2,651 matches
-
fie zis, nici n-au studiat vro dată în școalele românești, cel puțin nu în cele din România. D. Cipariu, care știe desigur bine latineasca sa, n-a studiat în școalele noastre, Cihac asemenea nu, c-un cuvânt niciunul din învățații sau literatorii mai însemnați, cari îndealmintrelea se pot număra pe cele zece degete (sigur că ar rămânea câteva de prisos). Să nu atribuim dar esclusiv împrejurării că se pretextează prin școli a se învăța latinește și grecește relele cari răsar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și să se îmbogățească în socoteala statului: clasa patrioților. Pentru a face parte din această clasă nu se cere nimic, ba încă cu cât e mai mare minusul cu atât mai mare patriot ești. Daca de ex. un patriot a-nvățat ceva e suspect în ochii coreligionarilor săi politici; dar cu cât va ști mai puțin, cu cât va avea mai puțin, cu atât mai mare patriot este, încît ultima espresie a celui mai înalt patriotism e Serurie de ex. Boierimea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Arte și științe sânt copile ale luxului, dar sânt o compensațiune. Invențiile tehnologice în toate ramurile vieții cer azi, în fabrici și manufacturi, de mii de ori mai multă muncă decât mînile tuturor acelora cari nu lucrează fizic, a tuturor învățaților la un loc. Supunând puterea unui sclav orb, cari nu se revoltă, a naturii, munca fizică a omului devine din ce în ce mai ușoară. Dar avem noi arte și științe? E pătura aceea consumatoare de nulități o clasă de oameni de știință cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu este a nimărui altuia decât a popoarelor de pe ea, că amestecul sau înaintarea Austro-Ungariei mai cu seamă trebuie împiedecată, că, în fine, domnia turcească trebuie să înceteze în Europa. Mărturisim că ne e greu de-a distinge în purtarea învățatului și furtunosului om de stat englez fanatismul religios de planurile politice, destul numai că cu tot dezastrul din Afganistan, cu totul bilul de dezaprobare ce l-a primit cabinetul în cestiunea agrară irlandeză în Camera lorzilor, cu toată rușinea scrisorii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de a preface toate liceele în licee reale, la ideea de a amâna la kalende înființarea de gimnazii reale ca atari. [ 25 septembrie 1880] ["O BLÎNDEȚĂ ESTRAORDINARĂ... "] O blîndeță estraordinară pătrunde articolele "Romînului" privitoare la cestiunea dunăreană. Organul guvernului - îndeosebi învățatul și profundul d. Costinescu par exemple - are modestia de-a face lecții de economie politică d-lui baron de Haymerle și de a-i dovedi, condei cu condei, că din actuala situație Austria are un câștig enorm și c-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Roma, mai trebuie să ne imputeze nouă, nu altora, nerăbdarea de-a veni la putere. Bine, onorabili confrați, nu vedeți că asta-i treaba "Dairelei lui Faraon"? Încai dac-o face "Daireua" sîntem dispensați de orice discuție. Las-să facă finanțe învățatul de el, să facă politică, să batjocorească pe conservatori; [î]i șade bine. Asta-i meșteșugul lui, să fiarbă vorbe și să frigă finanțe, dacă s-a lăsat omul de-un meșteșug mai cu temei. Ne-am speria, ferească Dumnezeu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cariera de învățător în comună. Onor. confrate uită cu totul că, pentru scopul formării învățătorilor sătești, există școli normale în cari se predau noțiuni de agronomie, dar se predau, se vede, cu același folos cu care vestitul Cato Censorius a-nvățat latinește. Alta. Să se-nființeze la fiecare judecătorie de ocol cîte-o mică casă de împrumutat, având drept capital banii adunații din escedentele bugetare comunale. {EminescuOpXI 400} Iată judecătoriile de ocol devenite institute de credit, și încă cu ce? Cu escedentele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
opoziție fiind și altele fiind la guvern, precum medaliile au aversul și reversul lor. Aversul de astădată e frumos. Să nu ne pomenim mai târziu c-un revers pe cât se poate în contrazicere cu frumoasele dezvoltări istorice de azi ale învățatului membru al Academiei. [ 5 decembrie 1880] ["CALAMITATEA RUBLELOR... Calamitatea rublelor, departe de-a înceta, ia dimensiuni din ce în ce mai mari. Comunicatul publicat la 29 ale lunei trecute, prin care se stabilea măsura ca rublele să fie primite și preschimbate la toate casele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
