887 matches
-
Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe relațiile de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi întâmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. 23). Exemplar pentru modul în care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul lui Louis de Villefosse, care, în urma unei călătorii în URSS în 1952, când îi sunt arătate miracolele comunismului, vede într-o gară o țărancă bătrână care ține în mână un ou pe care îl arată celorlalți ca pe cel mai prețios giuvaer. în acel moment, credința lui Villefosse se prăbușește. Similar, Pierre Emmanuel abjură propriile credințe politice ca urmare a unei călătorii în România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru rolul soției hangiului. Evident, e o impresie pur personală. A.V. Da, acolo era și un anumit tip de gândire polemică. În primul rând, acțiunea se petrece în mediul rural, iar eu n-am vrut să construiesc personajul unei țărănci. Am vrut să aduc în discuție un personaj straniu în care feminitatea e parte a tainei. Personajul straniu poate exista și la munte, și la mare, și la țară, și la oraș, în România și oriunde. Personajul straniu poate crea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unde se iau decizii de care se cutremură tot pământul; dacă ea va deveni, cândva, doar un muzeu, ca Prado și Uffizzi, atunci s-ar putea ca... Deși, nu se știe niciodată... Dar iată... O femeie bătrână, arătând ca o țărancă, îmbrăcată în negru, cu basma pe cap, ca la noi sătencele, tunde iarba la baza Kremlinului, verdeața rebelă ce îndrăznește să-l invadeze. Mașina are un motoraș mititel, însă foarte harnic. Ea tunde buruiana, cu grijă, ca la ea acasă
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
ulița pustie și străină, Azi, pentru cine-au înflorit castanii? Dă Doamne, toamna care va veni, Să pângărească suflet de pahonț, Să fie-o palmă fiecare ram Și fiecare fruct, să fie-un glonț. COVOR BASARABEAN Ce mâini trudite de țărancă Ți-au înflorit urzeala, trandafirii Și te-au țesut, ca să te calce mirii, Cum o striga? Marie? Ancă? Pe câmpul tău frumos, cum e un lan, Privirea mea citește ca-n scrisoare, Gândindu-mă la biata țesătoare, Frumosule covor basarabean
Au înflorit castanii la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Dumitru Iov () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2248]
-
Rio de Janeiro.Copilul în zdrențe este mândru de țara sa, dar este analfabet și, pentru a mânca, trebuie să fure.” Eduardo Galeano, Venele deschise ale Americii Latine (Editura politică, București, 1983) Carolina Maria de Jesus (1915-1977) a fost o țărancă braziliană, care a locuit timp de zeci de ani într-o favela din Sao Paulo și a ținut un jurnal al vieții de zi cu zi în Brazilia anilor 50. După ce a fost descoperit de un ziarist, jurnalul Carolinei a
Imperialism și exploatare în America Latină. Ce avem de învățat? (sâmbătă la Dianei4) () [Corola-website/Science/295655_a_296984]
-
flancau intrarea casei Monteoru de pe Calea Victoriei, Agricultura </b>și <b>Industria Casnică</b>,<b> </b>sculptate de Ioan Georgescu (1858-1898) și Ștefan Ionescu Valbudea (1856 - 1918) în 1889. Cele două alegorii au fost destinate să prezinte două ocupații importante ale țărăncii române. Creatorii lor au recurs la canonul de reprezentare clasic, optând pentru idealizarea frumuseții, fapt care ar putea avea și o consecință pozitivă în percepția oamenilor muncii, deși ocultează celelalte aspecte ale realității lor. Corpul atletic al oamenilor muncii este
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
În 1967, când Che Guevara zăcea în școala din La Higuera, asasinat din ordinul generalilor bolivieni și al celor care-i comandau de la distanță, o femeie a povestit ce văzuse. Ea era una oarecare, o țărancă între numeroșii țărani ce au intrat în școală și au pășit, încet, în jurul mortului: - Treceam pe acolo <i>și el ne privea. Treceam pe dincolo și el ne privea. El ne privea tot timpul. Foarte simpatic era.</i><i></i
9 OCTOMBRIE. AM VĂZUT CĂ MĂ VEDEA. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296024_a_297353]
-
