1,349 matches
-
peste ochișorul meu. tot visând la mere coapte, ochiul meu lacom din fire, a trecut deja la fapte și citește din psaltire. și gândirea mi s-a rupt mi-am pierdut deja tot eul, tu, căzând pe dedesubt îți sărută țâța zeul. Ana mea Te cer legende noi, tu, Ana mea, Manole s-a-ntrupat în dulci izvoare, Tu ți-ai topit durerea într-o floare, Sacrificată acolo într-o stea. Răsai din nou din fulgere și nori, Frumoasă ca o falnică regină
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sport se concentra și, din această pricină, unul din ochi îi deveni sașiu. Cînd, magnetizat, mi-am mutat privirea la cel bun, lunecă și acesta într-o latură. La primirea sarcinii, neprevăzătoare, o dăscăliță făcu gălăgie că are copil de țîță. Fără a sta pe gînduri, Costică îi mai trasă o sarcină, numind-o șefa comisiei de femei. Doar cei care tăceau au fost uitați. Secretarul își păstră funcția de îndrumare și control și echipa de fluierași cu care repurtase succese
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
vîndă vaca și să-i ia tutun. Se hrănesc cu știr, cu gruhă și cu pur. Bureți le dă pădurea care, pentru ei, are trei vaci: Hribana, Fragana și Murana. Plodurilor, pînă le cresc tuleiele sub nas, țigăncile le dau țîță. După asta încep să se rușineze și nu mai sug. L-am văzut în drum pe unul care azvîrlea cu bolovani în mă-sa: «A, mamó, stai să-mi dai să beau!» La douăzeci de ani Victor se însura a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Îngust. Era Întuneric ca toți dracii și eu mă târam ca șarpele ca să Încap pe ferestruică. Dinăuntru, ea Încerca să mă ajute și cum s-a făcut nu știu, că am căzut amândoi pe covor, eu deasupra și cu botu-ntre țâțele ei. Și nu m-a mai oprit nici Dumnezeu, nici dracu’» «A fost fată mare?» «Oho, ce m-am chinuit. Tu știi că toroipanu’ meu ajunge la un sfert de metru când e Întărâtat și, nu ca să mă laud, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sute - că de când cu inflația asta... A plecat mormăind Încântat, așa mi s-a părut. Atât pentru azi. Cu toată amărăciunea care mă asaltează, trebuie să vă spun: când ieșiți, nu vă alergați, nu spargeți geamuri, nu trageți fetele de țâțe, iar voi, caprelor, nu-i Întărâtați. Spre casă mergeți numai pe lângă gard și dați bună ziua la toată lumea. Continuăm data viitoare. * * * Ca să mergi la pescuit cu plasa În japșele dintre Dunăre și Dig, nu era nevoie să te trezești cu noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Hai, bă, ce dracu’, aștepți să ne rugăm de tine?” „Ce-ați vrea și voi să vă spun... Muieri În chiloți. Frumoase, albe, fără păr pe picioare - ce dracu’ i-or face? - stau la soare ori cu bucile, ori cu țâțele-n sus.” Îi văzu pe veri cum Îi sorbeau vorbele. Se răsuciră pe burtă. „Oleu, frățiorilor, trebuia să fiți și voi acolo, că nu pot să vă spun În cuvinte. Mie mi s-au lipit ochii de domnișoara Lori. Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
logodnicul meu”. Ce mai, treaba era ca și făcută! Când se logodea cineva, știa orice prost, la puțin timp urma nunta, după aia burta femeii se umfla și, când nici nu gândeai, o vedeai pe ulițe cu un copil de țâță În brațe sau În cărucior. Povestea cu barza era pentru cei de la grupa mică. Noi știam deja că femeia și bărbatul fac copii Împreună, dar Încă nu izbutisem să aflăm cum. De atât eram sigur: că nenea ăla inginerul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
curvă!” țipase, privindu-și odrasla În ochi. Fata se pupase și cu alții Înaintea lui Cătănuță cel tânăr. N-ar fi fost În stare să Îngăduie asemenea pângărire: fiul său să pună gura unde puseseră și alții botul, să frământe țâțele și curul pe care alții, Înainte, le mozoliseră și le pipăiseră. Ca să nu mai vorbim - Doamne păzește - că acea fată s-ar fi putut Întâmpla să nu fi fost fecioară. Cătănuță răspunsese obraznic și primise două palme care-l amețiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
