4,741 matches
-
Încărcat de electricitate, ca să zicem așa, acele Întâmplări nu mai există. Să nu clintim, să nu numărăm firele acestea de nisip ce au fost cândva scântei și pe care timpul le-a spulberat Înainte de a le fi stins. Datorită felurimii Înzestrărilor, există glorii care nu sunt altceva decât zgomot Într-o tăcere și trebuie să hrănească pe veci visarea, tulburând gândirea. Cum să nu fii totuși izbit de acest val de glorie căzând peste un bărbat atât de Înzestrat ca Brummell
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai era suficient pentru a-l despăgubi de ceea ce pierduse. Dar vanitatea unui dandy atunci când suferă e aproape orgoliu; devine mută ca rușinea. Cine a ținut cont de asta În cazul unui bărbat frivol? Nemaiștiind, poate, cum să-și folosească Înzestrările de-acum inutile, Brummell s-a aruncat Într-o corespondență cu ducesa de York, pentru care inventă o poveste cu fundal foarte complicat și cu numeroase figuri. La Belvoir, la Oatlands, pretutindeni, ducele și ducesa de York Îl copleșiseră; dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o anumită societate și intri În viața obișnuită: Încetezi să mai fii un dandy 3. Dar să lăsăm toate acestea. Să-i facem numai dreptate lui Brummell, cel care a rămas neschimbat, Înainte de a se prăbuși În sărăcie și foame. Înzestrarea sa dominantă a dăinuit multă vreme trează pe ruinele propriei vieți. Alții, care nu existau decât pentru a o susține armonizându-se cu ea, n-au mai putut face nimic pentru gloria și nici mare lucru pentru fericirea sa. De
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu este vocație autentică, deget al lui Dumnezeu ațintit spre inteligență, trebuie lăsat de-o parte. XII Acum se știe prea bine care a fost acea vocație și cum i-a dat curs Brummell. Era născut pentru a domni prin Înzestrări dintre cele mai bune; chiar dacă odată, Montesquieu, Înciudat, le numise je ne sais quoi?* În loc să arate ce sunt. Prin aceste calități el a avut Întâietate În epocă. Cum ar fi spus prințul de Ligne: „A fost rege grație Grației”; cu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
un cost social al îmbogățirii prin inflație care este foarte mare. Evident, nimeni nu-și mai propune azi, la modul serios, să imagineze un model de repartiție egalitară în societate, care să nu țină seama de criterii ca talentele și înzestrările naturale sau dobândite ale oamenilor. Numai că inflația produce un efect invers. Este un fel de "haiducie" pe dos, în care fenomenul, îi sărăcește pe săraci și-i îmbogățește pe cei bogați. Nimeni nu-și propune să realizeze sau să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
producție, introdus de socialiști drept criteriu de apartenență la o clasă socială sau alta, era unul extrem de relativ și irelevant 1173. Societatea occidentală a evoluat și oamenii se diferențiază după criterii mult mai complexe, care țin în primul rând de înzestrări naturale sau abilități dobândite. Paul-Henry Chombart de Lauwe arată că " Atunci când vorbim despre mediul muncitoresc, desemnăm un ansamblu socio-profesional care nu este numai o categorie socială. Este vorba, fără îndoială, de un mediu social, (...) caracterizat prin trăsături culturale specifice, fără ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al modificării acestei ponderi. Pentru aprecierea corectă a modificărilor intervenite în structura personalului, trebuie să se țină seama de schimbările care au avut loc în volumul de activitate al întreprinderii, în profilul și structura organizatorică a acesteia, în gradul de înzestrare tehnică a muncii, precum și în metodele de organizare a producției și a muncii. 4.2. Analiza-diagnoză a calificării resurselor de muncă Aceasta cuprinde studierea următoarelor aspecte: a) situația calificării muncitorilor și a celorlalte categorii de personal; b) situația concordanței între
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
perfecționare și specializare pe diferite categorii de salariați, cu sau fără întreruperea activității; cheltuielile pentru documentare și socializare în țară sau străinătate. Folosirea rațională a forței de muncă depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor în procesul de producție. Orice decalaj care apare între calificarea muncitorilor și înzestrarea tehnică a muncii are efecte nefavorabile asupra eficienței activității întreprinderii. Astfel, dacă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
diferite categorii de salariați, cu sau fără întreruperea activității; cheltuielile pentru documentare și socializare în țară sau străinătate. Folosirea rațională a forței de muncă depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor în procesul de producție. Orice decalaj care apare între calificarea muncitorilor și înzestrarea tehnică a muncii are efecte nefavorabile asupra eficienței activității întreprinderii. Astfel, dacă nivelul pregătirii este mai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
