6,446 matches
-
secolului al XX-lea, gospodăria rănească își producea cele necesare, fără să apeleze la piață, decât foarte rar și numai pentru produse strict necesare, pe care nu le putea produce. Lipsa pământului, boala grea a lumii satului românesc, punea gospodăria țărănească în situația să nu-și poată produce cele necesare traiului zilnic, fiind nevoită să apeleze la proprietarii boieri, pentru a lua pământ în parte. Lipsa inventarului agricol, secătuirea pământului prin cultivarea an de an a aceleași culturi, a dusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că, deși cea mai mare parte din pământul avut era cultivat cu porumb, nu ajungea de la o recoltă la alta. O statistică realizată pentru anul agricol 1890-1891 lasă să se întrevad situația, dacă nu dramatică, cel puțin nesatisfăcătoare, pentru gospodăria țărănească din comuna Filipeni. Se impune precizarea că soiurile de grâu și, în special, de porumb erau slab productive. Se cultiva cu precădere soiul cincantin, porumb adusă din nordul Italiei, cu bobul mică și cu perioada de vegetație mai scurtă, bun
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de pământ prin care au intrat în posesia fostelor moșii boierești, i-a pusă în situația de-a avea mai mult pământ decât răzeșii din Fruntești (vezi cap. „Modificări în structura de proprietate” din prezenta lucrare). În perioada interbelică, gospodăria țărănească a fost supusă presiunilor venite din partea băncilor, datoriilor pentru plata pământului primit la împroprietărire, „foncierei” - impozitul pe proprietatea funciară, a pământului, încât a fost nevoie de o nouă intervenție a statului. Criza economică dintre anii 1929-1933 a afectat grav gospodăria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost supusă presiunilor venite din partea băncilor, datoriilor pentru plata pământului primit la împroprietărire, „foncierei” - impozitul pe proprietatea funciară, a pământului, încât a fost nevoie de o nouă intervenție a statului. Criza economică dintre anii 1929-1933 a afectat grav gospodăria țărănească, datoare cu bănci sume care depășeau valoarea gospodăriei. În multe zone ale țării și sate, țăranii au fost obligați să achite datoriile făcute la bănci și cămătari și, pentru că nu au avut cu ce plăti, gospodăria lor a fost scoasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plăti, gospodăria lor a fost scoasă la vânzare. Guvernele național-țărăniste din timpul crizei au dat mai întâi legea circulației bunurilor rurale (Legea Mihalache), prin care țăranii își puteau vinde loturile cu care fuseseră împroprietăriți. Marile datorii care grevau asupra gospodăriei țărănești (datorii de 37 miliarde lei în 1932), au impusă o lege a conversiunii agricole care nu s-a aplicat decât în 1934, sub numele de „Legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane” prin care datoriile se reduceau cu 5060%, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plată era eșalonat pe 17 ani, cu o dobândă de 3% pe an. Redresarea nu a fost de lungă durată, deoarece participarea României la al doilea război mondial, între 1941-1945, alături de Germania fascistă împotriva U.R.S.S., a însemnat impunerea gospodăriei țărănești la grele sacrificii. Prin decretul lege pentru mobilizarea agricolă, se prevedea că producătorul nu putea dispune liber de produsele agricole și animale. decretul impunea și munca obligatorie pentru toți cei apți de muncă, cuprinși între vârstele de 12-70 de ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea o dare numită văcărit, aplicată numai în anumite perioade și evenimente deosebite, când erau impuse la dări mănăstirile și boierii. Până la mijlocul secolului al XIX-lea în gospodăria țărănească a predominat creșterea vitelor față de cultivarea plantelor, apoi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când pământul este tot mai puțin, ca urmare a împărțirilor succesive, are loc un procesă accentuat de pauperizare a rănimii. Desigur au existat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vite, iar 45,5% nu aveau deloc sau doar 1-2 vite. În 1860, la 100 locuitori erau 79 vite mari, iar în 203 1863 numai 43, ajungându-se în 1909, la nivelul României de atunci, ca 557.524 gospodării țărănești să nu aibă niciun animal pe lângă casă. Comuna Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
