3,459 matches
-
de copiii mici duhurile rele, boala și moartea (123). Redacțiunea modernă este aproape identică cu cea veche, însă are față de aceasta din urmă câteva „diferințe secundare” (40, p. 212). Dintre acestea, anume una mă interesează acum. La cei trei copaci întâlniți și întrebați de Sisinie se mai adaugă unul (paltinul) care, întâlnit pe drum, spune adevărul (ca și măslinul), fiind și el blagoslovit. Iată pasajul respectiv, extras dintr-un manuscris inedit (mss. BAR nr. 473) din 1766, cea mai veche variantă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împeadeci, iară ei să te blasteme” ; cf. 40, p. 219) ar putea fi un semn că este vorba de o influență inversă, de la legenda Sfântului Sisinie la colinda Maicii Domnului. Dar între cele două cicluri nu diferă numai soiul arborilor întâlniți, ci și cauza și felul în care aceștia sunt blestemați/bine cuvântați și, mai ales, tipurile de călătorie pe care le întreprind cei doi sfinți. Sf. Sisinie este un erou care pleacă în „lumea de dincolo”, în căuta rea lăcașului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ce folos că nu-i departe, Dacă eu nu pot răzbate, Că tare-s drumurile-ncurcate ! (122). Pentru mentalitatea tradițională, efectuarea unei astfel de călătorii fără ajutorul unei călăuze este de neimaginat (129). În călătoria sa, Sf. Sisinie pune copacilor întâlniți întrebări (de tipul „Văzuși dracul fugind și un cocon ducând ?”) pentru a afla care este drumul corect spre lăcașul infernal. Astfel privite lucrurile, episodul interogării arborilor de către Sisinie devine, din gratuit sau strict literar, un episod încărcat de bogate semnificații
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
77 × 7 drumuri. Spiritul Vântului se urcă în copac și, din vârful acestuia, reușește să aleagă drumul bun către lumea sufletelor morților (82, p. 359). Ca și în legenda Sfântului Sisinie, în credințele și cântecele funerare doar unele plante/animale întâlnite de suflet în peregri- narea-i postumă sunt benefice și adjuvante. Altele, în schimb, refuză să-l ajute. În cântecele funerare românești, bradul, de exemplu, refuză să treacă sufletul peste „Marea fără nume/ L-ailaltă lume”. În unele variante, bradul cedează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritualuri sângeroase, ieșite din uz din vremuri străvechi - sunt atestate relativ rar și, în orice caz, în colecțiile vechi de folclor al copiilor. Fenomenul este firesc, având în vedere faptul că „formele cele mai arhaice sunt tocmai cele mai rar întâlnite - scrie V.I. Propp ; ele sunt eliminate sub presiunea unor forme noi, care au căpătat o răspândire universală” (10, p. 5). Treptat, sacrificiile umane au fost „îndulcite”, luându-le locul sacrificiile de animale (vezi legenda Ifigeniei) și prinosurile alimentare (vezi, mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
intermedierea narațiunii nu acționează în interiorul lor. Titlurile de capitol cu un verb la timpul trecut, combinat de obicei cu trimiteri la intermedierea narațiunii, aparțin textelor narative. Tranziția de la un tip de titlu la celălalt într-un roman este destul de frecvent întîlnită. Combinarea ambelor tipuri în cadrul unui singur titlu este, de asemenea, posibilă, deși destul de rară. Încadrarea unui titlu în categoria celor narative depinde în primul rînd de timpul trecut, care funcționează încă o dată aici ca o expresie a modului intermedierii. Dacă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Se observă tangența acestuia la creștetul capului și, mai ales, nivelul de subtilitate scăzută față de corpul intelectual - concretizat în subpunerea sa. Forma ovoidă a corpului astral este confirmată de experiența șamanică a lui M. Mercier care descrie o entitate astrală întâlnită ca: “un ou nebulos cu o aură de un alb strălucitor ” și de relatările subiecților extracorporalizați temporar investigați de R. Moody . În acest din urmă caz este subliniat și faptul că, corpurile subtile nu evidențiază o vârstă anume precum corpul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în consecință, parcurgând aceeași cale. Repercusiunea a fost sesizată și de M. Mercier în cursul unor experiențe șamanice, ca o influență care, exercitată la nivelul corpului astral, își manifestă efectul la nivelul corpului fizic: “Simt că el (o entitate astrală întâlnită, n.n.) încearcă să-mi împietrească (afecteze/deterioreze, n.n.) corpul astral (în care se afla subiectul experimentului în acel moment, n.n.), astfel încât să nu mă mai pot întoarce în corpul meu fizic. Trebuie să acționez foarte repede, dacă nu vreau să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
regula majorității unificate a fost schimbată înainte de acest moment. E drept, în condițiile rezultatelor electorale din 2004 pe care le știm, și ele inedite în istoria politică a României postcomuniste. Chestiunea majorității ne permite să aducem în discuție și des întâlnita teză a semi-prezidențialismului sistemului politic românesc. Mai întâi să spunem că, în conformitate cu tipologia Sartori 393, executivul de tip dual, precum cel din România, este o caracteristică a sistemului politic semi-prezidențial, în sensul că, ales popular, "președintele trebuie să împartă puterea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
