64,920 matches
-
în călimară, vîrful peniței se lovea de o pojghiță de gheață. Cei doi comisionari săreau pe loc ca să se încălzească, trăncăneau, rîdeau pe înfundate. Veneau mușterii, intrau, ieșeau, stăteau de vorbă. Glasurile răsunau în încăperea scundă. Nici vorbă să poți învăța în asemenea harababură, nici măcar visa. Înghețat pînă în măduva oaselor, Anton știa că avea de așteptat cîteva ceasuri pentru că, atunci cînd se ducea pe la prieteni sau la biserică, tatăl său uita cu desăvîrșire de el. Cu mîinile băgate în mîneci
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
însă că sîntem niște bieți ocnași... Copilăria mea și a fraților mei a fost o adevărată suferință." Totuși recunoștea că tatăl său, în ciudea spiritului îngust și a purtării aspre, avea un oarecare gust artistic. Nu numai că Pavel Egorovici învățase singur să cînte la vioară, dar picta și icoane. "Talentul, va spune Cehov, l-am moștenit cu toții de la tata, sufletul, de la mama." În ciuda rugăciunilor și a lumînărilor arse înaintea icoanelor, negoțul lui Pavel Egorovici se ducea încetul cu încetul de
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
putea fi mîndru de ascensiunea lui. Tatăl lui, Egor Mihailovici Ceh (străbunicul patern al lui Anton), era șerb. Șmecher, muncitor, econom, a reușit să ajungă pînă la funcția de administrator al rafinăriei de zahăr a stăpînului său. Pentru că el însuși învățase să scrie, să citească și să socotească, le-a pretins și copiilor același lucru. În 1841, după ce a adunat destui bani, și-a răscumpărat libertatea, precum și pe a nevestei și a celor trei băieți, plătind șapte sute de ruble pentru fiecare
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
hidos, italianul își începe călătoria, alături de noi sau mai vechi tovarăși de suferință. Sunt liberi. Dar libertatea nu prea la folosește, căci nu știu cum s-o gestioneze sau n-au mijloacele necesare. Lagărul e singura formă de viață pe care au învățat s-o controleze și de aceea prima reacție în libertate este de retragere la adăpostul unui așezământ asemănător, un sistem bine organizat. Și în lungul lor periplu l-au găsit. Noul lagăr a păstrat structura vechiului. Ierarhii, mită, bursa neagră
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
recunoaște că a avut naivitatea să considere excesiv punctul 8 din Proclamația de la Timișoara și să rămână alături de prima garnitură politică aflată la guvernare, adică F.S.N. Se va căi mai târziu, constatând involuția revoluției române, că activiștii lui Ceaușescu ne învață "democrația". Se entuziasmase prea repede și investise prea mult. Noua clasă se anunța incultă, vulgară și rapace exact opusul idealului său de om și de scriitor. Blazarea din timpul comunismului îl cuprinde pe memorialist și mai apăsător, devine ireversibilă după
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
același mers pe burtă. Sincer, nu sunt din cale-afară de optimist. În ultimele luni s-a instalat în țară un fel de amorțeală ce nu anunță nimic bun. Din acest punct de vedere, cred că lecția localelor n-a fost învățată cum trebuie. Nici la București, nici în celelalte orașe mari unde opoziția a învins schimbările n-au fost deloc spectaculoase. Cu toate că acum are în mână consiliul general, Traian Băsescu pare tot legat la mâini. Or, numai cu gura e imposibil
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
masă pe care avea textul lui Martin Sherman, despre care auzisem. A început să-l citească. Simplu. Aproape alb, simulînd detașarea personajului, zborul lui Roșe pe deasupra unei vieți dramatice, fără răgaz pentru respiro, pentru trăire. Un singur popas. . Acolo a învățat să iubească, acolo a cunoscut bărbatul, bărbatul vieții ei, cel care a introdus-o în șirul lung al femeilor. Un evreu înalt, cu păru roșu, fără păr pe piept, cu un cercel în ureche, cu un ochi albastru și cu
Într-o mansardă din Varșovia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12243_a_13568]
-
Mă întorc la ceea ce consideram a fi prima idee unificatoare a cărții: școala. N-aș identifica-o, în accepția pe care i-o dă Petru Creția, cu vreo realitate care a fost: școala lui Epictet, la care voia să-i învețe stoicismul pe tineri sau Școala din Atena. O apropii, mai degrabă, de visul lui Socrate, în care a văzut o pasăre luîndu-și zborul de pe genunchii lui. Interpretarea lui Petru Creția aplicată unor secvențe din istoria filozofiei seamănă, în felul ei
