1,971 matches
-
deja în numele nostru și avem tendința de a percepe ceea ce am ales sub forma pe care am primit-o ca stereotip de la cultura noastră"523. De fapt, Lippmann vrea să sublinieze că individul gândește și își imaginează lumea prin intermediul unor șabloane, care iau forma unor imagini, a unor reprezentări predefinite. Aceste imagini îi sunt indispensabile individului pentru a face față informațiilor pe care le primește, întrucât complexitatea mediului și multitudinea mesajelor care trebuie procesate îl determină să opereze o anumită selecție
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vieții sale. Practic, pentru majoritatea indivizilor cunoașterea are loc prin intermediul etichetelor și schemelor predefinite și este rezultatul interacționării unei întregi serii de reprezentări. Problema cunoașterii la nivel social și cultural este rezolvată cu ajutorul imaginilor care-l orientează pe individ, a șabloanelor mentale prin care judecă lumea, a categoriilor în care introduce obiectele reprezentării și a unor structuri pre-reprezentaționale care conțin informații ce au fost deja procesate și au dobândit deja semnificație. Cercetările contemporane 574 subliniează o altă amenințare pe care stereotipurile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trebuie să aibă în vedere fenomenologia imaginii cu ajutorul căreia individul iese din realitate pentru a o reconstrui, atribuindu-i astfel sensuri cunoscute. Practic, aflat în mijlocul unei realități în continuă transformare, în care reprezentarea obiectelelor necesită procesări complexe, individul apelează la șabloane mentale, scurtând procesul reprezentațional și traducând astfel necunoscutul în termeni familiari. De fapt, ceea ce psihologia socială numește reprezentare socială, etnopsihologia numește stereotip și etnostereotip, iar filosofia și imagologia numesc imagine. Indiferent de paradigmă însă, imaginea trebuie văzută ca un fenomen
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiecăruia. Autorul CAPITOLUL I Alegerea Cine suntem, de unde venim, unde trebuie să ajungem, sunt întrebări esențiale în existența speciei umane. Majoritatea oamenilor se complac în ignoranță: ,,nimeni nu știe, nimeni nu s a întors de dincolo să ne spună“ sunt șabloane omniprezente. ,,Filosofia“ simplistă este mai la îndemână: ,,eu vreau să trăiesc bine acum și aici, restul nu mă interes eaz ă!“ Pe undeva oamenii au dreptate din moment ce nu li se prezintă o formă coerentă în legătură cu tot ceea ce ne înconjoară. Și
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
corecte, oamenii au fost dirijați spre un mod de gândire și percepție fa lsă a lumii în care trăim. Cu această impresie falsă au trăit milioane de oam eni, cu această impresie falsă am trăit eu însumi. Prima fisură în șablonul de gândire materialistă cu care am fost îndoctrinat s a produs în urmă cu mai mul ți ani. Era atunci ,,la modă“ o experiență ciudată care nu prea avea o explicație logică. Doi oameni puteau ridica cu un singur deget
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
etc.), implicând o permanentă supraveghere și corectare a exprimării orale și scrise a elevilor, atât în secvențele de activitate frontală, cât și în cele de activitate independentă. Precizăm că fenomenele de limbă nu se învață mecanic și nici după reguli șablon. Este foarte importantă atitudinea creativă a învățătorului, manifestată prin încurajarea școlarilor de a-și asuma riscul intelectual, căutând idei și corelații inedite între fenomene. În același timp, atmosfera permisivă de lucru eliberează elevii de teamă și tensiune, le înlătură blocajele
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
al unei "rebeliuni organizate de instituțiile statului", ale cărei mecanisme și rațiuni nu au făcut obiectul unei reflecții suficient de atente. Prea puțini dintre comentatori au înțeles cum a funcționat, în ambele cazuri, național-comunismul. În cazul violențelor de la Târgu-Mureș, oricum, șabloanele simplificatoare au funcționat ca și în alte cazuri contemporane, într-o combinație între tema "ciocnirii civilizațiilor" lansată de Huntington și ideea conflictelor înghețate: naționalismul românesc persecuta o minoritate etno-culturală puternic susținută în Occident. Punctul meu personal de vedere e mult
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
victima nu s-a ajutat de lance în momentul critic, lăsîndu-se prea lesne dezarmat în fața pericolului. De altfel, nu-l surprindem o clipă intimidat, descumpănit și nici nu-l auzim jelindu-se. Altă serie de texte se organizează după următorul șablon: Fluericica mea, De-a dreapta mea, Lancea la picioare. Cînd vîntul băcea, Fluera-mi zicea. Modificarea este formală, iar sensul rămîne neschimbat: se dorește ca fluierul să fie la dreapta, nu la stînga, nici la picioare. Să presupunem că momentul lancei trecuse
