1,193 matches
-
domnul Goe și cu atâți alți oameni. În locul lui era mai cu folos să fi fost aruncată pe geam cucoana, „mamița”, care-i interzice amorul cu Zambilica Papadopolinii, dar nu poate să-l strunească eficient. Chiar dacă nu ajung personaje, câinii înveselesc viața autorilor și, dacă este adevărat că se pot trage concluzii privind caracterul stăpânului pornind de la rasa și deprinderile câinelui său, atunci nu este lipsit de interes pentru istoria literară să știe cu precizie ce fel de animale cresc scriitorii
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Scriitorilor. S-au rostit discursuri vehemente, gen ’89, s-au făcut apeluri la strângerea rândurilor, deși „dușmanul” era cvasiinexistent. (Boris Marian, scriitor și publicist afiliat puterii, a fost oprit să vorbească, iar înfocatul apărător al idealurilor comuniste, Constantin Munteanu, a înveselit - fără să vrea - copios audiența, înțepenită de frig într-o sală neîncălzită. Falanga „restauraționistă” - în mare criză de valori autentice și credibile - nu prea are pe cine scoate în față.) Dar invocarea pericolului extern a fost suficientă pentru a devia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu mai vorbim de a(și lărgi orizontul. Nici Colegiul Sarah Lawrence și nici măcar starea semi-sălbatică a naturii de pe insula Mount Desert nu o puteau satisface. Avea nevoie de proiecte de scris substanțiale. Vestea eliberării Parisului în august 1944 a înveselit-o, dar a și pertur bat-o Dacă era declarat armistițiul putea călători din nou. S-ar fi putut chiar întoarce în Europa pentru totdeauna. Cum ar lua ea o hotărâre? Una era să pleci în Alpi sau în Marea Egee
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
îi încurcă între ei pe toți participanții la războiul troian. În scena următoare, definitorie pentru esența stupidității personajului, suntem introduși prin intermediul homeriștilor, asemănători celor care practicau parodierea orală despre care scrisese și Aristotel: "Cel mai bun lucru este să ne înveselim iarăși și să ne uităm la homeriști. (...) și, când homeriștii s-au pornit să dialogheze în versuri grecești, după obiceiul lor păcătos [s.n. aici, comentariul răutăcios aparține naratorului Encolpius], el a început să mormăie cu o voce cântată textul latin
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fost luat în slujba lui Alfonso. Cât despre Luigi Pulci, supranumit și "regele burlei în quattrocento", e de ajuns să amintim că avea oricând acces în palatul lui Lorenzo Magnificul, "la orice oră din zi și din noapte, pentru a înveseli cu năzdrăvanele sale personaje din Morgante pe membrii familiei Medici"197. De semnalat și graba cu care bufonul (promotor al ideii că nebunia este sursa oricărei fericiri) se transformă într-un tip specific de personaj dramatic. Deși apărut cu mult
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în stăruință, că biruința fi-va a măriei-tale! Iar pentru pomenirea celor morți în bătălie Măria-ta să zidești o mănăstire! A mulțumit Ștefan pentru povață și-a ieșit din chilia lui Daniil Sihastrul. Sfatul îi înzecise puterile și-l înveselise, parc-ar fi fost însetatul care a băut dintr-un izvor rece, binefăcător. De pretutindeni a adunat tineri flăcăi, dornici să lupte cu vrăjmașul cotropitor. Bătrâna Vrâncioaia i-a ieșit în cale, i-a arătat flăcăii cum se strângeau în
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de o glumă. Fetița tremura tot mai tare ca și cum ar fi fost cuprinsă de frisoane. Se așeză pe marginea șanțului și o luă pe genunchi. Îi vorbi liniști ca s-o potolească. - Nenea a făcut doar o glumă, ca să te înveselească, o să vezi cum acuși își va lua capul și va alerga după cai ca să-i aducă înapoi. Ai să vezi. Așa glumește Nenea uneori, odată a dispărut trei zile și după ce noi îl și înmormântasem în amintirea noastră, a fost
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Ai vreun act ceva? Scoate să văd, că de nu...”. Tăcu apoi rămânând cu mâna întinsă spre omul acela care se oprise din mâncat și se uita parcă amuzat la malul mare îmbrăcat în straie de jandarm din fața sa. Zise înveselit deodată: „Și ce te face domnule jandarm să crezi că nu aș avea acte sau poate și mai rău, că sunt un delincvent scăpat de la pușcărie?” Jandarmul nu răspunse dar nici nu-și retrase mâna. Omul se căută în buzunarul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