funii de tei Până la mijloc pe spate, vițele în pleaznă, harapnic de plugușor - Cât m-a flagelat mai apoi cravașa aceea să mă scoată din prezentul meu viitor! Tinea în poală-i o crenguță de merișor Cu degetele-i de țărancă de-un curent cald vag scuturate De-o ciclică furtună tresărind, imprevizibilă electricitate Cât pe-aci să mă electrocuteze, să mă scrumească pe la amiaza vieții jumătate. Cine-i dăduse ei să-mi aducă lăstarul acelui arbust Nu mi-a dorit
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
patern, în orășelul Vinci din Toscana, pe valea inferioară a râului Arno, localitate aflată sub jurisdicția Republicii Florența, conduse de familia Medici, fiul nelegitim al lui Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, un bogat notar florentin, și al Caterinei, țărancă. Cercetătorul italian Francesco Cianchi, după ce a studiat timp de mai mulți ani registrele parohiale din Vinci și din împrejurimi, afirmă că nu a locuit în acea perioadă nici o persoană cu acest nume, și că în realitate, mama lui Leonardo ar
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
putea fi în nici un caz homosexual pasiv, rolul acesta era rezervat ucenicilor care-și completau veniturile, prostituându-se, precum Jacopo Saltarelli. Apoi Freud nu a înțeles sau s-a făcut că nu înțelege rolul mamei lui da Vinci, o simplă țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
că nu înțelege rolul mamei lui da Vinci, o simplă țărancă pe post de dădacă până la cinci ani, după care a trebuit să-și încredințeze fiul tatălui, Messer Piero Fruosino di Antonio da Vinci, notar oficial al Florenței. O simplă țărancă pe post de purtătoare de sarcină și apoi de dădacă, nu avea cum să bântuie visele erotice ale artistului. Având ca punct de plecare procesul de sodomie din 1476 și eseul lui Sigmund Freud, mai mulți cercetători contemporani au disecat
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
39%). Pentru 2,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,72%), cu o minoritate de greco-catolici (4,79%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costum popular, cuptor, obiecte de tors lână și multe altele
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,72%), cu o minoritate de greco-catolici (4,79%). Pentru 2,18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costum popular, cuptor, obiecte de tors lână și multe altele.
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]
-
lemn, se sfătuiesc, dincolo de concretul vieții de fiecare zi, integrând parcă experiențele tuturor înaintașilor lor. Dincolo de această fascinație a reprezentărilor fantastice, descoperim însă și nevoia de a înscrie tot ce aparține omului, în compoziții ca ""Buciumașul" (1947), "Dans Oșenesc" (1947), "Țărancă cu coșul" (1942), "La fân" (1958), "Recolta" (1960)" sau ""Horitoarea" (1958)", pentru că toate aparțin aceleiași viziuni, dominate de observarea unor crâmpeie de viață. Materialul său preferat, lemnul, accentuează volumele și le dă pregnanță în spațiul pe care îl propune substanța
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
din sat erau la început date în schimbul alimentelor (zahăr, ulei sau pâine). Cum grămada de șosete a început să crească din ce în ce mai mare, cu timpul trocul s-a transformat într-un adevărat proiect la care participă 125 de femei din sat. Țărăncile tricotează aproximativ 10.000 de perechi de șosete, mănuși, căciuli, pulovere sau papuci de pâslă care ajung la depozitul central din Naumburg (Germania), de unde se vând în toată țara, sau la cafeneaua internațională din Viscri. Este o așezare din podișul
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
o targă, în timp ce Petru se află peste tot, aleargă, răcnește, împarte ordine, îmbărbătează pe unii îi ocărăște pe alții. Cele 72 de tunuri rusești nimicesc liniile dușmanului. Carol fuge la Tighina aflată sub ocupație otomană. Petru se îndrăgostește de o țărancă suedeza, Marta, harnică, sănătoasă, veselă, scurtă și îndesată, lată în șolduri, cu ochi lipsiți de strălucire, bună la suflet și vitează. Marta îi va dărui lui Petru 12 copii, dintre care doar doi îi vor supraviețui: Anna, viitoare Ducesă de
