2,648 matches
-
în cea de-a doua versiune, dusă mai departe de Azarie. În cronicar literatura română din secolul al XVI-lea a întâlnit, în chip fericit, pe primul mare narator și în același timp un scriitor cu o veritabilă vocație de întemeietor. În textul său, împodobit cu „împletituri rituricești”, meșteșug învățat de la bizantinul Constantin Manasses, poziția privilegiată este rezervată panegiricului, cu un „obiect” selectat, de data aceasta, din spațiul nontranscendent. Petru Rareș, patronul, transformat în model de umanitate, venit pe tron prin
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
CL, 1891,6; Vasile Mihăilescu, O încercare de „Junime” a lui Ioan Maiorescu la Craiova, București, 1911; N. Bănescu, V. Mihăilescu, Ioan Maiorescu, București, 1912; Ion Mușlea, Ioan Maiorescu despre nașterea și copilăria sa, București, 1938; Petru Iroaie, Ioan Maiorescu, întemeietorul dialectologiei române, CL, 1941, 7; N.A. Ursu, Preocupările lingvistice ale lui Ioan Maiorescu, ALIL, t. XII, 1961, 2; Cornea, Originile, 514-515; I. Maiorescu, [Scrisori către G. Barițiu. 1838-1863], în George Bariț și contemporanii săi, I, București, 1973, 203-419; Dicț. lit.
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
1942, Craiova), prozator, istoric literar și publicist. Este fiul Leontinei (n. Piotrovschi) și al folcloristului Simion Florea Marian. Urmează la Suceava Liceul Greco-Ortodox și la Cernăuți, între 1901 și 1905, Facultatea de Litere și Filosofie. Student fiind, se numără printre întemeietorii gazetei „Junimea literară”, în care publică proză, versuri, traduceri, diverse articole și comentarii îndeobște pe teme literare, iscălind și cu pseudonimele Lili și Titus Livius. După absolvirea facultății predă la Gimnaziul Superior Greco-Ortodox din Suceava până în 1913. Între timp colaborează
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
din moștenirea mixtă a silviculturii germane care erau cele mai convenabile din punct de vedere al lizibilității administrative și financiare. După ce și-a Încheiat studiile la Nancy, Pinchot a făcut un tur al pădurilor din Prusia și Elveția. Carl Schenk, Întemeietorul primei școlii de silvicultură din Statele Unite, era un imigrant german educat În universitățile din țara sa de origine, iar Bernhard Fernow, președintele departamentului pentru silvicultură al guvernului federal din 1886 până În 1898 (Înainte de Pinchot) era absolvent al Academiei Prusace de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aflat la mare căutare în epocă, coagulează în jurul energicului Mircea Streinul, care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, cu funcții liberale. Curând cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
întemeiat, de altfel, de către Heliade și Asachi cu concursul unor continuatori ai Școlii Ardelene, ca Gh. Lazăr, Damaschin Bojincă, Florian Aaron, Vasile Fabian-Bob. Sub impulsul mișcării iluministe au luat naștere în Transilvania, în Moldova și în Muntenia, teatrul și presa. Întemeietori ai primelor periodice de durată au fost Heliade, Asachi și G. Barițiu. Literatura română datorează Școlii Ardelene singura epopee încheiată, Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, scriere de o factură modernă accentuată, care include, transpuse în ficțiune sau purtate în „sertarele” textelor
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
ION CREANGĂ, publicație apărută la Bârlad, lunar, între august 1908 și iulie 1921, purtând subtitlul „Revistă de limbă, literatură și artă populară”. Redactor este Tudor Pamfile și administrator, Mihai Lupescu. Pe coperta primului număr mai figurează ca întemeietori, alături de cei doi, G.T. Kirileanu, D. Mihalache, Leon Mrejeriu, C. Rădulescu-Codin și Șt. St. Tuțescu. În articolul-program, Ținta noastră, se precizează că I.C. vrea să sporească cercetarea creației populare, a „adevăratelor comori de gândire și simțire, de credinți și datini
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
succesive ale palimpsestului - figurile proteice, manifestate în durată cronologică, ale comprehensiunii - în viziunea fulgurantă a intuiției extatice, acea ipostază a intelectului noetic în care existența estetică, de natură textual-discursivă, este răscumpărată și mântuită prin prezența imponderabilă, dar orbitoare a adevărului întemeietor. Contribuția lui I. la hermeneutica postheideggeriană constă în demersul integrator prin care „amprentele” mundane ale ființei, concretizate în ceea ce modernitatea și postmodernitatea numesc „specializări” (științe teoretice) și „tehnici” (științe practice), sunt recuperate și reintegrate unei dimensiuni ontologice fundamentale: teoria psihanalitică
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