acul și ața, așa Încât bucile femeii sale apăruseră și mai dezgolite, mai ațâțătoare decât prima dată. Toate acestea, Însă, se Întâmplaseră cu câțiva ani În urmă. Cu o vară Înainte, fuseseră din nou s-o vadă pe circăreasă. Se Îngrășase, țâțele dădeau să iasă din hamurile cu sclipici, făcuse gușă și burtă. Șarpele Își Îngroșase și el trupul, iar femeia nu izbutea să le stârnească la fel de mari fiori ca prima oară. De aceea, chiar dacă Îi Încerca puțin mâhnirea, Își spuseseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
părea nedrept ca ăla să aibă toate de-a gata. Și, mai ales, era atât de prost, că nici măcar nu izbutea de unul singur să-și dorească el câte ceva. Începură să vorbească despre fete. Care era mai frumoasă, care avea țâțele mari ori Încă mici, care s-ar fi lăsat pipăită ori măcar pupată și, mai ales, care i-ar fi lăsat să se suie pe ea. Odraslă se băga și el În vorbă, ca un mare priceput ce se găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
grecului ce ziceți?” se auzi glasul spart al lui Odraslă. Mihai Enin Își Înfipse unghiile În palme. Prin minte porniră să i se Învârtă, la Început ușor, chipuri, Întâmplări, cuvinte. „Ai, bă, ce tăceți ca boii? N-ați văzut ce țâțe are Marianti?” De-acuma Începuse să se salte, cumpănit, de la pământ. Se Înălța, se ridica și nu se mai sfârșea. De pe umerii care se tot Îndreptau către nori zburau paie și țărâna șiroia cu foșnet. „Am văzut-o dezbrăcată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care, de pildă, cumpăra unelte În schimbul a câteva grămezi de pește uscat. În peregrinările sale comerciale, Urmașul nu putuse să nu tragă cu ochiul la femeile ălora pe care Îi vizita. Se bucura văzând pe una mai Înaltă, mai cu țâțe bogate, lată-n cur, cu păr mai puțin pe piele, cu dinți mai albi, ochi mai codați, mă rog, Îi treceau prin cap toate lucrurile firești pentru orice bărbat. Și din nou o idee măreață ce avea, și ea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
voluptate. Ne lipeam pe rând ochiul de acel iscoditor și tainic și Împuțit orificiu scobit În perete și Îi făceam și pe cei din jur părtași la cele (Închipuit) văzute și auzite: „Acuma o mozolește; i-a pus mâna pe țâțe; a Întins-o pe catedră (era acolo o masă veche, acoperită de nea Mitu cu o țoală spre a dărui confort amorezilor și a-i feri de negreală); i-a săltat fusta; i-a dat jos chiloții; s-a desfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nevrând să scape o asemenea oportunitate de afaceri, frizerul cel tânăr, căruia toată lumea Îi spunea Marinaru, pentru că a făcut armata doi ani la Marină, s-a Întors de acolo cu o ancoră tatuată pe bicepsul drept și o sirenă cu țâțele goale pe antebrațul stâng (pe care o cheamă Dița) și poartă numai tricouri vărgate, marinărești, și o centură lată din piele, cu cataramă pe care e imprimată stema țării. Domnul Marinaru este un tânăr și activ ferment al liberei inițiative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
au auzit. Scula-mă-voi, dară, și voi Încungiura cetatea, În târguri și pre ulițe voi căuta /.../. Aflatu-m-au străjile care Încungiură prin cetate: au doară ați văzut pre cel ce iubește sufletul mieu? Frumoasă ești, iubita mea /.../. Doauă țâțe ale tale, ca doi pui gemeni de căprioară carii pasc În crini. Toată frumoasă ești, iubita mea, și Întinăciune nu este Întru tine. Mai frumoase sunt țâțele tale decât vinul și mirosul hainelor tale mai mult decât toate mirosurile. Fagur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ați văzut pre cel ce iubește sufletul mieu? Frumoasă ești, iubita mea /.../. Doauă țâțe ale tale, ca doi pui gemeni de căprioară carii pasc În crini. Toată frumoasă ești, iubita mea, și Întinăciune nu este Întru tine. Mai frumoase sunt țâțele tale decât vinul și mirosul hainelor tale mai mult decât toate mirosurile. Fagur ce pică sunt buzele tale, mireasă , miere și lapte e sub limba ta. /.../ Grădină Închisă e sora mea, mireasa, grădină Închisă, izvor pecetluit. /.../ Intrat-am În grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mieu de roao și părul mieu de picături de noapte. /.../ Vino, frățiorul meu, să ieșim la țarină, să mânem În sate. Să mâncăm la vii, să vedem dacă au Înflorit via, florile fac rod? Înflorit-au rodiile? Acolo