1,239 matches
-
creveții; Năvodul; Cursa de 1 minut (30 sec., 40 sec.Ă; De-a prinselea cu ajutor; Al treilea fuge; Culesul și semănatul cartofilor; Ocupă mingea. 2.1.3. Jocuri dinamice pentru sărituri specifice handbalului Exemple: Cursa vrăbiuțelor; De-a vulpea șchioapă; Leapșa pe încălecate; Handbal III 21 Cursa într-un picior; Cercul zburător; Broscuța săltăreață. 2.1.4. Jocuri dinamice pentru prinderea și pasarea mingii - aruncări specifice handbalului Exemple: Cursa celor două mingi; Cel mai puternic câștigă (cu mingea medicinalăă; Cine
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
N-ai avut pe nimeni în familie să-ți spună? Sau ești orfan? -Nu sunt orfan! Auzi, orfan... Parcă altă treabă n-avea tata sau ceilalți din familie decât să se ocupe de ochii mei. Trăiești cum ești, dacă ești șchiop, șchiop rămâi, chior ți se spune chiorul și cu asta s-a terminat. Era unul care se automutilase în timpul războiului, trăgîndu-și un glonț în palmă, palma se infectase și i se tăiase mîna: i se spunea Ciungul. Toți ceilalți primiseră
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ai avut pe nimeni în familie să-ți spună? Sau ești orfan? -Nu sunt orfan! Auzi, orfan... Parcă altă treabă n-avea tata sau ceilalți din familie decât să se ocupe de ochii mei. Trăiești cum ești, dacă ești șchiop, șchiop rămâi, chior ți se spune chiorul și cu asta s-a terminat. Era unul care se automutilase în timpul războiului, trăgîndu-și un glonț în palmă, palma se infectase și i se tăiase mîna: i se spunea Ciungul. Toți ceilalți primiseră pământ
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Tot cu ghioage sub șopron În șălili lui Ion. Iară el pe pat zăcând Zice că s-a’nchedecat De’o cioată, de un bolovan Tocmai’n deal pe cel tăpșan. Zicea de nea Ion a lui moș Radu, care, șchiop fiind, nu s-a însurat niciodată, însă mereu era de găsit la casa unei femei al cărui bărbat pleca la lucru în altă parte. Într-o seară cările s-au închis, fiind prins de bărbatul unei femei. Povestea s-a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
bineînțeles ! ar fi pierdere de timp. Oracolul știe și deduce fără să vadă tot ce se întâmplă. Ușa se deschisese de câteva ori. Apărură Braun Robert și Grefu, ocupându-și repede locurile, chiar și Mina și Luminița pistruiata și Cornea șchiopul și Ropcea, care își suflecase deja mânecile. Deschiseră sertarele, mapele, cărțile, diagramele. Privi dulapurile verzi, planșetele cu ghiuleaua gri, birourile pe două-trei rânduri, telefoanele, ferestrele, cuierele. Înălță cadranul ceasului, numără rotirea lentă a săgeții, grad cu grad, minut cu minut
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să-L întrebe prin ucenicii săi: "Tu ești Acela care are să vină, sau să așteptăm pe altul?" 4. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: 5. Orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 6. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." 7. Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a tămăduit chiar în ceasul acela." 29. Isus a plecat din locurile acelea, și a venit lîngă marea Galileii. S-a suit pe munte, și a șezut jos acolo. 30. Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi, și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui, și El i-a tămăduit; 31. așa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșează, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
la El multe noroade, avînd cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi, și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui, și El i-a tămăduit; 31. așa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muții vorbesc, ciungii se însănătoșează, șchiopii umblă și orbii văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32. Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le-a zis: "Mi-este milă de gloata aceasta, căci iată că de trei zile așteaptă lîngă Mine, și n-au ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! 8. Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le și leapădă-le de la tine. Este mai bine pentru tine să intri în viață șchiop sau ciung, decît să ai două mîini sau două picioare, și să fii aruncat în focul veșnic. 9. Și dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine. Este mai bine pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei, 13. și le-a zis: "Este scris: "Casa Mea se va chema o casă de rugăciune." Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari." 14. Niște orbi și șchiopi au venit la El în Templu, și El i-a vindecat. 15. Dar preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au văzut minunile pe care le făcea, și pe copii strigînd în Templu și zicînd: "Osana, Fiul lui David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
fulgerător. Totuși, în lupta aceasta, două regimente de infanterie au fost aproape complet nimicite, și chiar huzarii lui au suferit mult, mai ales în cursul contraatacului, când a primit și el schija care era cât pe-aici să-l lase șchiop, fiindcă un doctor cam smintit a umblat în ruptul capului să-i taie piciorul. Locotenentul de huzari clocotea de revoltă că bătălia, în care au pierdut peste două mii de oameni și în care era să-și dea ortul popii, nici măcar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gîndirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieți-mi cel chimeric. Neavând învăț și normă, Fantazia fără formă Rătăcit-a vai! cu mersul: Negru-i gândul, șchiop e viersul. Și idei, ce altfel împle, Ard în frunte, bat sub tîmple: Eu le-am dat îmbrăcăminte Prea bogată, fără minte. Ele samănă, hibride, Egiptenei piramide: Un mormânt de piatr-în munte Cu icoanele cărunte, Și de sfinxuri lungi alee
