3,589 matches
-
mediul urban; • consumatori casnici din mediul rural; • mici întreprinderi din industria textilă și alimentară; • hoteluri și restaurante. Aria geografică de interes este regiunea limitrofă orașului X, ceea ce ar corespunde zonei cunoscute sub denumirea Banat. 3. Firma este creația a doi întreprinzători, frați, născuți în zona rurală (comuna Y) și absolvenți ai Facultății de Chimie Industrială, respectiv Economie, din Timișoara. Cei doi au crescut într-un mediu auster, impregnat de valori specifice etnicilor germani din zonă, fiind obișnuiți cu munca grea a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
țării. Șocurile de la nivel internațional, ce pot fi resimțite în aria de interes a acestui gen de firme, sunt reduse ca număr, dar semnificative ca mărime, dacă sunt asociate, de exemplu, utilităților. Analiza de acest tip este ghidată de intuiția întreprinzătorului, fiind greu de crezut că există resursele necesare pentru un demers sistematic și structurat după un model de manual. În aceste condiții, este probabil ca o schemă minimală să îmbunătățească semnificativ consecințele procesului, în sensul delimitării unei zone de funcționare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestei situații, dar este probabil ca dificultățile de natură practică să fie insurmontabile, iar miza să fie încă nesemnificativă pentru majoritatea firmelor din România. La fel de probabil este faptul că, deși nu e formalizată ca demers sistematic asociat managementului strategic, mulți întreprinzători realizează, ghidați de intuiție, o ajustare continuă a listei proprii de activități generatoare de valoare legate de produsul lor de interes. Principala dificultate în aplicarea metodei de către firmele din România este legată de modul de urmărire a costurilor și de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
caracter de elemente de ghidare pentru a obține o imagine utilă a afacerii, analiza e un act pur formal, pentru că elementele de referință sunt greu de utilizat, iar procesul de analiză, în sine, este lipsit de substanță. În practică, micii întreprinzători dovedesc deseori un fler deosebit în sesizarea elementelor din mediul înconjurător de care trebuie să țină seama, ca și în poziționarea relativă a organizației lor față de concurenți. Rezultatele procesului analitic sunt însă neformalizate, reprezentând doar un set de idei aflate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un fler deosebit în sesizarea elementelor din mediul înconjurător de care trebuie să țină seama, ca și în poziționarea relativă a organizației lor față de concurenți. Rezultatele procesului analitic sunt însă neformalizate, reprezentând doar un set de idei aflate în mintea întreprinzătorului. De fapt, procesul de analiză este actualizat continuu, iar miza o reprezintă existența organizației. În această situație a paradoxului formalizării analizei la nivelul IMM-urilor, o informare sau o instruire sumară privind acest instrument ar putea fi utilă, chiar și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Particularități ale IMM-urilor: acest tip de organizații s-a dezvoltat doar după 1990. De aici apar câteva avantaje majore legate de posibilitatea selectării și utilizării personalului cu valorile cele mai potrivite cu strategia aleasă sau cu modelul gândit de întreprinzător. Chiar și în cazul elementelor tangibile există un avantaj dat de posibilitatea preluării celor mai bune exemple sau modele articulate într-un sistem modern și coerent de simboluri concepute în concordanță cu produsul sau afacerea principală - slogan, denumire (marcă), siglă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru atingerea obiectivelor fixate, evitându-se o parte din corecțiile care implică pierderi de timp și bani. Împrumutul din experiența altor organizații elimină erorile asociate începutului. Dezavantajul acestor firme este generat de precaritatea resurselor, ca și a competențelor culturale ale întreprinzătorilor sau managerilor. De multe ori intuiția sau un sistem robust de valori al liderului poate juca însă rolul unei „locomotive culturale”, ceea ce mărește șansele de supraviețuire a afacerii. 8.2. Ghid de acțiune pentru modificarea culturii organizaționaletc "8.2. Ghid
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
similar cu cel al unei organizații pentru care există o experiență trecută. 4. Definirea profilului dezirabil: se stabilește profilul cultural ideal pentru strategia aleasă. Pentru acest profil nu există decât repere orientative create de succesul altor organizații sau de viziunea întreprinzătorului. 5. „Studiu de fezabilitate” al remodelării: se evaluează posibilitatea de a obține într-un interval util pentru strategia aleasă modificările dorite ale elementelor distinctive identificate. Pentru elementele care se pot transforma se estimează costurile asociate acestui proces. 6. Implementarea transformărilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
datele de acest gen sunt disponibile doar în urma unor cercetări specializate, relativ costisitoare. Particularități ale IMM-urilor: în cazul unei firme de mici dimensiuni portofoliul este reprezentat de produse sau familii de produse. Acestea sunt gestionate doar pe baza intuiției întreprinzătorului, fără folosirea unui instrumentar laborios de portofoliu. De obicei întreprinzătorul știe ce produs începe să fie „pe val” sau ce produs „nu mai este la modă”. El are o imagine bună, deși numai aproximativă, a fluxurilor de lichidități, putând identifica