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
răscoale reale și imaginare, deoarece, conform materialismului istoric, lupta de clasă constituia esența dezvoltării omenirii. Au apărut materii noi, Istoria URSS, Geografia URSS, Limba rusă; în chip stupid, dintr-un spirit de frondă față de regimul impus de armata roșie, am învățat la limba rusă doar cât să nu avem probleme la sfârșitul anului; așa se face că majoritatea celor care au fost elevi în anii cincizeci nu știu rusa, în ciuda numărului mare de ore repartizate acestei materii; o stupiditate, spun azi
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
dintre obiectele adunate, unele într-un răstimp de mai multe generații, erau vândute la prețuri de nimic la talcioc. Persoane care ne erau dragi dispăreau din orizontul nostru pentru lungă vreme, unele pentru totdeauna. Iar noi, copii, trebuia să ne învățăm să nu povestim la școală ce auzeam acasă, să nu spunem ce cărți citim și să ne abținem să vorbim limbi străine, cu excepția rusei, evident, și să nu avem încredere decât într-un cerc foarte restrâns de cunoscuți. La biserică
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
-se cu statutul de exerciții retorice ("pamflete" scrîșnite), la limita insultei personalizate. Păcat. Pentru că textele (încă) tînărului savant (vă asigur că mi-am cîntărit bine cuvîntul) sînt niște încîntătoare lecții de înțelepciune și morală practică, de pe urma cărora ar avea de învățat și tinerii și bătrînii, și habotnicii religioși și ateii, și inițiații și ignarii, și autohtoniștii și hiper-pro-euro-atlantiștii. La 36 de ani, Cristian Bădiliță este doctor la Sorbona în istoria creștinismului timpuriu, știe, cum puțini alții de la noi, greaca veche și
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au fost făcute cerul și pămîntul, cum au fost create toate cele văzute și nevăzute, cum se fac minuni și se înviază morții! " dar ne-a spus: învățați de la Mine căci sînt blînd și smerit cu inima
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au fost făcute cerul și pămîntul, cum au fost create toate cele văzute și nevăzute, cum se fac minuni și se înviază morții! " dar ne-a spus: învățați de la Mine căci sînt blînd și smerit cu inima! O smerenie profundă este mai temeinică decît o înălțare trufașă". Să mai amintim oare cazul dramatic, cu semnificație de simbol, al incompatibilității dintre creația divină și cea laică a creaturii, întrupat
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
anume îl corporalizează prin analogie umană, îi atribuie trăsăturile noastre somatice. Se conturează în felul acesta un Dumnezeu anatomo-fiziologic, proiectat în sînge și carne: "Doamne, nu fi sfios cu sufletul meu că eu asta fac, îl înțeleg pe Dumnezeu, îl învăț mereu. Fă-mi cuvîntul meu de sînge, Doamne, pentru Dumnezeu, că și Dumnezeu, Cuvîntul Lui, de sînge L-a făcut, pentru noi. Căci prin artere, o icoană a lui Dumnezeu am în fiecare picătură de sînge" (Psalmul 26). Mai mult
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
merită osteneală. Ce spui tu au spus alții, mai bine " și la timpul potrivit." Eternul masochism al lucidității, care va spori miza unei remarcabile autoscopii. La finalul cărții, certificând un matur talent și o eternă juvență, câteva sfaturi, precum: a învăța din viață că oricât de subțire am tăia felia, ea va avea întotdeauna două fețe " că iertarea presupune o practică îndelungată, că omul rămâne mai departe răspunzător de faptele sale, oricât regret i-ar pricinui ele, că doi oameni pot
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
Dacă de-a lungul vieții experimentăm o gamă variată de sentimente, atunci intensitatea celor din copilărie rămâne inegalabilă. Acesta este cel mai frumos dar al vieții. Așadar, Moscova de după război. Mă revăd la trei ani și jumătate; la acea vârstă învățasem să buchisesc. La începutul anilor '50 mirosea puternic a război. Puzderia de invalizi - de obicei fără picioare, pe scânduri cu rotițe, ajutându-se ca să înainteze pe asfalt, în cel mai bun caz, cu niște bucăți de lemn și, în cel
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
