamente pentru contracararea respectivei patologii. Se urmărește obținerea unei mai mari puteri statistice prin "însumarea" diferitelor probe. Astfel se obține un efectiv mai important de pacienți tratați și se pot aplica proceduri statistice riguroase acestui nou eșantion. O probă nu este niciodată concludentă de una singură, se pot produce deformări statistice, erori în realizarea probei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reevaluat în vederea determinării costului total previzionat al proiectului. Acest cost este cel mai bun pronostic posibil, la un moment dat, al costului total aferent finalizării proiectului. În fiecare moment al evaluării, mărimea costului total previzionat al proiectului se determină prin însumarea costului realizat (aferent activităților desfășurate de la începutul derulării proiectului până în momentul evaluării) cu costul rămas de realizat (aferent activităților care urmează a fi parcurse din acel moment până la finalizarea proiectului). Diferențele dintre costul total previzionat și cel realizat, pozitive sau
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
de importanță să fie mai mare decât la cel care are mai puține plusuri, fără să se impună regula proporționalității. Coeficienții de importanță sunt numere întregi mai mari ca „1”. Indicele de performanță al fiecărui proiect se va determina prin însumarea tuturor indicilor de performanță ai criteriilor de evaluare a proiectului. La fel ca prima metodă, metoda indicilor de performanță prezintă unele neajunsuri: implică numeroase aprecieri subiective, atât în privința stabilirii coeficienților de importanță corespunzători criteriilor de evaluare, cât și referitor la
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
Morgenstern în 1944 pentru fundamentarea deciziilor în condiții de incertitudine, care se bazează pe utilitatea proceselor și fenomenelor caracterizate monocriterial<footnote Stăncioiu, I., Militaru, Gh., Management - Elemente fundamentale, Editura Teora, București, 1998, pp. 153-159. footnote>. Datorită faptului că metoda permite însumarea utilităților diferitelor caracteristici ale unei variante decizionale, aceasta poate fi utilizată pentru evaluarea multicriterială a proiectelor de inovare și exprimarea valorii unui proiect printr-o mărime adimensională: utilitatea. Premisele metodei constau în aceea că în evaluarea proiectelor de inovare sunt
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
activități similare sau alternative, precum și cu normativele de eficiență aferente; un sens foarte restrâns, când eficiența este complexă, având un caracter mai sintetic, indus de echivalarea ca natură și ca timp a tuturor categoriilor de efecte și de cheltuieli în vederea însumării lor. În ultimele decenii, declanșarea crizei energetice și a materiilor prime, creșterea și diversificarea nevoilor sociale, precum și apariția unor restricții de ordin ecologic au impus necesitatea abordării eficienței unei activități și din perspectiva externă întreprinderii, prin considerarea influenței factorilor exogeni
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
a tuturor efectelor și a eforturilor, indiferent de natura acestora și de momentul obținerii sau al alocării. Aceasta presupune echivalarea ca natură și ca timp a tuturor efectelor și a resurselor aferente unui proiect, care permite, pe de o parte, însumarea diferitelor categorii de efecte obținute la momente diferite, iar pe de altă parte, însumarea resurselor de natură diferită și ulterior compararea între acestea<footnote Matei, Șt., Băileșteanu, Gh., Eficiența economică a investițiilor, Tipografia Universității din Timișoara, 1986, p. 136. footnote
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
sau al alocării. Aceasta presupune echivalarea ca natură și ca timp a tuturor efectelor și a resurselor aferente unui proiect, care permite, pe de o parte, însumarea diferitelor categorii de efecte obținute la momente diferite, iar pe de altă parte, însumarea resurselor de natură diferită și ulterior compararea între acestea<footnote Matei, Șt., Băileșteanu, Gh., Eficiența economică a investițiilor, Tipografia Universității din Timișoara, 1986, p. 136. footnote>. Avându-se în vedere specificul activităților aferente unui proiect de inovare, al resurselor pe
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
alocării resurselor, ceea ce implică necesitatea sincronizării sau mobilizării lor la același moment dat. Necesitatea echivalării ca natură a resurselor și a efectelor rezultă din faptul că evaluarea obiectivă a eficienței economice implică determinarea efortului integral ocazionat de proiectul analizat și însumarea tuturor efectelor pe care acesta le generează, iar atât efectele cât și resursele au în componența lor elemente diverse ca proveniență, sursă și natură economică. Pentru însumarea corectă a elementelor de efecte și resurse, ele trebuie transformate într-un tip
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
obiectivă a eficienței economice implică determinarea efortului integral ocazionat de proiectul analizat și însumarea tuturor efectelor pe care acesta le generează, iar atât efectele cât și resursele au în componența lor elemente diverse ca proveniență, sursă și natură economică. Pentru însumarea corectă a elementelor de efecte și resurse, ele trebuie transformate într-un tip comparabil, cu aceeași natură economică, adică echivalate ca natură. La baza echivalării ca natură stau următoarele ipoteze: necesitatea evaluării efortului total și a efectelor integrale generate de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
natură. La baza echivalării ca natură stau următoarele ipoteze: necesitatea evaluării efortului total și a efectelor integrale generate de proiectul analizat, elemente având în componență resurse și rezultate diferite ca natură economică; respectarea principiului cauzalității efort/efecte în delimitarea și însumarea elementelor de resurse și efecte, indiferent de timpul și spațiul în care se identifică; luarea o singură dată în calculele de echivalare a elementelor de efort sau de rezultate care se regăsesc de mai multe ori drept cauză ori efecte
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
4 171.724,62 Contravaloarea lunară a serviciilor prevăzute la articolul 5 (suma lunară de 171.716 lei cu TVA inclusă) nu se regăsește ca atare, facturată distinct în vreuna din facturile prezentate în tabelul de mai sus. Nici prin însumarea facturilor emise în fiecare lună nu se poate stabili o legătură între valoarea contractului și valoarea serviciilor facturate. Nu cunoaștem ce anume reprezintă baza de calcul al valorii facturilor prezentate de noi în tabelul de mai sus în coloana Explicații
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]