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
specializate, relativ costisitoare. Particularități ale IMM-urilor: în cazul unei firme de mici dimensiuni portofoliul este reprezentat de produse sau familii de produse. Acestea sunt gestionate doar pe baza intuiției întreprinzătorului, fără folosirea unui instrumentar laborios de portofoliu. De obicei întreprinzătorul știe ce produs începe să fie „pe val” sau ce produs „nu mai este la modă”. El are o imagine bună, deși numai aproximativă, a fluxurilor de lichidități, putând identifica produsele la care câștigul este bun sau cele la care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
produs „nu mai este la modă”. El are o imagine bună, deși numai aproximativă, a fluxurilor de lichidități, putând identifica produsele la care câștigul este bun sau cele la care trebuie să mai aștepte. În concluzie, este probabil ca micii întreprinzători să aplice tehnici de portofoliu eficiente, dar fără să le formalizeze în modelele de manual trecute în revistă și fără să le explice prin utilizarea conceptelor de referință ale domeniului. 9.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea matricelor de portofoliutc
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diminuarea costurilor asociate structurii, spre deosebire de cele publice. Particularități ale IMM-urilor: structura organizațională a firmelor mici și mijlocii este simplă. Gradul de formalizare, complexitatea și specializarea posturilor sunt reduse. În mod firesc, este accentuată centralizarea, dat fiind faptul că persoana întreprinzătorului este esențială din toate punctele de vedere. Modificările, asociate direct structurii și impuse de considerente strategice sunt reduse și rare, iar accentul este pus pe alte subsisteme menite să îmbunătățească performanțele economice. 10.2. Ghid de acțiune pentru modificarea structurii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dezvoltării grupului ICCO" În anul 1990, când legislația comercială a României postdecembriste de-abia prindea contur, brașoveanul Călin Costan înființează o firmă sub forma juridică de „întreprindere mică”. Firma, botezată ICCO, se ocupa de noul produs-minune apărut în țară: calculatorul. Întreprinzătorul povestește despre începutul grupului: Afacerea a început de la zero. Prima afacere a fost un contract de barter cu un partener din Anglia. Am primit un fax și un calculator. Faxul l-am păstrat pentru tânăra companie, calculatorul l-am vândut
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și se constituie într-un argument pentru formula grup. Aceasta pare mai favorabilă și unei piețe care pentru anumite produse este suficient de fluidă încât să creeze o oarecare incertitudine. Celelalte elemente legale prezintă „aspectul de junglă” obișnuit pentru orice întreprinzător român. În cazul grupului ICCO, aspectul menționat este amplificat de dispersia sistemului de afaceri în mai multe industrii la nivelul întregii țări. Componenta politică a mediului înconjurător este resimțită atât datorită mărimii cifrei de afaceri a grupului și a domeniului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
direcțiilor de acțiune privind situația economică și socială actuală la nivel internațional Găsirea soluțiilor de ieșire din criză este o preocupare majoră la nivel instituțional, grupuri de interes, națiuni, segmente de populație și specialiști din diverse medii: academice, think-tank-uri, consultanți, Întreprinzători etc. Provocarea cea mare este de a compune o formulă de succes care să garanteze stabilitatea, creșterea Încrederii, dezvoltarea sustenabilă și coeziunea. Fenomenele economice, sociale și politice, prezente În momentul de față În peisajul existențial cotidian, au fost inventariate cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În 2009, Comisia Europeană, prin DG Enterprise and Industry, cu sprijinul Eurochambers, a inițiat programul Erasmus for Young Entrepreneurs, menit să sprijine antreprenorii din Europa În vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru a demara sau continua cu succes o mică afacere. Noii Întreprinzători sunt găzduiți de Întreprinzători cu experiență În vederea schimbului de cunoaștere și de idei de afaceri. Beneficiile pentru noii Întreprinzători sunt concretizate Într-un stagiu onthe-job-training, ceea ce va crea o platformă pentru o potențială afacere de succes sau consolidarea celei existente
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
prin DG Enterprise and Industry, cu sprijinul Eurochambers, a inițiat programul Erasmus for Young Entrepreneurs, menit să sprijine antreprenorii din Europa În vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru a demara sau continua cu succes o mică afacere. Noii Întreprinzători sunt găzduiți de Întreprinzători cu experiență În vederea schimbului de cunoaștere și de idei de afaceri. Beneficiile pentru noii Întreprinzători sunt concretizate Într-un stagiu onthe-job-training, ceea ce va crea o platformă pentru o potențială afacere de succes sau consolidarea celei existente. Alte beneficii pot fi