rar... Am crezut că....", răspunsul va trebui să fie pe măsură: Proaspăt ca un castravecior. Curat ca după o baie în clăbuci de săpun. Înviorat ca după un duș rece". Un fel de glume care nu spun nimic, dar îi înveselesc pe ascultătorii curioși și totodată îi vor îndepărta în mod elegant de o realitate pe care, sub nici o formă, nu ar putea să o înțeleagă. Dacă ar împărtăși și altora purul adevăr în totalitatea lui, adică ar relata ceva în legătură cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
corecția necesară prin ceea ce a dat în mod nemijlocit, ele dezvoltându-se, în schimb, pe propria lor bază și dobândind, astfel, o realitate subiectivă, căreia îi lipsește un fond obiectiv”. Altfel spus, introvertiții autentici caută mereu solitudinea „pentru a se înveseli în gogoașa de mătase țesută de propriul lor suflet”. Tipic pentru această categorie de oameni care se „încurcă” în propriile lor probleme de conștiință este tânărul Ștefan Gheorghidiu, personaj central al cunoscutului roman psihologic „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tristețe (8); familie (7); ochii (7); mult (6); veste (6); frumos (5); împlinire (5); plînge (5); reușită (5); rîs (5); stare (5); zîmbi (5); (4); bine (4); copii (4); dulciuri (4); emoție (4); a ferici (4); a fi fericit (4); înveseli (4); lumea (4); petrecere (4); viață (4); zîmbete (4); ciocolată (3); familia (3); flori (3); încînta (3); noutate (3); părinți (3); plăcere (3); succes (3); supăra (3); viață (3); bani (2); de ceva (2); da (2); distracție (2); felicita (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață (4); zîmbete (4); ciocolată (3); familia (3); flori (3); încînta (3); noutate (3); părinți (3); plăcere (3); succes (3); supăra (3); viață (3); bani (2); de ceva (2); da (2); distracție (2); felicita (2); iluzie (2); inima (2); a înveseli (2); lăuda (2); logodnă (2); lumina (2); mereu (2); Moș Crăciun (2); noroc (2); nunta (2); ochi (2); satisfacție (2); sentiment (2); soare (2); stare de bine (2); suflet (2); tare (2); trăire (2); a zîmbi (2); adevăr; ajuta; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
eu; euforie; a exalta; examen; extaz; face fericit pe cineva; a face fericit; fain; fapte; fața; fericirea; festiv; de fiecare; frate; gest; idei; din toată inima; iubi; a iubi; iubit; împinge; împlinit; încîntare; încîntată; a întrista; întotdeauna; întristare; a se înveseli; lacrimă; lacrimi; a fi liniștit; maior; manifestare; mare; masă; mașină; mașini scumpe; mintea; mireasă; moment; foarte mult; muncă; nega; nimic; noastră; pe noi; note; nou; noutate bună; nuntă; oameni; oameni apropiați; ochiul; OK; om; omenire; optimism; ostenit; palpitații; pază rea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de bucurie (2); cîntare (2); cîntece (2); ciocîrlie (2); colind (2); colindă (2); colinde (2); concert (2); copil (2); doina (2); dulce (2); eliberare (2); eu (2); exprimare (2); gălăgie (2); gură (2); hobby (2); imn (2); instrument (2); a înveseli (2); joacă (2); leagăn (2); mama (2); o melodie (2); mima (2); note muzicale (2); opera (2); operă (2); orchestră (2); pasiune (2); piesă (2); rîde (2); sensibilitate (2); simfonie (2); spune (2); striga (2); suav (2); tare (2); țipă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); răutate (3); a jigni (2); a se bucura (2); afectat (2); amar (2); botos (2); bucură (2); bucuros (2); chin (2); cineva (2); enervant (2); enervat (2); gînd (2); iertare (2); indigna (2); iubire (2); împăca (2); îngîmfat (2); înveselește (2); lacrimă (2); mamă (2); melancolie (2); mîhnire (2); mîhnit (2); mînie (2); neînțelegere (2); nasul (2); negru (2); nemulțumire (2); ocară (2); om (2); răutăcios (2); soartă (2); soră (2); supărare (2); supărăcios (2); tensiune (2); tristă (2); urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gîndești; glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci; încredere; încruntat; îndoială; înfricoșare; înfuriat; înfurie; îngîmfare; îngrijorări; întristare; întristează; înțeapă; înțepa; a