1,197 matches
-
place. Negreșit, am avut eu și cu regele tău câteva neînțelegeri, dar acum merge strună...". Într-o formă poetică, regina își povestește viața de după moartea fiicei; totul se face prin confidențe între ea și munte. Păsările, șopârlele, șerpii mucaliți, urzicile, țațe răutăcioase care înțeapă și sfâșie ceea ce ating (aluzie la o campanie calomnioasă: "deodată-mi adusei aminte de un măgăruș, pe care-mi puneam in gând să-l trimet să-și facă o masă gustoasă din aceste ierburi uricioase, ca să fie
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
tabel: unu doi trei mîna ochi Limba 1 sang șu soți yung sing Limba 2 wate iba tați ju(le) no(do) Limba 3 toro ču agozo daho samo Limba 4 ili iwa ita ilɔ ewu Limba 5 mwe băli țațo (li)to (le)iso Limba 6 tilo ndi yasko kela sim Limba 7 kiet iba ita εte enyin Limba 8 lakoi swe we taha i Soluția propusă de Greenberg plasează limbile 1, 3, 6 și 8 în familia nilo-sahariană, în timp ce
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
localnici. Majoritatea acestor cuvinte au dispărut cu timpul ca urmare a schimbărilor survenite în viața social-politică a lor. Totodată, în comună au circulat, iar unele mai continuă să circule și astăzi cuvinte de origine grecească cum sunt: epitrop, catagrafie, babac, țață, taifas, polologhie, plic, sindrofie, lăhuză, magherniță, stambă, aghiazmă etc. în vocabularul localnicilor din Hudești au mai rămas și unele cuvinte rusești,menținute încă din sec. Al-XIX-lea, ca urmare a staționării trupelor rusești în Principatele Române în epoca Regulamentului Organic, potrivit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
etc. Unele cuvinte au o pronunție specifică reprezentând pronume demonstrative: aiasta (iasta)-aceasta, aista-acesta, istalant-cestălalt, iastalantă-ceastălaltă. Când se adresează cuiva,mai ales tinerii celor vârstnici, folosesc pronumele de reverență în formă populară: mata, matale, mătăluță, mămuță, tătuță, bădiță, bădie, bade, țață, țățâcă etc. în vorbirea zilnică a celor mai în vârstă unele cuvinte sunt elidate, ei exprimându-se cam în felul următor : mă‘c-mă duc, o‘s‘că-a zis că, iar altele sunt pronunțate incorect: m-o bătut în loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
știe cine a fost Decebal și ce este Sarmizegetusa. Eu știam tragedia de la Pompeii de când eram mică. Concetta nu avea habar. După ce a auzit tot de la mine, s a apucat să le povestească vecinelor, care numai că nu spuneau: — Zău, țață?! Scrisoarea 18 Draga mea, Aici nu ne apărăm decât noi între noi. Mă topeam pe picioare în Roma de teama zilei de mâine, de dor... Toate ușile erau închise. În schimb, filiera românilor de pretutindeni lucra. Dacă m aș fi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
simetrice de la Chapelle du Saint-Esprit din Rue (Somme, 1480). C�ț despre fluiditate, o reg?sim �n manieră conținu? �n care mulurile ?i nervurile p?trund supor?îi, mai ales la colegiala Notre-Dame din Cl�ry (Loiret, a doua jum?țațe a secolului al XV-lea). Din multe puncte de vedere, aceast? art? flamboaiant? r?sp�nde?te cu d?rnicie o senzualitate care o distinge de tendin?ele dinainte. Un curent de libertate conceptual? ?i formal? traverseaz? aceast? produc?ie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
excep?ia turnului lateral de 132 m. �n ??rile de Jos, influen?a francez? r?zbate de sub decoră?ia flamboaiant? a catedralei Saint-Jean din Bois-le-Duc (1419-1538). Spa?iul iberic Primele catedrale gotice ale Spaniei s�nt construite cu o jum?țațe de secol mai ț�rziu dec�ț �n Fran?a. Fiecare dintre ele re?ine un element sau altul din stilul francez: planul ?i deambulatoriul de la Bourges, la Toledo (1225); la Burgos (1220-1260), cea mai celebr?, se recunoa?te planul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ul redus la nivelul s?u medieval, ajuns �n lips? de descenden?i ?i �nf??urat �n buclă Tibrului, autoritatea papal?, �nc? de prin 1470, ame-najeaz? drumurile care pleac? de la podul San-Angelo ?i reglementeaz? construc?iile riverane. �n prima jum?țațe a secolului al XVI-lea, se �ncepe la nord de Champ de Marș, la est de oră?ul medieval, traseul faimosului �trident� de bulevarde care pleac? din Pia?a Poporului. Sprijinindu-se pe acest dispozitiv, Sixtus Quintul (1585-1590) desf??oar