de la Boița (Caput Stenarum) a fost prima întemeiată din Transilvania și ultima părăsită de administrația romană în timpul retragerii. Continuitatea populației românești după retragerea aureliană este demonstrată prin nenumărate argumente istorice (vezi de exemplu Iorga, 1989), și prin dovezi etno-lingvistice: unelte întâlnite aici, precum coașta 3 care, prin vechime, aparține lumii antice sau construcții specifice cum ar fi staulul, atestă continuitatea românilor pe acest teritoriu (Bucur, 1977a). Istoria locală este ulterior marcată de migrațiile intense din epoca prefeudală (avari, huni, goți, gepizi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unificată, importanță acordată drepturilor cetățenilor (Cărăuș, 2003). Dacă înțelegem în schimb grupul etnic în sens de națiune, atunci distincția între identitatea etnică și cea națională își pierde substanța, iar cele două devin sinonime. Așa se explică similaritatea celor doi termeni întâlnită adesea în literatura de specialitate. Identitatea națională, presupune în plus trei dimensiuni: existența unei comunități politice, modul în care această comunitate politică se percepe pe ea însăși și capacitatea membrilor unei națiuni de a se identifica cu aceasta (Parekh, 1999
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care a fost Legea Fondului Funciar, și modul în care aceste transformări au determinat anumite forme specifice ale mediului social agricol românesc. Astfel, agricultura de subzistență și antreprenoriatul, ca modalități opuse de a face agricultură astăzi în România, și deopotrivă întâlnite, au constituit de asemenea un subiect de analiză în cadrul studiului de față. Analizele teoretice au fost ilustrate cu rezultate al unor analize secundare, pe date disponibile legate de mediul rural românesc, relevante pentru întreaga populație a României. Și în final
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ieșiri regulate ale animalelor pe pășune); cantități îndestulătoare de furaje grosiere în fermă; comercializarea produselor prin ambalaje care pot fi pasteurizate termic; 198 respectarea parametrilor naturali ai zonei; ținerea sub control a Rumex-ului; bună gestionare a gunoiului de grajd. Dificultăți întâlnite și soluții propuse: stocarea furajelor în fermă în alte condiții decât cele prevăzute de legea privind protecția apei: evaluarea situației de către serviciul de protecție a apei și mediului; transferul pe termen scurt a întregului volum de furaje depozitate (siloz sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
parte însemnată permite doar realizarea unui nivel ordinal de măsură, prin indicarea rangului pe care un individ, o caracteristică, un fenomen îl ocupă pe o anumită scară de intensități variabile. În analiza relațiilor dintre diferite fenomene sociale este foarte frecvent întâlnită relația de mai mic sau mai mare, aceasta reprezentând un element esențial al analizei comparative. Relația respectivă poate lua formele: mai favorabil, mai puțin favorabil, mai bun, mai puțin bun etc. Scalele ordinale sunt frecvent utilizate în măsurarea opiniilor prin intermediul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
interesul lor rezultă și dintr-o doză ireductibilă de hazard, În privința dificultăților de identificare a persoanelor potrivite, În limitele de timp În perioada misiunilor autorului În Arhipelag. Ghidul de interviu viza modalitățile de gestionare sau creare a cunoașterii În organizațiile Întâlnite. Pentru a ține seama de decalajul cultural și de riscul permanent de a rata esențialul sau nuanțele importante, acesta a fost extrem de deschis la orice idee sau sugestie, care, la prima vedere, ar fi putut părea În afara subiectului. O preocupare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sau nuanțele importante, acesta a fost extrem de deschis la orice idee sau sugestie, care, la prima vedere, ar fi putut părea În afara subiectului. O preocupare autentică pentru a Înțelege și a comunica sincer i-a animat pe interlocutorii, rareori singuri, Întâlniți adesea În mai multe rânduri de-a lungul acestei perioade de patru ani. În retranscrierea mărturiilor, autorul și-a limitat intervențiile la puncte care să permită o mai bună Înțelegere a afirmațiilor persoanelor Întâlnite și, uneori, clarificarea semnificației lor. Sistematic
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a animat pe interlocutorii, rareori singuri, Întâlniți adesea În mai multe rânduri de-a lungul acestei perioade de patru ani. În retranscrierea mărturiilor, autorul și-a limitat intervențiile la puncte care să permită o mai bună Înțelegere a afirmațiilor persoanelor Întâlnite și, uneori, clarificarea semnificației lor. Sistematic, numele fiecărei Întreprinderi este Însoțit de o imagine sau de un slogan, ca pentru a da o indicație asupra obiectivului sau a uneia dintre realizările sale majore. De-a lungul Întregului text, fraze-cheie, evidențiate