înveseli; înveseli; jale; jignește; lacrima; leneș; liniștește; a liniști; lume; mod; merci; mereu; minciuni; minte; a mînia; mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîntec; compătimire; copac; copleșitor; crăcănat; curat; dar adevărat; de ducă; deces; demoralizat; depresie, luptă; depresiv; deprimare; despărțire; destin; deznădejde; dorință; față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dă prin cap că poate nu găsești nimic... acolo în groapă... că poate a plecat... pe lumea cealaltă... și cînd colo dai peste... Nu-i glumă! Octav: Nea Socrate, ce-i al tău e-al tău, știi doar să mă-nveselești... Bei o gură de ceva? O votculiță, un whiskyșor? Groparul: Domnule, deși m-am lăsat de băutură, dă-mi o gură... da nu de whisky... mă tem că-i fals... mai bine o votculiță. Octav: Parcă la votculiță nu poți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
primum movens care consacră ritualic destinul: Hai bădiță, hai de mână, / Să-nvârtim hora română, / Hora dragă, bat-o vina, / Mândru joc din Bucovina! Hora și cu cântecu / Îi tot una cu omu! / Cine cântă și horește, / Viața și-o înveselește, / Cine joacă horile / Aibă ochi ca florile! / Horile, horile-s bune / Și-aduc bucurie-n lume; / Horile, horile-mi plac, / Horile-n pământ mă bag, / Și-am să joc cât mai trăiesc / Pe urmă mă hodinesc! / Foaie verde de bujor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la toți frații, / Cu covor împiestrițat, / Cu luceferi înstelat. / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Pe câmpul cu floriceli, / Pe ape cu pietriceli, / Din copite scânteia, / Cărările deschidea.../ Lumea-ntreagă bucura. / Ța! / Cerbul când boncăluiește, / Anul Nou, mândru, vestește, / Lumea toată-nveselește! / Ța!..."153 Ritmul bicron, format din două unități de timp inegale, aparținând sistemului "aksák", specific jocului caprei și al cerbului, marchează trecerea din Anul vechi, rotund și desăvârșit, la Anul Nou, abia născut: "Printre brazii cu omăt, / Cerbul trece-ncet
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de inteligență" faptul că "simplifică versul și-i descrețește fruntea." Marin Sorescu parodiază în permanență de la volumul "Singur printre poeți" la volumul "La lilieci". Parodia lui înseamnă de fapt un anumit fel de a privi lumea, cu bunăvoință, cu ironie, înveselindu-se și întristându-se totodată. Așa se explică succesul de public pe care l-a avut poetul și rezervele pe care le-a formulat critica. Al. Piru îl persiflează: "Așa intitulatele poeme din volumul "La lilieci" de Marin Sorescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dacă în viitor lirica lui Sorescu are șanse de reușită în partea ei elegiacă, "gravă", cum susține Ion Pop, având în vedere că încercările în acest sens din ultimul volum,"Astfel", sunt foarte slabe. Marin Sorescu cu un ochi se-nveselește și cu celălalt plânge oarecum, ne mărturisește el însuși. Aceasta este partea viabilă a operei lui, este un "sensibil schimonosit",cum spunea G. Călinescu despre Urmuz, și nu-l putem vedea altfel pe Sorescu și-n viitor, decât caricaturizând tragicul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pâine deasupra mormântului. Un univers straniu se cuprinde în ciclul "Nostalgii". lată-l eminescian și poate și vlahuțian: Dreptate cu cei ce nu au dreptate/ de-a pururea în veacuri de vecie/ Așa a fost, așa o să mai fie/ Ne-nveselește fața cea mai sumbră/ Nu e pământ câte visăm, morminte,/ și nu minciuna, adevărul minte;/ citim dovada soarelui în umbră". Poezia, în această realitate care descinde din aventură, ca și la Rilke sau ca în poemul "Somnul" lui Lucian Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ați fugit voi. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc și nu se duc după primul copil mort, nici nu tămîiază patruzeci de zile, ca să nu-i moară și alții. Cînd îți mor flăcăi și fete mari, să nu te înveselești patruzeci de zile, ca să nu-ți mai moară. în casa unde se află un mort, nu se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de moarte și pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]