503, numărul animalelor era mic. Animale domestice Fie că le raportăm la capi de familie sau la numărul locuitorilor (2245), pe specii sau total, animalele existente sunt puține față de nevoile gospodăriei rănești. După numai doi ani, numărul animalelor din gospodăriile țărănești scade vizibil, în comparație cu statistica din 1889, fie că raportările au fost mai aproape de adevăr, fie că numărătoarea s-a făcut cu exactitate. Oile sunt menționate separat - 1885 capete - la un număr de 115 proprietari, o creștere cu peste 500 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plus, cel puțin pentru satul Lunca, Slobozia și Valea Boțului, deoarece răzeșii din Fruntești aveau suficient teren degradat care putea fi folosit ca izlaz. Aplicarea reformai agrare, cumpărările de pământ, au condusă ca în perioada interbelică numărul animalelor din gospodăria țărănească să crească, proces care a fost întrerupt de pregătirea și declanșarea celui de-al doilea război mondial. Regimul Antonescu a dirijat tăierile de animale, primăriile fiind obligate să raporteze de două ori pe lună tăierile animalelor. S-au stabilit prețurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
120 lei/kg Păsări vii - 150 lei/kg Ouă - 7 lei/buc. Situația deosebit de grea a țării după 23 august 1944 -, continuarea războiului, întreținerea armatei de ocupație, plata datoriilor de război - impunea o cunoaștere exactă a posibilităților economice a gospodăriilor țărănești. În comuna Filipeni, pentru lunile iunie, iulie și august 1945, numărul animalelor era următorul: Scăderile de efective de datorează vânzării pe piață, sacrificării, dar și participării fiecărei localități la întreținerea ocupanților și la achitarea datoriilor de război. O situație completă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
omenirii. În societatea patriarhală românească din primul și al doilea mileniu de după Hristos, evoluția meșteșugurilor a fost lentă, și erau și au rămas, în satul românescă ca o prelungire a principalelor activități: agricultura și creșterea animalelor. Caracterul autarhică al gospodăriei țărănești menținut pânăă în mijlocul secolului al XX-lea, în sensul că își producea cele necesare traiului în interiorul gospodăriei, fără să apeleze la piață decât în cazuri de strictă necesitate, cum ar fi procurarea uneltelor de metal, sarea pentru consum propriu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dogarii, butnarii, lemnarii. Când s-a văzut că nu fiecare poate să facă cojoace din piele de oaie, au apărut 208 cojocarii, care au făcut și căciuli, au apărut și sumanarii croitori care șștiau să croiască și să coase stofa țărănească numită aba (pănură). Statul național român a înțeles, târziu e drept, necesitatea dezvoltării meșteșugarilor și meseriașilor în lumea satelor, acordând, pentru aceasta, burse elevilor din școlile profesionale și tehnice. La sfârșit, când absolvenții primeau diploma, primeau și o parte sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moară de postav, de oloi, de tăbăcit, moar pentru de toate și, bineînțeles, moara de măcinat cereale, despre care va fi vorba în continuare. Moara de apă, purtată de forța hidraulică, așa cum mai poate fi văzut la muzee de tehnică țărănească, în Dumbrava Sibiului și în unele sate de munte, era obișnuită în satele românești, așezate pe orice fir de apă. Moara de apă este preluată cu toate elementele de la romani, mari meșteri ai antichității în folosirea forței apei, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alesă dacă boabele de porumb erau uscate pe sobă. O astfel de râșniță avea în Slobozia - Filipeni familia Hriscu, folosită de toți vecinii. Poate că se mai află pe undeva, ca să fie strânsă într-un muzeu etnografic. O altă instalație țărănească era presa de ulei (unt de lemn). Uleiul se obținea din semințe de floarea soarelui și de dovleacă (bostan), de cânepă, de rapiță și din miez de nucă. În unele zone uleiul se obținea și din sămânță de in. Teascul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau după priceperea și hărnicia lor toate uneltele, instalațiile și alte lucruri folositoare în gospodăria țărănească. Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când fabricile de confecții au produsă îmbrăcăminte de serie, a căzut în uitare și meseria de croitor și croitoreasă. 