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
icoane, confecționate din cânepă, bumbac, cu cromatică simplă: roșu, albastru, negru, galben. - fețele de pernă, ornate în același stil ca ștergarele, au rolul de a îmbrăca pernele, dar și funcție estetică. - fețele de masă. - cergile, expresie a spiritului creator al țărăncilor, sunt așezate în interior, pe rudă sau pe ladă, se folosesc în toate activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
poetul Vladimir Maiakovski. Malevici își dezvoltă ideile, cinci ani mai târziu (1920), în studiul ""ul ca model al nonreprezentării"", text ce va fi cuprins în volumul ""Lumea nonreprezentării"". Tot în anul 1915 pictează tabloul ""Pătrat roșu: pictură realistă a unei țărănci bidimensionale"", pentru ca în 1919 să realizeze tabloul ""Pătrat alb pe fond alb"", care închide provizoriu ciclul experimentelor suprematiste. Formele utilizate în pictura suprematistă sunt în mod esențial bidimensionale. Malevici nu pictează într-o manieră expresivă ca Wassily Kandinsky, ci își
Suprematism () [Corola-website/Science/299421_a_300750]
-
său din Paris. Revenit în țară, deschide mai multe expoziții personale la Ateneul Român între anii 1891 și 1904. Din 1890 se stabilește la Câmpina și se dedică preponderent subiectelor rustice, într-o nesfârșită variație a motivului, pictează portrete de țărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite de țară și numeroase peisaje cu specific românesc. În 1899 este numit membru de onoare al Academiei Române. Nicolae Grigorescu se stinge din viață la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe șevalet, se
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
a nu pierde nimic din ceea ce natura îi revelează în momentele sale privilegiate. Pictează la Vitré nu doar vaste priveliști, ci și interioare încăperi modeste și umbroase, mobilate cu rafturi pe care sunt așezate frumos farfurii de faianță, în care țărănci cu bonete albe brodează sau curăță legume în fața geamurilor sau a ușilor larg deschise spre însorita grădiniță cu flori. Totul transmite liniște, simplitate, puritate sufletească, valori pe care Grigorescu le va prețui de-a lungul întregii sale vieți și pe
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
De aici se observă varietatea, lipsa rețetelor, deoarece Luchian nu a tins niciodată spre originalitate, scheme sau formule, ci a preferat o exprimare exactă a conținutului. Dacă structura desenului este impusă uneori de arhitectura imaginii, ca în lucrarea "Tip de țărancă", în autoportretul "", desenul este implicit inclus în textura cromatică. În "Moș Nicolae Cobzarul", portretul ia formă prin valorile spațiale rezultate nu din degradările de ton, ci din contrastele de culoare și din însăși densitatea materiei picturale. Ștefan Luchian a fost
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
și Uładzimir Karatkievič. În secolul al XIX-lea, compozitorul polonez Stanisław Moniuszko a compus opere și bucăți de muzică de cameră pe când locuia în Minsk. În timpul șederii sale, a colaborat cu poetul belarus Vincent Dunin-Marcinkievič pentru a crea opera "Sielanka" ("Țăranca"). La sfârșitul secolului al XIX-lea, marile orașe belaruse aveau propria operă și propria trupă de balet. Baletul "Privighetoarea" de M. Kroshner a fost compus în perioada sovietică și a devenit primul balet belarus reprezentat la Teatrul Național Academic de
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
identificarea: artiștii nu reușesc încă să redea eroul pozitiv contemporan în toată complexitatea lui, dar în opinia autoarei, trebuie apreciat faptul că oamenii muncii se regăsesc în lucrările lor. ”Când la prima Expoziție Anuală din 1948 a apărut portretul unei țărance ufederiste, de Titina Călugăru - cu toate deficiențele de desen, de construcție, cu toată cruditatea culorilor - această lucrare avea marele merit de a fi scos în evidență un aspect important al creșterii elementului nou. Ea sublinia evenimentul de mare însemnătate al
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]