depinde și de concordanța dintre nivelul pregătirii forței de muncă și nivelul înzestrării tehnice a muncii. Înzestrarea tehnică a muncii exprimă valoarea capitalului fix ce revine pe muncitor în procesul de producție. Orice decalaj care apare între calificarea muncitorilor și înzestrarea tehnică a muncii are efecte nefavorabile asupra eficienței activității întreprinderii. Astfel, dacă nivelul pregătirii este mai înalt decât nivelul tehnic, cheltuielile cu pregătirea sunt ineficiente, iar dacă nivelul tehnic este mai înalt decât nivelul pregătirii, investițiile productive devin inefi ciente
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
personalului unei întreprinderi, datorită intrărilor și plecărilor care au avut loc în cursul unei perioade de timp. Mișcarea personalului se poate datora unor cauze obiective, precum modificarea volumului activității de producție și a structurii organizatorice a întreprinderii, modificarea gradului de înzestrare tehnică a muncii, pensionări, decese, plecări la studii, pentru satisfacerea stagiului militar etc., sau unor cauze subiective, precum plecări fără aprobarea conducerii întreprinderii, demisii, desfacerea contractului de muncă pentru absențe nemotivate și abateri disciplinare, insatisfacția salariatului față de condițiile de muncă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
societăți, în condițiile sociale de producție dintr-o anumită perioadă. Productivitatea muncii individuale indică eficacitatea cu care este cheltuită forța de muncă de un muncitor sau un colectiv de lucrători dintr-o secție, întreprindere sau ramură, în condiții specifice de înzestrare tehnică, de calificare și intensitate normală a muncii. Ea arată, de obicei, gradul de economisire a muncii vii și se măsoară prin timpul de muncă individual cheltuit pentru producerea unui anumit produs sau prin cantitatea de produse obținute de către un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
consumului de muncă se folosește indicatorul numărul mediu de muncitori sau de salariați. Atunci când se ia în considerare timpul de muncă se face abstracție de gradul de complexitate a muncii diferitelor categorii de lucrători, de structura personalului și de nivelul înzestrării tehnice a muncii. a) Productivitatea muncii anuale - se stabilește ca raport între producția exercițiului, a cifrei de afaceri sau valoarea adăugată și numărul mediu al salariaților sau muncitorilor. Productivitatea muncii anuale nu evidențiază influența numărului de zile nelucrate în timpul anului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și ca un fel de „monografie” a profesiei de ziarist de televiziune, romanul reconstituie, din perspectiva teleastului Bujor Hanganu, lumea aparte a impozantului edificiu, oferind astfel autorului posibilitatea de a etala remarcabile calități de analist, de fin observator, ca și înzestrarea unui autentic portretist. Protagonistul cărții - un împătimit căutător al adevărului despre decembrie 1989 - plătește cu viața curajul de a nu fi acceptat varianta oficială. La fel și martorul Ilie Boțan, cel care, depășindu-și teama, își asumase riscul de a
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
fiind excluse. Grotescul se datorează cel mai adesea unilateralității caracterologice. Prozatorul este atras de situațiile comune și descrierile exacte. Biografia personajului este prezentată în amănuntele ei dizgrațioase, în comportamentele duplicitare sau acțiunile veroase. Domină dialogul, pentru care prozatorul atestă o înzestrare deosebită: schimburile de replici sunt vii, deși nu o dată cad în verbiaj. Creator de atmosferă, D. are în vedere mai ales defectele politicianismului, așa cum se vădesc ele în lumea orașului. A scris și un roman, Vâltori (1958), subminat însă de
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
înarma cu toate clișeele ideologice ale vremii. Aceste măsuri de prudență i-au salvat dreptul de a scrie, pe care l-a utilizat în chipul cel mai constructiv. Nici unul dintre criticii noștri literari nu și-a valorificat atât de consecvent înzestrarea dogmatică: C. a analizat întotdeauna o operă literară printr-o grilă de concepte bine cunoscute, temeinic asimilate, ilustrate printr-o lectură atentă, selectivă a textului. În anii ’50 grila era cea impusă: realismul socialist, cu lupta lui de clasă și
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
