3,158 matches
-
spre cunoștințe științifice, o negare a vechilor adevăruri, ca urmare a luării la cunoștință a noilor rezultate ale cercetării științifice, ale noilor aplicații ale acesteia, ale noilor realități etc. De exemplu, poate să apară o neconcordanță Între cunoștințele empirice ale școlarilor mici privind „mersul” aparent al Soarelui și explicarea științifică, mai târziu, a periodicității zilelor și nopților prin rotația Pământului În jurul axeisale. În mod empiric, elevii sunt tentați, de asemenea, să stabilească o relație direct proporțională Între volumul și greutatea corpurilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asupra cărții școlare și a Întrebuințării ei, În intenția de a-i reda acesteia adevărata destinație informativă și formativ-educativă pentru care este creată. Numai concepută și realizată Într-o concepție modernă, cartea școlară va reuși să cucerească mintea și inima școlarilor noștri. În măsura În care manualele vor sugera tot mai multe elemente de cercetare științifică, de aplicabilitate și de activitate practică, Învățarea după textul acestora va putea să devină și ea, În ultimă analiză, o cale sui-generis de activitate foarte personală și formativă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
supraabundența absorbției de informație duce ușor la superficialitate; ea nu mai lasă suficient loc reflecției personale, răgazului necesar examinării, meditației, cugetării adânci și abstracte. În mod asemănător, În condițiile unui Învățământ intelectualist, cu programe și manuale adeseori supraîncărcate, deși aparent școlarii Învață mai mult și despre mai multe, ei știu parcă mai puțin, pentru că nu mai au timpul necesar de reflecție, de studiu aprofundat, de gândire independentă; se creează piedici În calea dezvoltării unei gândiri abstracte, a unor operații intelectuale de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între spiritul științei și predarea științelor În școală s-a acumulat o anumită discordanță; că Într-o civilizație care se bazează În foarte mare măsură pe științele experimentale, majoritatea metodelor de Învățământ neglijează În mod condamnabil cultivarea spiritului experimental la școlari (Lariccia, Gherardini, 1977, p. 49; Gagné, 1975). Or, dacă știința contemporană, „știință a transformării”, nu poate fi concepută În afara experimentului promovat pe scară largă și intensiv, ca instrument de bază al propriei sale făuriri și al tehnicii moderne, În mod
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
modelul simplificat se introduce numai În momentul al doilea, după ce s-a operat această abstractizare și schematizare pe baza obiectelor concrete” și nu cum se procedează În mod obișnuit când se pornește de la modelul stilizat. Este evident Însă că, atunci când școlarii dispun „...de un fond cristalizat de acțiuni sau operații mintale nu este absolut necesar să se asigure În fiecare caz un prototip material, operația putându-se forma direct la nivel verbal” (H. Aebli). Calea inversă, de examinare treptată a unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător, aduc varietate și o stare de bună dispoziție, de veselie și de bucurie, de divertisment și de destindere, ceea ce previne apariția monotoniei și a plictiselii, a oboselii. Restabilind un echilibru În activitatea școlarilor, jocul fortifică energiile intelectuale și fizice ale acestora, furnizează o motivație secundară dar stimulatorie, o prezență indispensabilă În ritmul muncii școlare. Dincolo Însă de această funcție, relativ minoră, puțin Însemnată care i se poate Încredința jocului În contextul unei activități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asimilare a realului la activitatea proprie a copilului (de reflectare și transformare a realității În plan imaginar), motiv pentru care acesta a devenit astăzi una dintre principalele metode active, atractive, extrem de eficace În munca instructiv-educativă mai ales cu preșcolarii și școlarii mici, „...toate metodele active de educație a copiilor mici - spune Piaget - cer să li se furnizeze acestora unmaterial corespunzător pentru ca, jucându-se, ei să reușească să asimileze realitățile intelectuale care, fără aceasta, rămân exterioare inteligenței copilului” (1972, p. 139). Jocul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmărind dezvoltarea capacităților de percepere și înțelegere corectă a frumosului din realitate (natură, societate, artă), formarea și dezvoltarea posibilităților de a participa la crearea frumosului în artă și viață. Obiectivul general al activității artistico-plastice în școli are în vedere că școlarul să fie sprijinit să înțeleagă și să perceapă, să recepteze frumosul din mediul înconjurător, să fie el însuși creator de lucruri (creator de lucruri)frumoase, identificând culori și forme. Cuvântul "estetic" provine din limba greacă (aistetikos) și înseamnă sensibilitate, percepție
