16,607 matches
-
compuse din învățătorii mai multor sate iar prin aceste cercuri culturale învățătorii țineau conferințe populare la care asistau și sătenii, ce aveau diverse subiecte cu caracter practiv sau științific. Instruirea se făcea în a 2 a duminică din luna iar învățătorii țineau locuitorilor conferințe asupra "igienei casei, a curții, asupra relelor ce decurg din alcoolism, din sperjur asupra agriculturii, sericiculturii, viticulturii, a fabricării pâinii de grâu curat, a înființării caselor de economie, a dezvoltării gustului pentru citit" . În duminica următoare, în
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Alexandru Stefulescu a făcut o propunere în 1902, care a fost aprobată, aceea de a nu se mai deplasa la centru toți delegații ci a se trimite doar procesele verbale de tinere a conferințelor lucru ce-i avantaja și pe învățători deoarece erau nevoiți să lipsească de la școală, perturbând astfel bunul mers al activității școlare și totodată pierdeau timpul pe drum(în jur de 2 zile) iar în sezonul de toamnă și iarna, aceasta deplasare se efectua mai greu iar ziua
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
jur de 2 zile) iar în sezonul de toamnă și iarna, aceasta deplasare se efectua mai greu iar ziua era mai mică. Aceste cercuri, aveau ca publicații diferite reviste ce apăreau lunar. În Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului”, revistă ce a apărut sub conducerea și din inițiativa învățătorului L. Arjoceanu la Bălănești. Aceste reviste conțineau
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Gorj, în 1898 sub conducerea unui inimos învățător, George Dumitrescu din comuna Bumbesti Jiu, s-a tipărit la tipografia lui N.D.Milosescu din Târgu Jiu, revista “Șezătoarea săteanului” și “Amicul poporului”, revistă ce a apărut sub conducerea și din inițiativa învățătorului L. Arjoceanu la Bălănești. Aceste reviste conțineau informații despre cele mai reușite conferințe de la cercurile culturale, dar și articole cu caracter practic și educativ cu menirea de a dezvolta sentimente patriotice și propagarea ideii de înființare a unor biblioteci. Prima
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
real “Tudor Vladimirescu”, făcea ziaristică, fiind membru în comitetul redacțional al revistei pentru tineret “Amicul tinerimii”, era colaborator la ziarul “Secara”, organ al PNȚ Gorj al cărui director devine în 1920 dar și colaborator al revistei “Șezătoarea săteanului” editată de învățătorul gorjean Gheorghe Dumitrescu Bumbesti. Cu ocazia intrării țării în război Bobancu s-a oferit ca voluntar, dar din cauza vârstei este refuzat. Sub ocupația militară care s-a instaurat după 6 decembrie 1916, Bobancu este inschis datorită nesupunerilor și este eliberat
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
primul parlament al României Mari iar la 23 decembrie 1940 s-a stins din viață în mijlocul târgujienilor care l-au adoptat, apreciat și respectat pentru tot ce a făcut pentru ei dar și pentru generatiile care le-a educat. IV. Învățătorul Lazăr Arjoceanu din comuna Godinești, satul Arjoci, născut in1853 face parte din generația de învățători care au început să ilustreze școala atunci când statul român modern a creat condiții ca în fiecare comună să existe cel puțin o școală în care
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în mijlocul târgujienilor care l-au adoptat, apreciat și respectat pentru tot ce a făcut pentru ei dar și pentru generatiile care le-a educat. IV. Învățătorul Lazăr Arjoceanu din comuna Godinești, satul Arjoci, născut in1853 face parte din generația de învățători care au început să ilustreze școala atunci când statul român modern a creat condiții ca în fiecare comună să existe cel puțin o școală în care fiii satului să învețe carte. A fost numit că învățător la 1875 la școala din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
face parte din generația de învățători care au început să ilustreze școala atunci când statul român modern a creat condiții ca în fiecare comună să existe cel puțin o școală în care fiii satului să învețe carte. A fost numit că învățător la 1875 la școala din Bălănești care avea sediul în aceeasi clădire cu primăria. Aici a lucrat timp de 30 de ani iar localul școlii nu era corespunzător în raport cu numărul mare de copii ce trebuia să meargă la școală. Aici