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
J. Webb (1611-1672), un asistent de-al lui Jones. Totu?i, aceast? cale palladian?, care va fi reluat? un secol mai ț�rziu de amatorii aristocra?i de cultur? neoclasic?, este apreciat? mai ales la Curte. �n a doua jum?țațe a secolului al XVII-lea, cultura arhitectural? englez?, definitiv sedus? de formele venite din Italia ?i din Fran?a, extrage din acestea interpret?ri care constituie un stil na?ional �n cadrul mi? c?rîi artei europene contemporane. Principalul actor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
suple?ea structurilor metalice ?i sticlă. Dup? c�teva �ncerc?ri la Londra ?i la Paris �n anii 1820-1830, ele s�nt adoptate de cea mai mare parte a oră?elor europene de o oarecare importan??, �n a doua jum?țațe a secolului. Halele centrale de la Paris (1854-1870), model al genului, s�nt construite la cererea prefectului Haussmann, de laureatul Marelui Premiu al Romei, V. Baltard, �n opt pavilioane cu spa?iu flexibil, bine luminate ?i ventilate ?i unite �ntre ele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
locuitori, ele au o mare densitate de servicii ?i trebuie s? ofere slujbe astfel �nc�ț, devenind rapid autonome, ele s? nu fie cet??i satelit. Direct inspirate din modelul cet??ii-gr?din? al lui Howard, cu unitate de vecin?țațe ?i sistem de noduri concentrice repartiz�nd diferitele func?îi, aceste oră?e noi s�nt de o arhitectur? foarte �ngrijit? ?i bine integrat? sitului. �n Fran?a, r?spunsul la criza de locuin?e ia mai �nt�i, �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu Art noveau. Printre alte opere, Museo Castelvecchio de la Verona (1964) respir? aceast? armonie a formei ?i a detaliilor, care �mplete?te trecutul ?i prezentul �ntr-o poetic? a materiei ?i a luminii. 10. Inginerie ?i arhitectur? �eroic?� �n prima jum?țațe a secolului al XX-lea, punerea la punct a tehnicilor de construc?ie inovatoare anun?? forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul armat precomprimat, �n 1928 (gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cultivă eleganță, se poartă ca o mironosiță educată la maici, e hieratic, dar nu ezită să te trimită să i numeri ouăle. Derapează când nu te aștepți. Elegantul-mitocan nu se sfiește să Înjure, să persifleze, să se comporte ca o țață la piață. Am o răfuială cu o subspecie: AtV-istul, individul care conștientizează deficitul său de personalitate și-și completează individualitatea oferindu-și senzații tari, adrenalină, putere; alergând ca bezmetecul pe „motoare” cu patru roți, pe câmpuri, dar mai ales
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile de genul: �sociologul x a dominat sociologia unei jum?ț??i de veac�, sau �sociologismul a predominat �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea, dar ?i-a pierdut din influen?? �n secolul XX� dac? nu face lista tuturor autorilor ce ?i-au adus o contribu?ie �n domeniu (sigur c? acest lucru nu-l poate face un singur om
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sclavia ?i at�rnarea� (V. Vesa, �Interferen?e spirituale rom�no-americane �n con?inutul actelor fundamentale ale Marei Uniri din 1918�, �n volumul Civiliza?ie medieval? ?i modern? rom�neasc?, Editura Dacia, Cluj, 1985, p. 294). �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-au conturat c�teva orient?ri ce au cristalizat op?iunile fundamentale existente �n societatea rom�neasc?: ��poporanismul av�nd �ntre reprezentan?i pe Constantin Stere (1864-1936) cel care consideră prioritar? pentru societatea rom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la Bucure?ți scria c?, dup? 1859, la Ia?i, de exemplu, puterea economic? ?i financiar? s-a concentrat �n m�inile str?inilor care nu aveau alt? �pasiune� dec�ț cea pentru c�?tigul rapid� �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-a constatat o schimbare social? dar se �n?elege c? societatea rom�neasc? avea �mai multe viteze� decalate, toate fiind decalate �n raport cu vitezele societ??ilor dezvoltate. Au existat semne de schimbare, de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ceau?escu se �nscriu ?i reintroducerea sociologiei �n universitate, apari?ia unor reviste de specialitate, a unor institute de cercetare sociologic?, a numeroase traduceri (mai pu?ine studii ?i c?r?i rom�ne?