a raporturilor strânse cu dânșii [cu cumanii - n. O.P.] nu e în numele de locuri, cum s-a crezut [de către B. P. Hasdeu, în Olteneștile și în Negru Vodă - n. O.P.] pentru Comana și Comănești, cari amintesc pe ale întemeietorilor acestor sate, Coman și Comana, oricare ar fi originea, ce poate fi foarte veche, a acestor numiri, ci mai adânc, în obiceiuri...“. Adevărul este însă că, în urma episodului teuton, un alt traseu de trecere la sud de Carpați dinspre Regatul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s-au remarcat Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebie și Gheorghe Mandicevschi, Isidor Vorobchevici, Ilarie Voronca. Renumiți pictori bucovineni au fost Epaminonda Bucevschi, Eugen Maximovici. În perioada austriacă au activat în Bucovina și câțiva istorici români de mare valoare. Unul dintre întemeietorii științei istorice în Bucovina a fost Eudoxiu Hurmuzaki, membru al Academiei Române, care a cules un număr impunător de documente în arhivele vieneze, ce au stat la baza colecției care îi poartă numele. Istoricul Dimitrie Onciul și-a început activitatea științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
societăți, despre care a scris și alte pagini, difuzate în presa timpului. A elaborat o monografie complexă a capitalei Bucovinei istorice (Cernăuți, 1936). Corespondent și redactor pentru Bucovina al ziarului „Universul” vreme de cincisprezece ani, a fost în același timp întemeietorul și directorul Editurii Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, unde au apărut numeroase și importante lucrări referitoare la provincia din nordul țării. De asemenea, se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Bucovineni. A căutat să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
Pierre Moreau și Guy Michaud. În orizont național, l-au prețuit în special Tudor Vianu și Șerban Cioculescu; îi fuseseră studenți E. Lovinescu, G. Călinescu, Vladimir Streinu și alții. În deceniile din urmă, e de observat tendința considerării lui ca întemeietor în materie de teorie literară și estetică. Pledoaria contemporanului său Paul Valéry la Collège de France pentru o poetică la nivelul epocii coincidea cu efortul profesorului român, preocupat de norme și repere de aspect structuralist. L-au pasionat nexurile morfologice
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Facultatea de Drept din același oraș în 1940. A căzut pe frontul din Moldova, în luptele împotriva armatei sovietice. Debutase la șaisprezece ani, în 1935, cu o poezie, în revista „Freamătul literar” (Siret). Alături de Aurel Bogaci și Nicolae Tăutu, este întemeietor al „Septentrionului” cernăuțean. Tot la Cernăuți, F. inițiază și îngrijește colecția „Miorița”. Colaborează la un număr relativ mare de periodice, între care „Bugeacul”, „Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
altă grăiești și altă să-nțălege”), simbolică („să-nțăleagă cuvântul dintr-altă sămnătură de poveste”) sau metaforică („pre mutare”) a textului, autorul stăpânind așadar câteva esențiale noțiuni de poetică și hermeneutică, ce făceau, încă din 1664, obiectul discuțiilor sale cu Dositei Notara. Întemeietor la noi al poeziei culte, D. se va dovedi, ca traducător al psalmilor, un inițiat al legilor prozodice (mitropolitul este, în Viața și petrecerea svinților, cel dintâi creator de versuri safice - „iambicești” - din literatura română), el fiind și un bun
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
tragedia refugiului și, în contrapunct, realizările cărturarului, zbaterile între ceea ce năzuiește să facă și împrejurările neprielnice, confruntarea - de o dramatică ironie - dintre bucuria creației în cultură și implacabilul „catabasis” al istoriei neamului. Poezia cărții, a istoriei scrise și a gestului întemeietor este astfel mereu flancată de notația vitregiei istoriei trăite: jurnal al faptei culturale, jurnal existențial, jurnal de criză, revelând nu numai o conștiință constructivă în perpetuă stare de alertă, ci și un ochi de moralist perspicace și sever fără malignitate
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
este aprofundată, așa cum spune și titlul, analiza etică și ascetică a păcatelor omenești. O altă operă de mari dimensiuni a lui Cassian conține Convorbirile (Collationes), adică discuțiile pe care Cassian și prietenul său Germanus le avuseseră în trecut cu faimoși întemeietori de lăcașuri monastice. Scrierea a fost publicată în trei părți separate, fiecare cu propria sa prefață. Prima, care conține zece convorbiri, a fost începută la cererea episcopului Castor și a fost terminată la puțin timp după moartea acestuia, în 420
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
biografie l-a ajutat să-i reconstruiască personalitatea și să-i atribuie în mod corect cărțile scrise de el care înainte erau considerate opera unui călugăr din secolul al patrulea. S-au păstrat doar fragmente din Viața lui Petru Ibericul, întemeietor de mănăstiri și episcop care exercitase o puternică influență asupra lui Zaharia. Într-adevăr, din Viața lui Sever aflăm că Zaharia ar fi vrut să se dedice vieții de monah sub îndrumarea lui Petru, dar că nu avusese destulă putere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