IV, 1927), Alte figuri ieșene (1929) și Iașul cultural și social (I-II, 1928-1929). Pentru Teatrul Național a tradus piesele Pâinea altuia de I. Turgheniev și Catherine de H. Lavedan. Format în atmosfera ieșeană de pe la 1890, D. nu are o înzestrare lirică suficientă pentru a nu cădea victimă epigonismului eminescian. Nici încercările în spiritul artei „cu tendință”, nici adoptarea formei coșbuciene nu duc la rezultate mai bune. La fel se întâmplă cu tălmăcirile; mai ales cele din J.-M. de Heredia
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
devenit, din februarie, redactor la „Timpul”, participă la întrunirile societății Junimea, în casa lui T. Maiorescu. Strălucitor de vervă și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație furtivă cu Veronica Micle atinge dureros sensibilitatea lui Eminescu, îndrăgostit de blonda
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
înaintea ultimei căderi de cortină: „pentru faptă răsplată și năpastă pentru năpastă”. Drama este concepută sub imperiul unor rigori clasicizante, convocând puține personaje și respectând cu strictețe unitățile de timp și de loc, într-o compoziție strânsă, tensionată, dar neconsubstanțială înzestrării dramaturgului. Alte scrieri pentru teatru ale lui C. sunt ușurele, nepretențioase. Farsa într-un act O soacră (sau Soacră-mea, Fifina, jucată în 1883) nu e decât o incoloră comedioară de salon. Pentru opera bufă Hatmanul Baltag (1884), cu muzică
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
fost supusă clișeelor ideologice și dogmatice. Notorietatea căpătată de B. imediat după 1944 în „noua dramaturgie” se datorează nu numai obedienței față de ceea ce se cerea în epocă, ci și talentului de bun meșteșugar în tehnica teatrală, dar și unei certe înzestrări de moralist, sensibil la tipologia umană în rapidă schimbare. Urmând exemplul lui I. L. Caragiale, din altă epocă de tranziție forțată, B. sesizează „noile forme fără fond” ce se voiau introduse în societatea românească a anilor ‘50, dar, cu o estetică
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
A mai colaborat la „Dunărea”, „Lumina”, „Rod nou” (uneori, sub pseudonimul Kamadeva), „Solia”, „Nenufar”, „Cuget dobrogean”, „Festival”, „Naționalul nou”, unde a fost și secretar de redacție, „Năzuința”, „Flamura” ș.a. Cu înfățișarea lui de star de cinema și cu argumentul unei înzestrări susținute de lecturi serioase, B. devine, de prin 1934, un fel de idol al tinerilor poeți grupați în jurul revistelor „Festival” și „Rod nou”. Deși foarte tânăr, e înconjurat de admiratori și emuli, încât unii încep chiar să vorbească de o
BATOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285672_a_287001]
-
numai „intrând în ele” (Blaise Pascal), trăindu-le, „constructorul de cuvinte” ajunge să le însuflețească și sporește înțelesurile lumii. Deși era atras de teatru, deși lirica sa are o încărcătură dramatică, textele destinate scenei nu atestă la A. o reală înzestrare de dramaturg. Seringa, piesă jucată în 1946 și în 1967, denunță, fără nerv, într-un cadru de melodramă, venalitatea și parvenitismul unor medici. Mai interesante sunt Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie (apărute în volumul Teatru, 1968), mici jocuri
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a poemelor, ținând de aceeași viziune „măruntă”, hedonistă, intimistă, intensiv și neconvingător „sinestezică”, cu scurte, rapid istovite elanuri generalizatoare și pilduitoare. Pe ample porțiuni, proza scriitorului se plasează la limita dintre reportaj și consemnarea diaristică. Priceperea exprimării și o oarecare înzestrare pentru observația detaliată nu sunt susținute de aptitudinea construcției romanești. Prozatorul practică un descriptivism atent și omniprezent: se succedă peisaje, interioare, toalete și veșminte sau vestimentații, piese de mobilier și alte obiecte (artistice sau utilitare, tehnice sau artizanale etc.), toate
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
primele însemnări, atenția îi este îndreptată spre tot ce ar fi putut să fie trecut alor săi ca învățătură. B. are darul de a scrie clar, energic, fără rigiditate, ba chiar cu frecvente tente de umor. Cu o astfel de înzestrare, a putut aborda toate formele publicisticii. Căci vocația lui a fost ziaristica, politică și culturală, „Nestorul presei românești” - cum fusese numit - slujind-o mai bine de o jumătate de secol. Către sfârșitul vieții, își urmează stăruitor și o a doua
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare. Ierarh cu merite culturale și înzestrare poetică, B. și-a ales, ca poet, pseudonimul Teoctist Șoimul. Repere bibliografice: Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, București, 1916, 129-139; Loghin, Ist. lit. Bucov., 22, 26-27; I. Zugrav, Un ierarh cărturar: Teoctist Blajevici, MM, 1970, 3-6; Dicț. lit. 1900
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]