calm niște biscuiți care par din dotarea unei nave cosmice. Privindu-ne hipnotic, lung, cu ochii lui mari, nocturni. Un soni, îmi zic. Nu. E chiar un olandez normal, un păsăroi jovial, mereu pe avioane, pe trenuri. Legăm discuții. A-nvățat bine româna, doar cît a stat pe-aici de cîteva ori. Știe tot despre România. Spion? Și ce? La rîndu-ne, dăm tot din noi, spune fiecare ce știe despre Olanda. Cînd îi pomenesc de Butelia de Leida, rîde amuzat: în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii literare în ansamblu și în particularul ce-l privea. Dincolo de inducerea, de la politruc la învățat, a noii limbi de lemn, stenograma discuției arată pînă în ce hal de jenantă disponibilitate ajunsese timoratul scriitor, cîntîndu-i în strună celuilalt în privina relației (false) autor militant - cititor (nu mai puțin militant). Două drăguțe mostre. Agramatul Ghiță Dej: Există
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altera adevărul, de a-l deturna în beneficiu propriu. În altă ordine de idei, pentru ca dialogul cu François Furet să nu pară contaminat de nu știm ce "complot" internațional antiromânesc, analistul pune un diagnostic aparent șocant și pe Revoluția Franceză. Învățatul, care părăsea lumea aceasta după cîțiva ani de la interviu (nu din pricina acestuia, desigur), taxa apodictic: "Ascultați ce vă spun: originalitatea Revoluției Franceze constă în a fi tras pe roată, în Europa, societatea modernă adică societatea indivizilor autonomi și egali -, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Modern Thought (1929) și William Blake (1954), în care sînt reconstituite influențe dinspre Kabbala, mitologia hindusa și Druidism. William Blake's Circle of Destiny (1938) de Milton O. Percival dezvăluie paralele între opera lui Blake și Alchimie, Kabbala și scrierile învățaților biblici (BCH: 21). A.L. Owen, în The Famous Druids (1962), tratează influență Druidismului în opera lui Blake. Eseuri asupra influenței lui Swedenborg, a lui Böhme și a alchimiștilor în gîndirea lui Blake au fost publicate în lucrarea lui Jacques
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
jos Vi le-apleca-voi, si Ochii-nlăcrimați, cuprinși în globuri, înfricoșați vi s-or rostogoli; Uscîndu-vi-se, Buzele și Limba se strînge-vor într-un cerc strimt, Pîna ce-n strîmte-nfățișări va strecura-veți. Duceți-vă pe calea voastră de văpaie 90 Și învățați ce-nseamnă să-l absorbi pe Om, voi Spirite-ale Milei și Iubirii". O Urizen, de ce pălești la viziunile Ahaniei? Ascult-o pe aceea care te iubește, că nu cumva și noi să fim departe alungați. Glasul îl auziră și fugit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cele ilicite? i) Problema cu clișeele și cu imitarea modelului asumat 1. Cazul Beniamin Robert Sorensen Clișeele și imitarea modelului asumat răspund celor trei mobiluri generale ale omului 6 într-o tentativă de a realiza satisfacția și oferă forma concretă învățatului, punctului de pornire și orizontului. Orizontul așa cum îl vede individul om și de care tinde mereu să se apropie. Beniamin Robert Sorensen a provenit dintr-o familie respectată în tot ținutul: unul dintre bunicii săi a fost prefect, iar unchiul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de o astfel de „familie”? Cum ar putea deveni cineva om Într-un mediu atât de distant față de firescul uman? Suntem Învinuiți că am fi intoleranți comparativ cu alții. Nu zic, s-ar putea să mai avem unele lucruri de Învățat, cel puțin din anumite puncte de vedere. Dar poate că și alții, de prin alte părți, au devenit mai indiferenți față de astfel de manifestări, tocindu-li-se anumite simțuri critice, mai ales că văd și constată atâtea. Să fi ajuns
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Încredere, să arătăm acest lucru și să pregătim calea. Uneori, simpla Încredere În cel de lângă tine Îl transformă și transfigurează valoric. „A avea Încredere În cei care nu sunt demni de Încredere Înseamnă să deții adevărata Încredere”, spune un mare Învățat. Așadar n-ar fi rău ca, prin speranța și iubirea noastră, să cutezăm să construim realități „mari” plecând de la altele „mici”. 7.4. Iertarea - un corelat al iubirii În privința iertării, literatura psihologică și pedagogică este foarte sărăcăcioasă. Despre acest subiect
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un moment dat. S-a uitat din nefericire că educația e o operă singulară, chiar sacră, un meșteșug ce presupune o oarecare lentoare și răbdare, dualități rare, Întâlniri aurorale, ani de trudă de facere și prefacere. Ceea ce se Întâmplă cu Învățatul În sala de clasă e cam același lucru cu felul În care se produc fructele și legumele pe marile plantații sau În sere: aspectuoase, atrăgătoare, apetisante, dar fade, fără gust sau chiar periculoase pentru sănătatea omenirii. Asemenea inginerilor agronomi, ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