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ajutor, și pe orfanul lipsit de sprijin. 13. Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. 14. Mă îmbrăcam cu dreptatea și-i slujeam de îmbrăcăminte; neprihănirea îmi era manta și turban. 15. Orbului îi eram ochi, și șchiopului picior. 16. Celor nenorociți le eram tată, și cercetam pricina celui necunoscut. 17. Rupeam falca celui nedrept, și-i smulgeam prada din dinți. 18. Atunci ziceam: În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul. 19. Apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Visul acesta o-ntristă foarte mult, deși nimeni dintre curteni nu-i dădea mare însemnătate. Cu toate acestea visul s-a-mplinit cu Marguerite și Ane. Regele s-a căsătorit cu aceasta din urmă. CUGETĂRI. GLUME CUGETĂRI (p. 600) [1] Cine-i șchiop acasă e șchiop și-n târg. Cine-i prost acasă e prost și-n târg, cine-i imoral în cămin e imoral și-n for. [2] Statul e o organizare a puterilor în lupta cu masa, a oamenilor, cu natura
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-ntristă foarte mult, deși nimeni dintre curteni nu-i dădea mare însemnătate. Cu toate acestea visul s-a-mplinit cu Marguerite și Ane. Regele s-a căsătorit cu aceasta din urmă. CUGETĂRI. GLUME CUGETĂRI (p. 600) [1] Cine-i șchiop acasă e șchiop și-n târg. Cine-i prost acasă e prost și-n târg, cine-i imoral în cămin e imoral și-n for. [2] Statul e o organizare a puterilor în lupta cu masa, a oamenilor, cu natura. [3] Omenirea se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
favorizat dezvoltarea timpurie și intensificarea unei apreciabile activități comerciale. Aici a funcționat, temporar, Cancelaria domneasca de unde Ștefan cel Mare și Sfânt a emis unele documente privitoare la Târgul Bârladului. Documentele atestă și prezența altor domnitori la Bârlad ÎPetru Rareș, Petre Șchiopul, Alexandru Lăpușneanul, etcă. Printre construcțiile care au dăinuit peste timpuri, ajungând până în zilele noastre, și despre a căror existență stau destule mărturii documentare, este Biserica Domnească, amplasată în actualul Centru Civic al orașului și a cărei construcție datează din timpul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
6-9, în PSB, vol. 3, p. 163 164) „După ce a fost adusă neamurilor lumina strălucitoare a mântuirii care a făcut ca surzii să audă glasul bunăvoinței duhovnicești, orbii să-și deschidă ochii către Domnul, infirmii să capete sănătatea cea veșnică, șchiopii să alerge să-L asculte, muții să se roage cu glasul vorbirii, dușmanul, văzând că mulțimile prea credincioase au părăsit pe idoli și că templele și lăcașurile lui au rămas goale, a născocit o nouă înșelăciune, aceea de a atrage
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
situație s-ar afla albus/alb față de it. bianco; civitas/cetate: città; dominus/domn: signore, mensa/masă: tavola, verbum/vorbă: parola; caput/cap: testa, venatio/vânat: caccia. Opuși latiniștilor, cei care susțin filiera italiană a limbii române citează cuvinte precum șchiop și cerc, care există în italiană (scipio, cerco), de unde ar fi fost luate, ele „fiind total necunoscute limbii latine”. Tot adepții filierei italiene arată latiniștilor că româna are din italiană verbul auxiliar: am, ai, are și articolele numelor, la care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
reka „râu”; unele forme reflectă vocalizarea și dispariția lichidei: magh. szó „cuvânt, vorbă”, vgr. φήμη „vorbire, cuvinte”, φωνή „sunet, glas”. Să se compare rom. glas și voce, rs. slovarĭ „dicționar”, alb. fjalor și magh. szótar. 2. Două cuvinte, cerc și șchiop, sunt considerate de Cantemir a fi intrat în română din italiană (DM, p. 363). Cerc, it. cerco, este și în latină (circus). Se explică în română prin baza traco-latină și are largi și adânci implicații în spațiul lingvistic euro-afro asiatic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în română prin baza traco-latină și are largi și adânci implicații în spațiul lingvistic euro-afro asiatic. Pentru miezul lichid l/r vezi seria colac - cerc - coc, sau ’όλος „întreg, deplin, tot” - lat. ora „extremitate, regiune, cerul” - sl. vesĭ, lat. totus. Șchiop este cuvânt autohton, analizabil ca structură morfematică (ș-chiop), în rădăcina căruia a existat l. Comp. vfr. clop „șchiop” cu nfr. éclopé „calicit, șchiop”, lat. claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lichid l/r vezi seria colac - cerc - coc, sau ’όλος „întreg, deplin, tot” - lat. ora „extremitate, regiune, cerul” - sl. vesĭ, lat. totus. Șchiop este cuvânt autohton, analizabil ca structură morfematică (ș-chiop), în rădăcina căruia a existat l. Comp. vfr. clop „șchiop” cu nfr. éclopé „calicit, șchiop”, lat. claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
colac - cerc - coc, sau ’όλος „întreg, deplin, tot” - lat. ora „extremitate, regiune, cerul” - sl. vesĭ, lat. totus. Șchiop este cuvânt autohton, analizabil ca structură morfematică (ș-chiop), în rădăcina căruia a existat l. Comp. vfr. clop „șchiop” cu nfr. éclopé „calicit, șchiop”, lat. claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tot” - lat. ora „extremitate, regiune, cerul” - sl. vesĭ, lat. totus. Șchiop este cuvânt autohton, analizabil ca structură morfematică (ș-chiop), în rădăcina căruia a existat l. Comp. vfr. clop „șchiop” cu nfr. éclopé „calicit, șchiop”, lat. claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a șchiopăta”; în rusă au apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic în variantele greacă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a șchiopăta”; în rusă au apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic în variantele greacă, latină, slavă, turcă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]