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fond”), cealaltă orientată în spirit religios și creștin. Ambele sunt practicate cu titlu de exemplaritate, în sensul că îl solicită pe individ să se revalorifice pe sine, pentru a-și lămuri, pe cît omenește este posibil, rostul propriei existențe. Două șabloane mioritice sunt de reținut în colindul Sfintei Fecioare. Primul evocă peregrinarea prin lume: “Umblă Maica după Fiu,/Raza soarelui,/Tot umblînd și întrebînd...“. Sau: Mai pe lîngă mare, Mai pe drumul mare, Dai Domnului, Doamne, Mergu-mi-ș mai mergu, Cete-mi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
săină, Ea torcînd la lînă, Cu doi dinți în gură.... Sau: Mama-l aștepta, Dar el nu venea. Ea mult se-ngrijea, După el pleca, Cu smoatec de lînă, Cu brău de cămilă, Din drugă-ndrugînd, Din gură strigînd. Alecsandri reduce șablonul la distihul: “Măicuță bătrînă,/ Cu brîul de lînă”. La Ovid Densusianu și la Mihai Costăchescu, se adaugă elemente contrastante. La primul: “Mătușă bătrînă,/ Cu brîul de lînă,/Albă la cosiță,/ Neagră la străiță”. Pasajul este identic și într-o colecție
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sabia, care amintește de lancea cu care a fost străpuns Mîntuitorul, ia forma crucii, chiar în momentul revenirii în mîinile convertitului. Este un semn de mare tonalitate, care îl determină, mai tîrziu, pe Eliade (Noaptea de Sînzîiene) să actualizeze un șablon cunoscut de la sumerieni și egipteni pînă la cîntecele de secetă din folclorul românesc. Autorul a extins schema valorificărilor experiențelor „negative” ale morții cu o mie de fețe, de la înțelesurile cosmice, morale, religioase la viața intelectuală propriu-zisă, la destinul cărturarului în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apă curată de la un izvor, de la o fîntînă sau de la un pîrîu limpede și o pun într-un ceaun sau într-o căldare mare, ca să se încălzească”. Pînă aici nimic nou. Avem de-a face pur și simplu cu un „șablon”, ca și cum ar fi vorba despre naștere ori nuntă. Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poemei: „Dacă ar fi pus mîna pe baltag, pe lîngă milioanele dispărute fără urmă în noaptea timpului, s-ar mai fi pierdut încă un cioban”. Miorița ar fi devenit, poate, asemenea oricărei balade eroice din folclorul românesc, iar păstorul - un șablon literar - dacă s-ar fi dovedit un bun mînuitor de baltag. Mai este invocată cunoscuta teză a lui Emil Cioran din Schimbarea la față a României: ce au făcut românii timp de două mii de ani? se întreabă autorul cuprins de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai generală ce se constată cu precădere la tînăra generație, realitate întîmpinată totdeauna de mine cu bucurie, îndeosebi în cadrul acestei rubrici. A devenit de multă vreme cunoscut faptul că fenomenele oralității nu trebuie abordate pe fragmente și nici unidirecțional, aplicîndu-se șabloane uniformizatoare, cum se proceda cu decenii în urmă. Doina, de pildă, poate fi (și trebuie) privită din perspectivă muzical-poetică, deci potrivit aspectului ei definitoriu. Cine o încadrează în sistemul mai general al culturii se vede pus în situația să țină
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
activizează pe toți elevii, le stimulează creativitatea și contribuie la unitatea procesului instructiv - educativ. Lecțiile trebuie să fie tratate în legătură cu experiența de viață a copilului acesta devenind creator, receptor al activității. Lecțiile desfășurate de învățător nu trebuie să fie un șablon. Ele vin în întâmpinarea elevului, favorizând identificarea unicității acestuia, cultivându-i aptitudinile creatoare, flexibilitatea, originalitatea, interesul pentru cunoaștere. Putem afirma că „ interdisciplinaritatea constituie un drum promițător, fără a constitui un panaceu epitemologic și pedagogic sau o nouă pedagogie, o pedagogie
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
interdisciplinară a cunoștințelor sunt mai mari. De exemplu, avem posibilitatea de a realiza interdisciplinaritatea între geografie - limba română -istorie -educație tehnologică , având ca temă „Țara noastră - România” - așezare, hotare, vecini. Deoarece nu toți copiii au avut posibilitatea să-și procure șablonul - harta României - la educație tehnologică putem realiza această lucrare. La limba română vom discuta despre Imnul României -Deșteaptă-te,române! de Andrei Mureșanu; la geografie vom preda lecția „Țara noastră-România” -așezare, hotare, vecini; la istorie despre importanța învățării istoriei neamului. În
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
antene din plastic, elitre din hârtie glace. Trăsurica are coșul dintr-o cutie de margarină învelită în hârtie glace, osiile din pixuri consumate, roțile din dopuri de plastic umplute cu plastilină și este ornată cu flori de hârtie decupate după șablon. „Zâna Primăverii” este o siluetă decupată din carton după șablon și ornamentată după propria fantezie, prin colorare sau lipire de modele decupate din hârtie glace. În finalul orelor alocate, se obține trăsurica zânei Primăverii, condusă de zână și purtată în