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
propria cultură și, mai ales, la cultura strategiei, organizațiile japoneze Înfruntă bulversările provocate de ascensiunea societății cunoașterii În lumea deschisă și interdependentă pe care o cunoaștem astăzi. Era necesar să arătăm cum se traduc aceste comunități strategice În realul organizațiilor Întâlnite, prin redarea mărturiilor aproape Într-o stare brută. Cititorul, la rândul său, va măsura această realitate și Își va forma propria opinie. În finalul cărții, vom discuta despre valoarea de exemplu a abordării japoneze ca despre un stimul posibil pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
repera și a le reuni. Managementul intermediar, prezent peste tot, asigură această funcție esențială la nivelul articulațiilor interne ale grupului. Reuniuni periodice vizează identificarea și promovarea celor mai bune practici. Aceasta presupune audieri regulate, evaluări constante, precum și inventarierea principalelor probleme Întâlnite. Pentru Fujitsu, cunoașterea nu e o baghetă magică (silver bullet), ea se dobândește exact În locul În care se creează; pornind de la această constatare, se administrează și se răspândesc noile cunoștințe. Cunoașterea rezultă din probleme ce se pun frecvent pentru Îmbunătățirea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
deja cunoscut. În rugul aprins, Dumnezeu i se prezintă El însuși lui Moise cu numele de ’ElohQy-’a>k", „Dumnezeul tatălui tău”, precizând în continuare: „Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob” (Ex 3, 6). În des întâlnită propoziție YHWH hó’ ha-’Elohm (Dt 4,35.39; 7,9; 1Rg 8,60 etc.), apare articulat, cu sensul „YHWH este Dumnezeul șadevăratț”. Uneori, adjectivul care îl însoțește este și el la plural: ’Elohm qe:ošm hó
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de scientizare a metodologiei 95 D. Distincții ale trecerii de la metodele clasice la metodele moderne 98 Capitolul III Sistemul metodelor de Învățământ 101 A. Problema clasificării metodelor de Învățământ 101 1. Modul de a pune problema 101 2. Clasificări frecvent Întâlnite 103 B. Sistemul de metode structurat după sursele cunoașterii (Învățării) 109 PARTEA A DOUA Capitolul I Metode de comunicare orală 119 A. Metode expozitive (afirmative) - caracterizare generală 119 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive 119 2. Posibilități de optimizare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevilor). Adeseori se dovedește insuficientă și concepția operației cu un singur criteriu de diferențiere. Întreaga discuție În jurul problemei clasificării scoate, astfel, Încă o dată În evidență complexitatea și multidimensionalitatea noțiunii de metodă de Învățământ. 2. Clasificări frecvent Întâlnitetc "2. Clasificări frecvent Întâlnite" În cele ce urmează, vom aduce În atenție câteva dintre Încercările cele maireprezentative și mai des utilizate În literatura și practica pedagogică de actualitate. O primă clasificare are În vedere un criteriu istoric, de raportare a metodelor la cerințele de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și Îndeosebi a Întrebărilor divergente care exersează gândirea pe traiectorii inedite, originale, implicând răspunsuri multiple, o diversitate cât mai mare de soluții la aceeași problemă), precum și a Întrebărilor de evaluare (care solicită emiterea unei judecăți proprii de valoare asupra aspectelor Întâlnite, În funcție de criterii diferite, Întrebări de anticipare, de predicție etc.). c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversațieitc "c) Reconsiderarea condițiilor de aplicare a conversației" Concomitent cu reducerea frecvenței Întrebărilor de memorie, reproductive, În favoarea celor de gândire, este de dorit ca profesorul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
efort de reflecție individuală sau de echipă ori colectivă, viu reliefată În cadrul dezbaterilor constructive. Ca formă interiorizată a inteligenței, reflecția Îi este utilă fiecărui tânăr pentru a se putea detașa de cele citite, de cele auzite sau văzute, de cele Întâlnite și observate; pentru a putea să pătrundă În esență, În conținutul de idei și semnificații al studiilor parcurse, pentru a putea lua atitudine critică, În sensul formării unor opinii personale și judecăți de valoare față de mesajele care-i parvin pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
abstractă. Realizarea acestui nivel este posibilă atunci când principiile fundamentale sunt înțelese la un nivel care să permită o transformare fundamentală, o îmbunătățire prin modificare, o inovație. Al cincilea nivel creativitatea emergentă (imprevizibilă) este cea mai înaltă și cea mai rar întâlnită formă de creativitate. 3.5. Etapele procesului creator Orice realizare în domeniul artei, științei, culturii, etc. este rezultatul unei activități care nu poate să apară dintr-o dată, ci în urma parcurgerii unor procese complexe (etape, faze), care se întrepătrund și se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]