3.2 Alte activitșți neagricole. Comerțul și comercianții Producția gospodăriei țărănești nu era o producție pentru piață, deoarece în toată perioada evului mediu și pânăă în prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut o economie închisă. Puține dintre produsele gospodăriei țărănești luau drumul pieții Constantinopolului. șările Române, fiind chelerul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Alte activitșți neagricole. Comerțul și comercianții Producția gospodăriei țărănești nu era o producție pentru piață, deoarece în toată perioada evului mediu și pânăă în prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut o economie închisă. Puține dintre produsele gospodăriei țărănești luau drumul pieții Constantinopolului. șările Române, fiind chelerul (magazia de provizii) Imperiului Otoman, cu oi, seu, unt, orz, grâu, cai, vite de povară, o parte din produse luau calea exportului, la care participau și țăranii. Mari turme de vite, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ardeal), dar era și un comerț intern, prin târguri și iarmaroace. Exportul românescă a fost încurajat de Pacea de la Adrianopol din 1829, când, eliberați de monopolul turcesc, au putut stabili relații comerciale cu rile apusului Europei. Cerealele obținute pe moșiile țărănești luau drumul lung al Galațiului, unde era schelea (portul), unde acostau vasele străine. Câțiva dintre luncașii cu boi buni de tracțiune și cu care făceau cărăușie, transporturi pânăă în târguri și pe piața de la Bacău. Interesul proprietarilor boieri era ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Niță 1929-1933 26. Dumitru Boca 1932-1933 27. Gheorghe Pintilescu 1926-1927 28. Elena Verman 1933-1934 29. Alexandru Hriscu 1934-1935 30. Aglaia Cârlan 1926-1927 31. Irina Moisei 1934-1938 32. Gheorghe Călinescu 1940-1941 33. Fevronia Chitică 1926-1927. Condițiile materiale și școlare determinau familiile țărănești să nu-și trimit copiii la școală. Copiii țăranilor intrau „în producție” de la o vârstă fragedă: începeau cu păscutul gâștelor și mieilor pe toloacă, grija față de gospodărie și de frații mai mici, apoi munca grea la câmp, la toate muncile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îmbâcsită, aș spune reacționară, din partea 262 celor care ar fi trebuit să pună legea în aplicare: proprietarii locului și organele comunale. Nu se poate însă generaliza: au fost și cazuri de excepție, și școala Lunca se numără printre acestea. Gospodăria țărănească confruntată cu grave probleme economice - lipsa hranei zilnice - nu putea răspunde nevoilor școlii, care însemna „scoaterea din producție” a copiilor de vârstă școlară. Puține gospodării rănești erau capabile să achite taxele școlare și să asigure întreținerea (masa, cazarea, îmbrăcămintea, cărțile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare, 10/6m a școlii vechi, unde un timp a fost biblioteca comunală. Tot în același timp au fost construite școlile primare din Slobozia și din Fruntești, care funcționau în locuințe închiriate. Școala din Slobozia a funcționat într-o casă țărănească în partea de sat unde a fost vatra satului Filipeni, pe partea dreaptă a Pârâului Roșu (Dunaviciorul). Casa, încă din copilăria mea, a rămasă pustie și s-a risipit. Acolo a fost învățătoare înaintea tatălui meu, Virgil Cernat, Lizuca Boteanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
costiță americană!” Tata n-a pățit nimic, deși, dacă acel Muscă era pestriț la mațe, putea s-o încurce rău, dar se vede treabă că și el știa prea bine adevărul. După ce a trecut foametea, au început cotele impuse gospodăriei țărănești, și așa sărăcită de război. Cota de grâu din Lunca a fost depozitată într-o sală de clasă, altă sală era ocupată cu o scenă pentru spectacolele Căminului Cultural. Rămăsese numai o sală de clasă, cea veche de pe vremea lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reprezintă capi de familie.24 308 La începutul secolului al XX-lea, în România Mică de după 1906, când s-au sărbătorit, cu prea mare fast, 40 de ani de domnie ai regelui Carol I (1866-1916), dar și după tragedia răscoalelor țărănești din 1907, guvernanții de atunci au vrut să măsoare puterile țării după numărul populației, determinată de condițiile economice și de structura administrativă, reflectată în recensământul din 19 decembrie 1912. Rezultatele definitive ale acestui recensământ, care a introdusă mai multe elemente
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]