le aplaude. Dar care este rezultatul? O lume automatizată, indivizi robotizați, calibrați după valori unice, uneori Îndoielnice, care, dacă bâjbâind după suflet dau peste o frântură din el, se sperie și o iau la goană... A fost o perioadă când Învățatul era o artă, iar cei care se dedicau acestei preocupări Își sacrificau Întreaga viață acestui țel (ca Învățători și Învățăcei) și tot simțeau că mai au multe de Învățat, iar timpul se dovedea insuficient. Dispozitivele actuale de Învățare pun accentul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și eroare. Ne Îndârjim să mergem „la fix”, evităm „acoladele” căutătoare, nu ne „pierdem vremea”. Mâncarea o primim „la pachet”, ne cumpărăm costume „de-a gata”, Îngurgităm formule cum să câștigăm bine, cum să iubim, cum să trăim. Iar În ceea ce privește Învățatul, stăm cu mâinile În sân, vorbim foarte mult și punem totul pe seama altora. Noi nu trebuie să ne mai batem capul... Experiența paideică a vechilor pustnici ne poate Învăța ceva: a trăi Înseamnă mereu să Înveți, a Învăța presupune să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dintre naturalitate și artificialitate. Iată un prim exemplu, cu referire la răul din noi. Se știe că o mare Încercare a omului stă În atitudinea lui față de ispite, cele făcute, dar și cele nefăcute. Dar să ascultăm ce spun acești Învățați. Prin secolul al III-lea, avva Antonie cel Mare spunea următoarele: „Cea mai mare lucrare a omului este să-și asume păcatele În fața lui Dumnezeu și să aștepte Încercările până la ultima suflare”. Cu alte cuvinte, starea de păcat survine atunci când
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un literat”, el a căutat să dea expunerii limpezime și a preferat să integreze explicația tehnică într-o narațiune - Romanul cerului (1912), Povestea științei (1916) - sau într-o biografie - Giordano Bruno (1911), Newton și atracția universală (1911), Viața anecdotică a învățaților iluștri, Viața și invențiunile lui Edison (1915), Eroii științei (1916) etc. Depășite, firesc, ca informație, aceste lucrări pot oferi încă o lectură agreabilă. Deși a subscris la teoria care susținea apropiata moarte a artei, A. a avut și preocupări pur
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
și noiembrie 1872, din motive personale, Timotei Cipariu întrerupe apariția revistei. Epilogul publicat în 1872 conține un bilanț al realizărilor, unde se consideră că publicația a fost o „colecție de materiale”, dar nu a obținut și „prelucrarea științifică” dorită de învățatul editor și redactor. R.Z.
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile lui Valeriu Bologa, Gh. Bogdan-Duică și Ion Breazu despre interesul unor învățați străini arătat folclorului românesc, ca și paginile lui David Prodan comentând câteva versuri despre răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan ori cele ale lui Romulus Todoran privind poeziile populare dintr-un manuscris ardelean din 1831. Teatrul popular (D. St
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
aceste societăți și asociații, precum și în principalele publicații din epocă, pe marginea unor deziderate majore - elaborarea unui sistem ortografic unitar, întocmirea unei gramatici și a unui dicționar general - au condus la ideea înființării unei academii naționale, care să concentreze activitatea învățaților epocii și să determine elaborarea acestor lucrări de interes național. În partea a doua se stăruie asupra înființării Academiei, a alegerii ca membri a marilor cărturari din toate provinciile locuite de români, asupra marilor inițiative cărturărești și a participării la
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
IV-X) Introducere Mutație profundă cultural-religioasă de o importanță fundamentală în istoria noastră, creștinismul din nordul Dunării se încadrează într-un fenomen cultural istoric de dimensiune universală și reprezintă o mărturie solidă a dăinuirii masive în Dacia postromană, după 275. Primul învățat român care a abordat integral studiul creștinismului daco-roman într-o lucrare temeinică a fost Vasile Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman (1911). Examinând critic informațiile deținute, el a ajuns la concluzii importante privitoare la originea, vechimea, caracterul general și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]