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
el crează tot felul de lucruri, rămâne încântat de propriile sale invenții. "Inventând mult, copilul se inventează pe sine".<footnote Mauri ce Debesse "Etapele creației", E.D.P. București, 1981,pg.54 footnote> Pentru echilibrul său intelectual și afectiv, este necesar ca școlarul mic să fie atras în asemenea forme de activitate, care să nu-l forțeze să se adapteze la o realitate străină lui, ci dimpotrivă, să i se faciliteze asimilarea treptată a realului. Asemenea forme de activitate sunt jocul și desenul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
curcubeului cu ajutorul unei planșe demonstrative sau chiar în natură, dacă este posibil. Ei vor realiza la ora de lucru manual un curcubeu din hârtie colorată, pregătită din vreme de învățător. In clasele mai mari a IlI-a, a IV-a, școlarii vor realiza chiar cercul culorilor. 2.5.2.Cercul cromatic, se aplică în lucrările elevilor de la clasele mici întrucât pe cerc însușirile culorilor pot fi mai bine observate de ei. La aceste clase elevii vor cunoaște unele din relațiile în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de lumină și în natură culorile nu sunt fixe. De exemplu, un pom verde arată diferit dimineața, la/amiază, în plin soare, sau pe o vreme închisă. Culorile materiale, coloranții folosiți în practică cuprind în mod obișnuit șase culori. Majoritatea școlarilor la intrarea în clasa I, recunosc cu ușurință aceste culori. Aceste 6 culori se împart în: a) Culori fundamentale sau primare: roșu, galben și albastru. Ele nu se pot obține amestecând alte culori. b) Culori secundare complementare sau binare: portocaliu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
forme vizibile invizibilului sau de a reprezenta ireprezentabilul, de exemplu, simbolul puterii este sceptrul. Important este ca expresivitatea culorilor să devină pentru copii, treptat, un familiar mijloc de comunicare. 2.7. TEHNICI DE LUCRU SPECIFICE CULORII FOLOSITE ÎN ACTIVITĂȚILE CU ȘCOLARII Tehnica artistică constă "într-un ansamblu de modalități, reguli și procedee tehnologice, inventate, preluate, folosite creativ și, prin aceasta, perpetuate de-a lungul istoriei artei" Prin studierea și însușirea tehnicilor artistico plastice, îi putem oferi copilului o încărcătură de cunoștințe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tuturor. B. NUANȚAREA Desenul la clasele I-IV, trebuie înțeles ca nefiind un contur exact, nici proporții, nici perspectivă și mai ales nu în conformitate cu realitatea obiectivă. (Planșa nr.33) Culoarea este cea care-i va preocupa cel mai mult pe școlarii mici. In aceste condiții, necesitatea unei terminologii proprii educației prin artă este indiscutabilă. Elevii vor întâlni expresii ca: nuanță, tentă, amestecuri de rupere a tentei, ton, amestecuri de rupere a tonului, valorație, monocromie, fuzionare, gamă cromatică, dominantă cromatică, pată plată
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a descoperi răspunsul sau a efectua lucrarea cerută; efectuarea lucrării; verificarea soluțiilor găsite. Instruirea prin descoperire influențează pozitiv atât dezvoltarea intelectuală a elevilor, cât și pe cea afectivă și volitivă. 3. Metoda dialogului dirijat O altă metodă care stimulează creativitatea școlarilor mici este dialogul euristic. Dialogul școlar poate fi: instrumental, prin care se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic, calea prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă este una
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Componentele care alcătuiesc structura unui joc didactic sunt următoarele: sarcina didactică; conținutul jocului; elementele și regulile jocului. Jocurile didactice pot deveni pentru învățător mijloace de constatare a nivelului de cunoștințe intelectuale. Tot prin joc se pot cunoaște particularităților individuale ale școlarului. Jocurile didactice conduc elevii spre bucuriile creației și ale dorinței de cunoaștere artistico-plastică, care tinde să fie tot mai bogată și mai profundă. B. Metodologia unor tehnici plastice In cadrul activităților artistico-plastice, elevii sunt familiarizați cu numeroase materiale și instrumente