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
menit să sprijine antreprenorii din Europa În vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru a demara sau continua cu succes o mică afacere. Noii Întreprinzători sunt găzduiți de Întreprinzători cu experiență În vederea schimbului de cunoaștere și de idei de afaceri. Beneficiile pentru noii Întreprinzători sunt concretizate Într-un stagiu onthe-job-training, ceea ce va crea o platformă pentru o potențială afacere de succes sau consolidarea celei existente. Alte beneficii pot fi accesul la noi piețe, cooperare internațională și posibilități de colaborare cu noi parteneri de afaceri
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
prezervarea actualelor servicii În dauna unor acțiuni pentru sprijinirea unor alternative care ar fi cuprins și dezinstituționalizarea beneficiarilor. Audiența cea mai mare au avut-o proiectele pentru microîntreprinderi, dar faptul că din raportările statistice rezultă o pauperizare a condiției micilor Întreprinzători, nu putem decât să tragem concluzia că există o diferență majoră Între obiectivul acestei axe și rezultatele implementării proiectelor. Întrebarea care se pune este: „Urmărește cineva cu atenție aceste investiții de care s-au bucurat mai degrabă unii pentru a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
diferențele nu erau evidente. Eugeniștii păreau să ofere, și din acest punct de vedere, criterii mai clare de a defini și de a susține separația dintre intelectuali și clasa de mijloc antreprenorială. În analizele eugeniste, clasa de mijloc a micilor Întreprinzători și clasa intelectualilor erau prezentate ca două grupuri distincte, de cele mai multe ori aflate În conflict, datorită diferențelor importante dintre impactul pe care activitățile și comportamentul fiecăruia le aveau asupra sănătății națiunii. În rândurile care urmează, vom Încerca să decelăm aceste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceste diferențe, așa cum erau ele percepute de adepții ideilor eugeniste, și să evaluăm influența unor asemenea percepții asupra conceptualizării problemelor sociale și a soluțiilor care li se ofereau. Existau În permanență tensiuni În Încercările eugeniștilor de a separa intelectualii de Întreprinzători, În două categorii sociale distincte, aflate pe trepte diferite ale ierarhiei eugenice. În ciuda acestor tensiuni Însă, eugeniștii persistau În această direcție a analizei, pentru că În joc era Întreaga recartografiere a structurii și relațiilor sociale - și, În particular, Însăși autoritatea pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
criză intelectuală” În România. Într-un eseu intitulat Laboratoriile și intelectualii, Gheorghe Marinescu, viitorul director al Societății Române Regale de Eugenie, Își exprima Îngrijorarea profundă În legătură cu posibilele consecințe ale războiului pentru moralitatea societății românești. Acei nouveaux-riches ai războiului (burghezia micilor Întreprinzători) și partidele politice, În opinia sa, „paralizează buna voință a tinerilor cari ar voi să se consacre cercetărilor de laborator...”5. Într-o astfel de descriere, imaginea intelectualilor devine aceea de victime ale noului val de materialism și oportunism care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vreun efect pozitiv pentru comunitatea mai largă, ci mai degrabă să dizolve orice sentiment de solidaritate socială. Mai mult, valorile acestor nou-Îmbogățiți păreau detașate complet de orice sentiment al responsabilității morale față de bunăstarea națiunii. În locul acestei atitudini morale, burghezia micilor Întreprinzători valoriza, În opinia lui Marinescu, bunurile materiale și excesul Împotriva moderației, comportamentului reținut și demnității, valori morale pe care și le revendicau noii ocupanți ai profesiilor liberale 6. Marinescu nu definea Însă clasa mijlocie a Întreprinzătorilor pe criterii etnice și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atitudini morale, burghezia micilor Întreprinzători valoriza, În opinia lui Marinescu, bunurile materiale și excesul Împotriva moderației, comportamentului reținut și demnității, valori morale pe care și le revendicau noii ocupanți ai profesiilor liberale 6. Marinescu nu definea Însă clasa mijlocie a Întreprinzătorilor pe criterii etnice și nu asocia rolul lor „disgenic” cu faptul că nu aparțineau etniei române. Soluția oferită de Marinescu acestei crize era, de fapt, un Îndemn adresat intelectualilor de a se organiza În asociații sau confederații (niște structuri asemănătoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
afirma Hațiegan, avea ca scop principal „Pregătirea terenului pentru intelectuali, ș...ț publicațiune lunară ș...ț, redactarea unei biblioteci portative ș...ț și calendarul sănătății”8. În același timp, astfel de analize prezentau abuzurile iresponsabile ale clasei de mijloc a Întreprinzătorilor și politicienilor de profesie drept cauze ale problemelor economice și sociale ale acelor ani. Eugeniștii din Transilvania, discipoli ai lui Moldovan, erau În particular puternic atașați ideii că intelectualii dețineau cheia pentru a face cunoscute publicului larg normele și valorile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]