C.B.: Din limbile străine pe care le-ați urmat, au fost unele învățate de acasă? A.S.: În familia noastră, studierea limbilor străine constituia o regulă nescrisă. Eu, ce-i drept, am început cam târzior: de la 11 ani am început să învăț engleza în particular. În clasele mai mari am studiat spaniola cu o profesoară, tot în particular. Am învățat toate aceste limbi în mod pasiv, de vreme ce nimeni din cercul nostru nu călătorea peste hotare. Dar exista perspectiva unor traduceri și ai
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
noastră, studierea limbilor străine constituia o regulă nescrisă. Eu, ce-i drept, am început cam târzior: de la 11 ani am început să învăț engleza în particular. În clasele mai mari am studiat spaniola cu o profesoară, tot în particular. Am învățat toate aceste limbi în mod pasiv, de vreme ce nimeni din cercul nostru nu călătorea peste hotare. Dar exista perspectiva unor traduceri și ai mei m-au pregătit pentru profesia de traducător. C.B.: Dar Dvs. vă doreați asta? A.S.: Din copilărie am
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
din cercul nostru nu călătorea peste hotare. Dar exista perspectiva unor traduceri și ai mei m-au pregătit pentru profesia de traducător. C.B.: Dar Dvs. vă doreați asta? A.S.: Din copilărie am știut că voi deveni traducător! Îmi plăcea să învăț limbi străine și le și prindeam foarte repede. În clasa a V-a, am tradus Pinocchio, iar în a IX-a, Minunata lume nouă a lui Huxley. C.B.: Care era atmosfera de la Institutul de literatură în acei ani? A.S.: În
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
se făceau înscrieri pentru grupa de limba română. Nu era rău deloc, fiind o limbă romanică. Atmosfera nu era cea pe care mi-o închipuisem. Nici vorbă de fraternitatea studențească; toți erau genii și fiecare era pe cont propriu. Am învățat, așadar, din răsputeri limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
închipuisem. Nici vorbă de fraternitatea studențească; toți erau genii și fiecare era pe cont propriu. Am învățat, așadar, din răsputeri limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un moment dat, mă temeam chiar că n-o să-i dau de capăt. O piedică de neînvins mi se părea dublarea pronumelui personal în forma
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
atât de răspândit în limba română. La noi, el nu apare la începutul unui cuvânt decât în limbaj popular, cu precădere în interjecții de tipul Îhî, Îhîm și vă imaginați cât de greu îmi venea să rostesc atât de frecventul învață, spre exemplu. Slavă Domnului că mi-a căzut în mână, complet în afara programei, un volumaș de versuri de Lucian Blaga și astfel am ajuns să traduc Poemele luminii, care s-a dovedit pentru mine o revelație. Nu a fost publicat
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
scurt interviu, într-o transmisiune directă, ca și într-o emisiune proprie. În fine, din rândul studenților sau al absolvenților de muzicologie, cei aplecați mai mult spre cercetare și analiză au uneori probleme de a se adapta stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul este să nu poată ieși ușor din mecanismele exprimării scrise, docte, poate prea
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
de muzicolog e necesară tânărului publicist de radio, cel puțin prin faptul că îi asigură o coerență a gândului, un exercițiu al scrisului și al exprimării clare pe care l-a practicat minimum patru ani de zile. Și el va învăța, cu timpul, că va atrage mai degrabă ascultătorul de radio povestind despre ultima creație excentrică a lui Stockhausen - un cvartet de elicoptere -, strecurând totodată și informații despre complexitățile abstracte ale tehnicii serial-integrale ale aceluiași compozitor contemporan. Sau că o introducere
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
Recunosc, sînt o admiratoare a lui Andrei Cornea. M-a impresionat în tot ce am citit sub semnătura lui combinația, din ce în ce mai rară astăzi, de naturalețe și rigoare, de subtilitate șI limpezime, de originalitate și bibliografie la zi. Cărțile domniei sale te învață apelînd la o erudiție care nu intimidează, ci fascinează. De aceea le parcurg cu creionul în mînă, le chinui îndoindu-le paginile ca să știu unde să mă întorc sau ținîndu-le răsturnate ca să pot zăbovi pe-ndelete la un pasaj anume. Cel
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]