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și conținuturile învățării 288 5.3. Arta motivării 289 Bibliografie 295 Prefațtc "Prefaț\" Este evidentă necesitatea ca tânărul care pășește pentru prima oară pragul unei școli, în calitate de profesor, să fie un bun cunoscător al problemelor psihologice inerente instruirii și educării școlarilor. Psihologia cotidiană, însușită de fiecare dintre noi prin experiență socială, nu e suficientă pentru a-l face conștient de lacunele existente în capacitatea de percepție a copiilor, de dificultățile înțelegerii unui text științific; el nu cunoaște cauzele abaterilor disciplinare repetate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial rezervor de sugestii și repere în gestiunea și managementul procesului formării școlarilor. Este la fel de utilă și procesului cristalizării profesionale a cadrului didactic, stabilizării propriei identități vocaționale. Nu este lipsit de importanță faptul că profesia didactică presupune, din start, anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cele mai dificile probleme din punct de vedere al instrucției și educației sunt cele ale dezvoltării psihicului. O altă știință cu care trebuie să colaboreze psihologul, când cercetează învățământul, este sociologia. În adevăr, instruirea se face cu mari grupuri de școlari Ă clasele. Ca urmare apar fenomene sociale Ă se creează o mentalitate de grup, apar anumite tradiții, influențe. Ele nu pot fi subestimate și trebuie avute în vedere. Iar când ne referim la interacțiunea dintre indivizi, la comunicarea dintre elevi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
antrenat într-o muncă cu caracter de instruire și educație. Necesitatea cunoașterii derivă din aceea că actul de instruire și de educație trebuie să se adapteze la situații infinit de variate, dată fiind diversitatea aptitudinilor, atitudinilor și aspirațiilor populației de școlari. Există deci o serie de probleme, dificultăți pe care profesorii le întâmpină. Pentru a caracteriza complexitatea actului educativ ne vom referi la o schiță a lui A.P. Cehov, neîntrecut psiholog, publicată la începutul secolului. Iată, în rezumat, ce povestește Cehov
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
transmis unele cunoștințe abstracte, necunoscute celui ce ascultă, comunicarea poate deveni extrem de dificilă. Ca dovadă că unii savanți iluștri nu izbutesc să țină expuneri inteligibile. Nu-i înțeleg nici studenții de specialitate, cu atât mai puțin niște copii. Diferența dintre școlari și profesori este foarte mare în ce privește experiența, bagajul de cunoștințe. Profesorul trebuie să facă un efort deosebit pentru a lega noile noțiuni de cunoștințele sărace și uneori eronate ale copiilor. În povestirea de mai sus se vede greșeala comisă de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sărace și uneori eronate ale copiilor. În povestirea de mai sus se vede greșeala comisă de procuror când vroia să-i explice unui băiețel de 8 ani ce înseamnă proprietatea. b) O altă dificultate rezidă în particularitățile de vârstă ale școlarilor. Ei nu diferă de adult numai prin volumul cunoștințelor, ci se deosebesc și prin mentalitate, prin interese, prin trebuințele firești vârstei. Ignorarea lor poate să-l pună pe profesor într-o postură ridicolă. Iată, un bătrân profesor scriindu-și amintirile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au firi opuse, ceea ce ne obligă la procedee variate. De exemplu, profesoara constată că, în timp ce explică, un elev își ghiontește colegul, vorbește, deranjând pe cei din jur. Ea se oprește, îl ridică în picioare și îl dojenește cu asprime. Dacă școlarul este o fire docilă, se înroșește până în vârful urechilor, se așază și se cumințește. Dar dacă e un copil orgolios, atunci, bravează: după ce se așează continuă să facă zgomot și mai tare! Cu un astfel de școlar se procedează altfel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la cea de tip categorial. Ceea ce diferențiază acest prim stadiu logic de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial-concret (noțional) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial-abstracte (conceptele). Stadiul operațional-formal (11/12 Ă 15/16 ani sau niciodată 8). Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul se desprinde de materialul concret, putându-se axa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
testele de performanță măsoară ceea ce poate face individul, testele de aptitudini urmăresc potențialitățile sale, ceea ce ar putea el realiza. O lucrare de control la matematică sau fizică este un test de performanță, în timp ce un test de aptitudini ar urmări capacitatea școlarului de a învăța matematică. Ideea testării aptitudinilor a căpătat importanță atunci când biologul și statisticianul englez Sir Francis Galton a atras atenția asupra posibilității ca inteligența să fie măsurabilă. Conceptul de inteligență ca aptitudine generală poate fi identificat încă de la Aristotel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
proverbe) cu solicitarea explicării sensului. O altă variantă, mai ușor de aplicat, este aceea în care se oferă o serie de „pseudoproverbe” cerându-i-se subiectului să explice dacă fraza respectivă exprimă un adevăr sau nu. Importanța factorului verbal pentru școlar este evidentă, dacă ținem seama de faptul că majoritatea informațiilor pe care acesta trebuie să le rețină sunt transmise prin limbaj, fie acesta oral, atunci când profesorul expune lecția în clasă sau scris, prin intermediul manualelor sau al lecturilor suplimentare. Profesorul interesat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]