consecințele dezastruoase ale „civilizației”, care agresează și distrug natura și, implicit, echilibrul ființă-cosmos. Un moment important al carierei poetului îl reprezintă apariția volumului Cavalerul trac (1969). Regresiunea spre lumile dintâi, spre o Dacie mitică se asociază evocării „hegemonului tânăr”, „cavalerul întemeietor” Manimazos. Acesta este, bineînțeles, eroul civilizator care se confundă cu identitatea primordială a neamului său și cu aceea a poetului dintâi, a întemeietorului de limbă: „Ceea ce stăpânea el era o răscruce;/ sulița sa era o răscruce a sulițelor/ purtate de
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Cavalerul trac (1969). Regresiunea spre lumile dintâi, spre o Dacie mitică se asociază evocării „hegemonului tânăr”, „cavalerul întemeietor” Manimazos. Acesta este, bineînțeles, eroul civilizator care se confundă cu identitatea primordială a neamului său și cu aceea a poetului dintâi, a întemeietorului de limbă: „Ceea ce stăpânea el era o răscruce;/ sulița sa era o răscruce a sulițelor/ purtate de străbunii săi/ și-o răscruce a sulițelor purtate/ de nepoții și strănepoții săi;/ câinele său era o răscruce a tuturor/ animalelor credincioase,/ calul
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
care-l întruchipez./ Nici o viață de om nu-i poate cuprinde Cuvintele-n care să poată fi exprimat./ Cercetăm și întreprindem de la AU până la ZAU; de la Alfa pân-la Omega.” Dacia Feniks este o fabulă (alegorie) și o fabulație despre logosul întemeietor. Cenușile (1980) încearcă o interpretare poetică, stimulată din nou de imaginație, a unor studii referitoare la cultura carpică, la ritualurile funerare ale dacilor și daco-romanilor. Elegii politice (1980) revine în actualitate, blamând iarăși efectele urbanizării și industrializarea, „bărbatul din cetate
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
și răspândit rapid în toate orașele țării în primii ani de după revoluție, promitea o rată a câștigului la investiție de nu mai puțin de 800%, iar publicitatea sa se baza pe o „metodă secretă” de a câștiga bani, pe care întemeietorul fondului pretindea că o deține. Fondul Caritas a fost inițiat, tolerat de autorități pentru motivul că nu exista o legislație care să-l interzică, iar apoi pentru că o parte dintre funcționarii statului au fost atrași ei înșiși în aceste afaceri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a noii clase a capitaliștilor români, cea legată de PNL, dar nu numai pe aceștia. Ca și SIF-urile, fondurile de investiții înființate în primii ani au finanțat nu formarea unor adevărate instituții financiare, ci trecerea în alte domenii ale întemeietorilor lor - Pe scurt, au finanțat privatizări ale unor întreprinderi de stat. Prăbușirea SAFI în 1996 - anul electoral în care coaliția de dreapta din care făceau parte și liberalii a câștigat alegerile și a preluat guvernarea - a determinat declinul rapid și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al Societății pentru Abolirea Sclaviei Negrilor (Paris). Emul al lui Gh. Asachi, scrie asiduu la „Albina românească”, semnătura lui fiind întâlnită și în calendare și almanahuri („Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”). Proprietar de tipografie, devine el însuși întemeietor de gazete. Astfel, împreună cu Al. Fotino și Teodor Codrescu scoate ziarul „Zimbrul” și suplimentul acestuia, „Foiletonul Zimbrului” (1855-1856), iar în 1856 contribuie la apariția revistei „L’Étoile du Danube”; a redactat, de asemenea, gazeta „Ștafeta”. Mai publică în „Curierul de
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
în limba maternă, subliniind și necesitatea păstrării tradițiilor proprii. După evenimentele din 1917 devine unul dintre liderii politici ai românilor basarabeni. Ales vicepreședinte al Sfatului Țării de la Chișinău, contribuie decisiv la Unirea cu România, ca act concret, juridic și istoric. Întemeietor al Partidului Țărănesc, apoi șef al organizației locale a Partidului Național Țărănesc, e în mai multe rânduri deputat, senator, ministru, militând mereu pentru drepturile basarabenilor, serios nesocotite și de noua administrație, fapt care a determinat noi acțiuni punitive împotriva sa
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
literară națională de concurență traducerilor. Ion Bogdan Lefter, poet, critic literar, pe atunci lector universitar și șeful biroului Radio Free Europe la București, si Mircea Nedelciu, romancier și patronul unei societăți de difuzare de cărți și de ziare au fost Întemeietorii asociației. Asupra dezbaterilor din presă, vezi Îndeosebi Ion Bogdan Lefter (1994, p. 10; 1994a, pp. 8-9); Laurențiu Ulici (președinte pe atunci al Uniunii Scriitorilor) (1994, pp. 8-9); Virgil Holomeia (1994, p. 19) etc. Etnografia făcînd parte din studiile de filologie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]