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
chiar dacă a întâmpinat mari greutăți. La sfârșitul secolului XIX Arjoceanu se alătura unei echipe formată din Alexandru Stefulescu, Iuliu Mosil, Ștefan Bobancu, Gheorghe Dumitrescu Bumbesti, I. Popescu Voitesti pentru o deosebită activitate culturală artistică și economică iar alaturi de alți învățători pune bazele unei reviste “Săteanul”,a treia publicație din Gorj care se înființează în 1883 iar în 1891 ia ființă societatea “Parangu” și revista cu același nume. Lazăr Arjoceanu s-a numărat printre cei mai reprezentativi dascăli ai școlii gorjene
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Săteanul”,a treia publicație din Gorj care se înființează în 1883 iar în 1891 ia ființă societatea “Parangu” și revista cu același nume. Lazăr Arjoceanu s-a numărat printre cei mai reprezentativi dascăli ai școlii gorjene care a condus Congresul învățătorilor, în calitate de președinte care a avut loc la Ploiești în 1898 iar în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
și revista cu același nume. Lazăr Arjoceanu s-a numărat printre cei mai reprezentativi dascăli ai școlii gorjene care a condus Congresul învățătorilor, în calitate de președinte care a avut loc la Ploiești în 1898 iar în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de activitate mai ales în sfera productivă și alături de obștea satului din
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în alte părți. Faima acestei fabrici au fost calupurile de unt. La această fabrică lucra un maistru venit din Elveția ajutat de Gheoghe Panoiu din Bălănești iar pentru diversificarea și creșterea producției a fost trimis la Paris și la Praga învățătorul I.Cioata în vederea specializării pentru fabricarea mezelurilor și a șuncii de Praga. Laptele pentru această fabrică era colectat și de la țăranii care nu erau membrii ai fermei. Aceasta fermă nu a rezistat prea mult pentru că reacțiunea locală i-a îngrădit
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
acțiune care sa generalizat pe tot teritoriul țării de către miniștrii Spiru Haret și dr.C.Istrati iar în ianuarie 1897 înființează banca “Cerbul” cu scopul de a sprijini dascălii gorjeni. Această bancă a atras în rândurile membrilor săi o serie de învățători iar exemplul a fost urmat și de alții care au înființat o serie de societăți cu același scop. Tot la inițiativa lui Moisil alături de inginerul Aurel Diaconovici, pictorul Piekarski și profesorul Ion Popescu Voitesti, s-a înființat scoala de ceramică
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
va urmări să prindă alt elev. Indicații metodice Jucătorul care va fi prins, va fi exclus din joc. 4.Buchețelele Locul - sală, teren. Colectivul se deplasează ținându-se de mână, intonând un cântec nou sau recitând o poezie. În timpul deplasării învățătorul va striga un număr: 5, 3, 7 la care elevii vor trebui să se grupeze în buchețele formate din atâția elevi cât indică numărul spus de învățător. Elevii se vor așeza ținându-se de mijloc. Indicații metodice Elevii care nu
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
-se de mână, intonând un cântec nou sau recitând o poezie. În timpul deplasării învățătorul va striga un număr: 5, 3, 7 la care elevii vor trebui să se grupeze în buchețele formate din atâția elevi cât indică numărul spus de învățător. Elevii se vor așeza ținându-se de mijloc. Indicații metodice Elevii care nu vor intra în compunerea unui buchețel vor ieși din joc sau vor primi câte o sarcină. 5.Batistuța Locul - sală, teren. Colectivul clasei formează un cerc. Va
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
spațiul dintre bănci în așa fel încât să aibă loc suficient între ei pentru a se putea mișca în voie, fără să se lovească. Dacă jocul se desfășoară în curte, elevii vor fi așezați în semicerc. Conducătorul jocului, care este învățătorul sau un jucător ales de el, se așază în așa fel încât să fie văzut de toți elevii. La comanda acestuia „Racheta după mine, începeți!”, conducătorul execută, cu 8 bătăi tare și în ritm rar, la stânga și la dreapta îndoind
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
