5,014 matches
-
Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 82, în Filocalia, vol. II, p. 83 footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap. 84, în Filocalia, vol.I, Edit. Humanitas,București, 1999, p. 97. footnote>. Deci, decât să umplem timpul cu păcate, mai bine să-l înveșnicim rugându-ne, să facem totul în prezența
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
3, 4). Păcatul este răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a ordinii preconizate de El. Din scrierile isihaste aflăm că păcatele se nasc din negrijă și neîmplinirea poruncilor, apoi din cauza relelor săvârșite după botez, trândăvie, slavă deșartă, poftă, plăcere, laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
relelor săvârșite după botez, trândăvie, slavă deșartă, poftă, plăcere, laude, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuițare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare. Însă din buna întrebuințare a acestora ne vin cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Prin urmare, nimic din cele create și făcute de Dumnezeu nu este rău<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.3, în Filocalia, vol. II, p.
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 82, în Filocalia, vol. II, p. 83 footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 82, în Filocalia, vol. II, p. 83 footnote> și păcătuind, să nu învinovățim fapta, ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
salutar, care i-a adus și recunoașterea pentru beneficiul produs de această decizie. Strategia home page NTT DoCoMo Tehnologiile informației și comunicării contribuie la aplicarea unor spirale de cunoaștere În care utilul rămâne, iar inutilul dispare de la sine, sub efectul Întrebuințării sau neîntrebuințării efective. Una dintre axele strategice utilizate de DoCoMo pentru introducerea Întreprinderii și a personalului Într-o logică de gestionare a cunoașterii o reprezintă crearea de pagini personale (home pages). Din vârful și până la baza ierarhiei, fiecare salariat și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Convorbirile cu Kazue Katori, președintele-director general al NTT Mediascope, au fost mereu pline de culoare, amuzante și extraordinar de instructive. Simțul umorului nu este egalat, În cazul său, decât de capacitatea de a dezminți ideile primite și de a imagina Întrebuințări inovatoare, creative și, uneori, comice ale tehnologiilor informației, fără a neglija niciodată dimensiunea umană. Mulțumim companiei NTT DoCoMo și În special domnului Ushioda, pentru deschiderea show room-urilor. În Franța, Catherine Contant ne-a dat lămuri În privința ideogramelor, a semnificațiilor, a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
o expresie tipic semitica alcătuită din numele generic ’Eloah în anexiune cu substantivul feminin selƒ"h în formă de plural cu valoare intensivă 235. Toate aceste nume sunt din aceeași familie lexicala. Verbul s"laƒ, „a ierta”, are o întrebuințare exclusiv religioasă și îl poate avea ca subiect numai pe Dumnezeu. E vorba de acea iertare care totodată și reface ființă spirituală a omului. Citatul din Ps 103,3 alătura în paralelism hassolQaƒ („cel ce iartă”) cu h"-ropQ’ („cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Änai/kýrios. În Noul Testament este reflexul unei obișnuințe ce interacționează cu mărturisirea de credință creștină privind dumnezeirea lui Hristos, fiindcă aici „Numele” se referă mult mai des la Hristos decât la „Dumnezeu-Tatăl”. Există doar trei locuri în care are o întrebuințare absolută: - ...katQxiÀthQsan hypèr to¤ onómatos atimasthQÎnai (Fp 5,41b): „...s-au învrednicit să sufere ocara pentru Nume.” (t.n.) - hypèr gàr to¤ onómatos exQÎlthon mQdèn hypolambánein toùs toioútous apò tÄÎn ethnikÄÎn (3In, 7): „căci pentru Nume au pornit la drum
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
IQso¤s Christós, iar în scrisorile pastorale abundă formulă en ChristÄÎi IQso¤. S-ar putea că primii creștini să-i fi dat lui Isus un nume dublu fiindcă așa era obiceiul în epoca pentru personajele de vază274. Această din urmă întrebuințare s-a impus peste tot in traduceri, chiar unde christós este nume predicativ sau atribut articulat, pierzându-și astfel transparență pe care o avea în respectivele contexte pentru vorbitorii de limba greacă. În românește este ortografiat diferit din pricina faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prin acțiune, ceea ce este specific omului ar fi relația sa cu obiectele nu este În mod unic o relație duală, subiect-obiect, ci o relație triadică (subiect-obiect-semne). Obiectele manipulate sunt, În general, obiecte fabricate; ele au deci valori și moduri de Întrebuințare (uzaj) socială care determină În mare parte acțiunile subiectului. În plus, această manipulare de obiecte se realizează Într-un context de comunicare, ca formă de a Înțelege procesele de semiotizare care presupun determinarea În mare parte a ceea ce va fi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exemplelor, ca și digresiunile abundente, cu intenții explicative, care până la urmă abat atenția de la firul logic, Îngreuind Înțelegerea materialului și consumând timp. Trecerea de la o idee principală la alta să fie distinctă și clară, marcată prin ton și intonație, prin Întrebuințarea unor cuvinte de