voi da țâțele mele ție. Pune-mă ca o pecete pre inima ta, ca o pecete pre brațul tău, că tare este ca moartea dragostea, grea ca iadul râvna, aripile ei ca aripile focului, cărbuni Înfocați flăcările ei... Tăcerea care a urmat recitării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mâine așa, prin odăița În care ședea cu chirie se perindau o grămadă de copii și, am băgat eu de seamă după un timp, mai ales fete și mai ales de clasa a șaptea-a opta și mai ales cu țâțe mari și mai ales cu capete de gâscă. Le sucea, le Învârtea, le ducea cu vorba, le șopocăia la ureche și le mângâia pe ceafă, iar le vorbea și le Învârtea, că până la urmă Îl lăsau de bunăvoie să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de rachiu cinstit ca să răspândească astfel de zvonuri și să sporească numărul de mușterii la laptele pe care Tatapopii Îl Înmulțea cu apă și cu lapte praf pe care, prin lege, statul Îl Împărțea pe degeaba femeilor cu copii de țâță, dar care, prin bunăvoința celor doi sanitari, ajungea de la farmacia dispensarului - și nimeni nu plângea după el, căci În sat nu se născuse Încă femeia care să nu fie În stare să producă lapte-n țâțe nu numai pentru noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
femeilor cu copii de țâță, dar care, prin bunăvoința celor doi sanitari, ajungea de la farmacia dispensarului - și nimeni nu plângea după el, căci În sat nu se născuse Încă femeia care să nu fie În stare să producă lapte-n țâțe nu numai pentru noul născut, dar și pentru ceilalți copii de până În cinci ani aflători În familie - În cămăruța dosnică din gospodăria lui Tatapopii, unde, pe lângă laptele despre care legenda răspândită de nea Mitu spunea că ar fi putut produce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se prefăcea că se apără, mușcând și zgâriind ca o mâță, Însă păstrând mereu pe chip un zâmbet de Încântare, căci era, probabil, mândră că farmecele ei atrăgeau atâția bărbătuși Înfierbântați. Știa foarte bine că prietenele ei - și cele cu țâțele Încă mici și celelalte - o bârfeau și-i prevesteau un viitor de curvă, dar le stăpânea și le câștiga lingușeala povestindu-le, dar mai mult ascunzându-le, cum se folosește limba Într-un sărut adevărat, cum să-l faci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în frunte, ca să nu‐și prăpădească odorul ! ... și altele multe încă făcea ... Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi‐aduc aminte; și‐ mi aduc bine aminte, căci brațele ei m‐au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu‐i, gângurind și uitându‐ mă în ochi‐i cu drag! și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la Dumnezeu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lui întotdeauna și pe câmp cu cer în față Câmpul pletele‐ și răsfață. În adâncul lui tresare Altă vatră de izvoare Ți‐ a făcut destinul semnul Untul negru, untdelemnul. OLTENEASCĂ Sâmbătă, pe la Nagaica, Îți răsfață pruncul maica, Pe când pruncul suge țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut muica oltean
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
nu intre în casă, ca să-și ia ceva din ea. 16. Și cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă înapoi ca să-și ia haina. 17. Vai de femeile care vor fi însărcinate, și de cele ce vor da țîță în zilele acelea! 18. Rugați-vă ca lucrurile acestea să nu se întîmple iarna. 19. Pentru că în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n-a fost de la începutul lumii, pe care a făcut-o Dumnezeu, pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
de Ferentari la o partidă de șeptică. Cei mai de rasă, din fauna asta, pot fi recunoscuți ușor, băieții au turul pantalonilor undeva prin zona genunchilor, iar fetele prezintă, (ele motivează, că din naștere), cîte un mic semn particular: au țâțele goale. Și ce mai țâțe, mamma mia, ditamai lăptăriile ambulante, numai că se șoptește pe la colțuri că totul nu-i decât chimicală sadea, silicon sută la sută, de calitate garantat americană. Se pare, că totuși asemenea generație, în materie de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]