și cărora li se vor distribui cartoanele cu alfabetul. Între echipe se lasă o distanță de 2 metri iar la capătul echipelor, într-una din părți, se trage o linie pe care se vor constitui numerele ce se vor ridica. Învățătorul va comanda un nume, de exemplu „sat” la care toți elevii din ambele echipe care au literele ce compun acest nume, vor ieși de la locul lor pentru a constitui numele comandat. Echipa care formează prima cuvântul câștigă un punct. După ce
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
imite munca cât mai precis. Se fixează de la început locul pe unde se va alerga. Elevii prinși îl ajută pe tată să prindă cât mai mulți fii. 11.Jocul mut Locul - clasă. Elevii stau în bănci fiecare la locul său. Învățătorul numește un elev care să înceapă jocul. Acesta stă în fața clasei. În timpul jocului nimeni nu are voie să facă cel mai mic zgomot. Elevul chemat face semn cu mâna unui jucător să vină la el. Acesta, în cea mai perfectă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
unui jucător să vină la el. Acesta, în cea mai perfectă liniște, se ridică în picioare și se îndreaptă spre cel ce l-a chemat. Dacă se aude un zgomot cât de mic, o trosnitură sau un scârțâit din picioare, învățătorul îi face semn cu mâna să treacă la loc. Dacă elevul chemat reușește să ajungă la conducător, acesta îi ia locul. Variantă Dacă jocul se desfășoară pe teren, elevii vor sta în cerc cu picioarele încrucișate. Cei care nu răspund
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
va continua, mai departe, el jocul. 13. Muncitorii Locul - sală, teren, clasă. Elevii sunt așezați în cerc pe două linii față în față sau chiar în bănci. Fiecare elev își alege o meserie precum și gestul prin care redă munca aleasă. Învățătorul improvizează o poveste în care să fie vorba de diferite munci, cele alese de jucători, precum și de unelte și materialul necesar acestor munci. În timpul povestirii, de câte ori se pronunță ceva în legătură cu munca aleasă de ei, jucătorii trebuie să execute gesturile prin
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
-clasă. Participanți 20-40 elevi. Ei sunt împărțiți în 3-4 echipe egale ca număr și vor fi așezați la mică distanță în fața tablei de scris. Primii elevi de la fiecare echipă vor avea câte o cretă în mână. La semnalul dat de învățător, elevul care are creta aleargă să scrie un cuvânt cu care să se poată începe o frază, după care se întoarce la locul său și dă creta următorului elev care și el aleargă la tablă și scrie un alt cuvânt
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
Pentru fiecare echipă există un băț colorat diferit. Fiecare echipă se împarte în două și se așază pe două rânduri față în față și cu distanță între rânduri de 10-15 pași. Între echipe se află o oarecare distanță unde stă învățătorul. Numerele „1” din fiecare echipă au câte un băț de ștafetă în mână. La un semnal, numerele „1” aleargă și dau ștafeta numărului „2”, numărul „2” aleargă și dă ștafeta numărului „3”. Numerele care au alergat își reiau locul la
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
La un semnal, numerele „1” aleargă și dau ștafeta numărului „2”, numărul „2” aleargă și dă ștafeta numărului „3”. Numerele care au alergat își reiau locul la sfârșitul rândului. Jocul continuă până la ultimul din echipă care trebuie să ducă ștafeta învățătorului. Echipa care dă prima ștafeta învățătorului este învingătoare. Indicații metodice Elevii se numerotează înainte de joc. Un jucător nu trebuie să alerge până ce nu primește ștafeta. Nerespectarea acestor reguli duce la descalificarea echipei. 23.Ulii și porumbeii Colectivul de elevi este
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
și dau ștafeta numărului „2”, numărul „2” aleargă și dă ștafeta numărului „3”. Numerele care au alergat își reiau locul la sfârșitul rândului. Jocul continuă până la ultimul din echipă care trebuie să ducă ștafeta învățătorului. Echipa care dă prima ștafeta învățătorului este învingătoare. Indicații metodice Elevii se numerotează înainte de joc. Un jucător nu trebuie să alerge până ce nu primește ștafeta. Nerespectarea acestor reguli duce la descalificarea echipei. 23.Ulii și porumbeii Colectivul de elevi este împărțit în două echipe. Componenții unei
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]