legătură adecvate (ca, de exemplu, „În primul rând”, „În al doilea caz”, „În altă ordine de idei”, „pe urmă”, „apoi”, „mai departe”, „Înainte de toate”, „În sfârșit” etc.). Schițarea pe tablă a planului expunerii, pe măsura desfășurării ei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Din aceste motive, pe plan instrucțional, lupta Împotriva verbalismului se duce nu Împotriva utilizării cărții În școli; ea nu are În vedere suprimarea manualelor școlare, a metodelor livrești, În general, ci adoptarea unei alte concepții asupra cărții școlare și a Întrebuințării ei, În intenția de a-i reda acesteia adevărata destinație informativă și formativ-educativă pentru care este creată. Numai concepută și realizată Într-o concepție modernă, cartea școlară va reuși să cucerească mintea și inima școlarilor noștri. În măsura În care manualele vor sugera
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și neriguroase de explorare a problemelor și de raportare a lor la alte probleme anterior Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive" Efectiv, metoda demonstrației poate să Îmbrace forme dintre cele mai variate și mai nuanțate, datorită unei diversități extraordinare a materialului intuitiv și demonstrativ care stă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Zazzo, E. Fleming, A. Aegel etc., susțin dimpotrivă, că mesajul audiovizual este capabil, În anumite limite, să pregătească terenul pentru conceptualizare, să favorizeze o ridicare a activității mintale până la treapta logică a cunoașterii. Diversele cercetări, menționează H. Dieuzeide, atestă că Întrebuințarea acestor tehnici permite comunicarea de noțiuni tot atât de bine ca și prin formele tradiționale. J.I. Knowlton consideră că, „...funcția imaginilor este, În principiu, de a ajuta la dezvoltarea (dezvăluirea) structurii conceptuale a limbajului, În cadrul căruia semnifică ceva” (I. Cerghit), iar pedagogul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vor să le cumpere, nefiind legată de obiectul fizic, material, ci de serviciile, satisfacțiile pe care le pot aduce Și pentru care cumpărătorul este dispus să plătească un preț (este vorba aici de valoarea de utilitate a produsului, valoarea de întrebuințare). AȘa cum remarca Simon (2009) în articolul „Valoarea Și contabilitatea”, din Encyclopedie de Comptabilité, Controle de Gestion et Audit (Colasse, 2009), prima utilizare a termenului valoare (în Chanson de Roland) se referea pe de o parte la o persoană (pentru meritul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
valoarea de schimb nu este determinată de valoarea de folosință, ca în cazul teoriei lui Aristotel, ci este determinată de munca efectuată ca bunul să fie produs. Adam Smith (1962) semnalează două sensuri ale termenului de valoare, respectiv valoarea de întrebuințare (capacitatea de a satisface anumite nevoi) Și valoarea de schimb (capacitatea de a obține o cantitate determinată din altă marfă). Teoria valorii lui Smith poate fi sintetizată prin prezentarea a trei caracteristici specifice termenului de valoare: izvorul, mărimea Și măsura
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
preț, pe de altă parte. Termenul valoare poate fi folosit în două sensuri: întâi, reflectă aprecierea subiectivă a consumatorului privind capacitatea unui bun economic de a satisface în mod direct o anumită nevoie, fiind sinonim cu termenul de valoare de întrebuințare, iar în al doilea rând arată puterea de cumpărare a acelui bun sau cantitatea dintr-un alt bun cu care poate fi schimbat, reflectând în mod indirect satisfacerea unei nevoi Și fiind în acest caz sinonim cu termenul de valoare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
vedere și ea un fel de determinare, numai că aceasta este una valorică. Constituțiile de pe cele două axe verticale se grupează, în felul acesta axial, conform binelui și răului. Ierahia cea mai clară este prezentată între formele răului, unde orice întrebuințare a semnificației binelui este ilicită: „noi susținem că acestea sunt în totalitate exprimări eronate și că nu este corect să se spună că o oligarhie este mai bună decât alta”. Conform acestei exigențe, ierarhia constituțiilor rele este următoarea: „tirania, care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt atât de utilizați în limbajul cotidian, încât fiecare are sentimentul întrebuințării lor corecte în cele mai diverse situații. În schimb, utilizarea lor ca termeni ai științei psihologice pune atâtea probleme încât, parafrazându-l pe P. Fraisse, am putea spune că istoria psihologiei se confundă (între anumite limite) cu istoria răspunsurilor la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numărului de experimente de creativitate și a propus ca fenomenul să fie studiat la subiecți obișnuiți cu ajutorul metodelor psihometrice, prin teste scrise (creion-hârtie). Unul dintre ele, Testul utilizărilor (Unusual Uses Test), îi solicită persoanei examinate să descopere cât mai multe întrebuințări pentru un obiect (o cărămidă, de exemplu). Mulți cercetători au urmat îndemnul lui Guilford, iar testele de „gândire divergentă” au devenit în scurt timp principalul instrument de măsurare a gândirii creative, fiind o metodă convenabilă de comparare a indivizilor în raport cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]