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
dintr-o cutie de margarină învelită în hârtie glace, osiile din pixuri consumate, roțile din dopuri de plastic umplute cu plastilină și este ornată cu flori de hârtie decupate după șablon. „Zâna Primăverii” este o siluetă decupată din carton după șablon și ornamentată după propria fantezie, prin colorare sau lipire de modele decupate din hârtie glace. În finalul orelor alocate, se obține trăsurica zânei Primăverii, condusă de zână și purtată în zbor de insecte: fluturi și coleoptere . O cale de articulare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
fig. 1.29.c). Atunci când situația clinică permite (fig. 1.29 a,b), vom prefera să apelăm la implanturi endoosoase, atât la maxilar, cât și la mandibulă. Aprecierea exactă a rezervei osoase pe o ortopantomografie se poate face confecționând un șablon dintr-o masă plastică transparentă, care să includă două bile metalice (fig. 1.30). Acest procedeu ne ajută să apreciem mai exact rezerva osoasă și să stabilim cu precizie locul de inserare a implanturilor . În funcție de situația clinică, atunci când apelăm la
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
științe 171. 2. În al doilea rând, vehemența comisiei de evaluare, a corpului profesoral și a mass-media este întru câtva emblematică pentru "spiritul științific modern" care a sculptat în mentalul social cadrele unei gândiri specifice. Gândirea rigidă, marcată de anumite șabloane, elimină din start posibilitatea explicării lumii într-o altă manieră și cu alte mijloace. În fond, eșecul este al ambelor părți. Știința, ca și divinația și magia sunt, în esența lor, încercări ale spiritului uman de a cunoaște, înțelege și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lumea măruntă a intelectualității ieșene din ultima parte a secolului al XIX-lea, Eduard Gruber (1862-1896) se ascunde din nou, când îl privim mai de aproape, acolo unde-i este, poate, chiar locul: între două mituri, sau tradiții orale, sau șabloane mentale cum vrem să le numim -, dar ambele la fel de cețoase: cel care privește lumea lui Eminescu și cel care are în vedere începuturile psihologiei experimentale ca știință" (Georgescu, 2011, p.103). Prin creația sa din domeniul psihologiei, Eduard Gruber este
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
nicio literatură nu poate oferi ceva asemănător." Zola subliniază dificultățile multiple de care se lovește scriitorul când vrea să zugrăvească un personaj real, în carne și oase, mai curând decât un erou stilizat. Nimic mai ușor decât să lucrezi după șabloane, cu formule cunoscute; iar eroii, după gustul clasic sau romantic, costă atât de puțin efort, încât sunt fabricați cu duzina. Este un articol curent de care s-a umplut literatura noastră. Dimpotrivă, efortul devine foarte dur când dorim un erou
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Causeries dramatiques: el nu ar putea crea personaje reale și nici să pătrundă în profunzimea mizeriilor umane." Zola nu vede, în teatrul lui Emile Augier (1820-1889), care are meritul de a face satira burgheziei bogate, decât o urzeală de șabloane. Zugrăvirea mediului burghez pe care o oferă opera lui Henri Becque (1837-1899) nu-l satisface cu adevărat. Becque, care este un luptător singuratic, nu a fost niciodată recunoscut de naturaliști ca unul de-ai lor, fără îndoială fiindcă a avut
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
instinct fundamental"49, suportă examenul tuturor formulărilor determinative ale comicului, ilustrând la fel de adecvat cele mai divergente aspecte examinate, ca dovadă a polivalenței elementelor de construcție a textului său. Mai mult decât atât, o astfel de încadrare a operei sale în șabloanele multiforme ale definițiilor date comicului, constituie o probă decisivă a inseparabilității celor două noțiuni: a comicului și a caragialismului. Observăm astfel cum definiția lui Croce, a cărei valabilitate s-ar putea reduce la aspectul burlesc al comicului, este parcă aplicată
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pentagon sunt în aparență pușlamale vesele, inofensive și amuzante prin sclipitoarele vorbe de duh și paradoxurile care șochează trecătorii inoportunați. Această conduită marcată de neseriozitate, cinism, zeflemisire ireverențioasă, este însă impulsionată de pornirea legitimă de răzvrătire adolescentină împotriva conformismului, a șabloanelor convenționale de comportament, a ipocriziei și a rutinei care macină trăirea autentică. Așadar, recurgând la un comportament zgomotos, la prima vedere jucăuș și iresponsabil, ofensiva lor se îndreaptă de fapt, împotriva logicii, a firescului, a convențiilor și a stereotipiilor de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]