783 matches
-
în timpul verii (pita și slana fiind alimentele de bază). Religios, țăranul ținea toate posturile care însumate durau mai bine de jumătate de an. Condițiile în care luau masa erau de obicei neigienice. În timpul lucrului la câmp se așeza un prosop(ștergar) pe pământ, peste care se punea mămăliga și castronul pentru ciorbă. Acasă, mâncarea se mânca dintr-un castron pentru toată familia, în care fiecare băga lingura sa de lemn. Furculița era un obiect cvasinecunoscut. Fruntașii satelor -preoți, învățători, funcționari- aveau
Ce mâncau românii la 1930 - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102257_a_103549]
-
o lumânare, ouă roșii, pasca și cozonac. În unele zone se mai pun și o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptura în formă de miel. Peste toate acestea se așterne cel mai frumos ștergar din casă. Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujba, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vești și celor de dincolo Învierea Mântuitorului. În ziua de
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujba, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vești și celor de dincolo Învierea Mântuitorului. În ziua de Paști, gospodinele schimba ștergarele cu unele albe, iar toată familia poartă haine noi. Copiii se trezesc dis-de-dimineață și pornesc prin vecini, pentru a vești Învierea Domnului, primind în dar ouă roșii și bănuți. Mai întâi merg băieții și apoi fetițele, pentru ca, după credința populară
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
30 grame susan 50 grame pesmet 10 grame piper negru măcinat (Piper nigrum) 5 grame sare de mare Ciupercile se spală și se curăță, fără a fi lăsate prea mult în apă, se taie în bucăți mari. Se învelesc în ștergar de in și se lasă la uscat pe grătar de lemn de tei. Pătrunjelul se mărunțește, la fel usturoiul și se amestecă cu pesmetul. În tava unsă cu unt se înșiruie ciupercile precum soldații, peste ele amestecul de pătrunjel, usturoi
Jupâneasa de la Jariștea, Laura Nicolau, vă oferă rețete boierești pentru Revelion și vă urează ”La mulți ani!” () [Corola-website/Journalistic/104698_a_105990]
-
caracter propriu fiecărui popor. Astfel, pornind de la noi ca să mai înaintăm către Apus, trecând prin Bucovina, Boemia până în Polonia, găsim motive geometrice tot mai complicate, combinații mai savante și culori mai multe. „Se spune că se întind ouăle pe un ștergar curat după ce întâi au fost bine spălate, uneori chiar cu un zer acrit, ca să prindă bine ceara și vopseaua. Într-un hârb lângă jeratic se topeșe ceara albă de albine. În dreapta, gospodina ține condeiul, chișița sau bijara, o bucățică de
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
tufănelele, garoafele, florile delicate de pădure sunt cele în care Dumitru Ghiață (1888, Colibași, Mehedinți - 1972, București) intuiește capacitatea de a simboliza ideea generatoare a actului artistic. Filiația folclorică este prezentă la nivelul obiectelor naturii statice, vasele de lut și ștergarul țărănesc armonizând și reliefând subiectul. Culorile discrete, fără stridențe ale artei populare formează paleta cromatică în care este realizată pictura, nuanțele pământii ale vasurilor și ale fundalului stabilind raporturi subtile cu întrega compoziție. Toate acestea se regăsesc în Năsturași, lucrare
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
București - 1976, București) evaluat la 1.400 - 2.200 de euro, Acoperișul roșu, pictat în 1961 de regretatul Horia Bernea (500-800 de euro), două creații ale artistului Petre Velicu, prezent în momentul de față cu o personală și la Paris: Ștergar (1.200 - 1.600 de euro) și Maci (1.000 - 1.500 de euro). În ceea ce privește sculptura, doi artiști își dispută preferințele colecționarilor la această licitație: Ovidiu Maitec, cu mai multe lucrări dintre care amintim Legiune din 1986 (2.000 - 3
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copaițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, laicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgălăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Liviu Rusu a fost de acord și a declarat în plenul
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]