ți de sociologie �n str?în?țațe, drept pentru care nu trebuie s? ne mir?m c? nu se ?ție mult despre situa?ia sociologiei rom�ne?ți; nu putem cere istoricilor occidentali ai sociologiei s? �nve?e limba rom�n? pentru a ne cîți ?i a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�torva auditori, printre care fizicianul Carnot, lingvistul Humboldt, viitorul bancher de Eichthal, matematicianul Poinsot. Dup? trei ?edin?e, �nv???m�ntul a fost �ntrerupt ca urmare a surmen?rîi profesorului care a stat internat �ntr-o cas? de s?n?țațe timp de c�teva luni. �n ianuarie 1829, Comte �?i reia conferin?ele (care vor fi 72 �n total, ultimele zece trat�nd �fizică social?�) a c?ror divulgare � sub numele de Curs de filosofie pozitiv? Cu aceast? ocazie a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre ele a fost �ncredin?at?, �n 1820, lui Louis Villerm�, un medic filantrop c�?tigat de partea ideilor reformatoare. De asemenea, au fost subven?ionate de c?tre ministerul juști?iei c?l?torii de studii �n str?în?țațe. Alexis de Tocqueville, ț�n?r magistrat, efectueaz? �n aceste condi?îi o c?l?torie �n America de Nord la cap?tul c?reia �?i va descoperi adev?rata voca?ie. �n aceea?i epoc? s�nt elaborate statistici judiciare care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fapt, de a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic?, pe care societatea le str�ngea �n cadrul unor teme privitoare la populă?ie ?i s?n?țațe, s?racii f?c�nd obiectul unei aten?îi speciale. De la simplă observa?ie se trecea la voin?a de a interveni asupra faptelor �nse?i, cu speran?a amelior?rîi condi?iei sociale a celor mai defavoriza?i ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�nd se scoteau posturi. El este �ns? recunoscut că un adev?raț magistru �n Germania (cursurile pe care le ?ine la Berlin s�nt urm?rîțe de c?tre un auditoriu numeros, ca ?i cele ?inute �n str?în?țațe, �n Fran?a, dar mai ales �n Statele Unite, unde c?r?ile ?i articolele sale s�nt rapid traduse). Spirit paradoxal ?i str?lucitor, mare amator de art?, el exprim? cu u?urin?? subiectele cele mai variate, ocazie cu care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lunare, fiecare centrat? pe o tem? �n exclusivitate ?tiin?ific?. Worms asigur? secretariatul, Gabriel Tarde accept? pre?edin?ia, apoi anim? dezbaterile urm?rîțe de un public mai cur�nd eclectic ?i monden. �n Fran?a ?i �n str?în?țațe, personalit??i renumite �?i dau concursul la o �ntreprindere al c?rei succes pare asigurat. Nici o alt? revist? �n afară aceleia a lui Worms nu se poate l?udă cu sus?inerea filosofului Ribot (unul dintre fondatorii psihologiei ?tiin?ifice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
depinde str�ns de imperativele tehnice ?i organiza?ionale ale procesului de industrializare [9:242]. De asemenea, aten?ia ei se �ndreapt? esen?ialmente c?tre determinan?îi sociali ai comportamentelor individuale (electorale, profesionale, de consum, familiale, sexuale, de vecin?țațe etc.) pentru a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c?tre CNRS ?i care a fost condus? mai �nt�i de c?tre Georges Friedmann iar apoi de c?tre Georges Gurvitch. Acest Centru de Studii Sociologice se compunea dintr-o camer? mai mare, desp?r?it? �n jum?țațe de o perdea ?i dou? trepte, situat? �ntr-o cas? de pe bulevardul Arago, aproape de �nchisoarea Șanț�. Doamna Halbwachs, al c?rei șo?, marele sociolog, murise �n lag?r, ?i fiica lui Victor Basch, ?i el asasinat �n timpul r?zboiului, prezidau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
termen lung, ar fi trebuit s? contribuie la apropierea sistemelor politice europene, judecate că autoritare ?i prea ierarhizate, de �idealul� american [64:58]. Dac? orient?rile (�n special metodologice) ale sociologiei americane se bucur? de un statut privilegiat �n jum?țațe de lume, concep?ia comunist? a ?tiin?elor sociale se impune �n cealalt? jum?țațe. Dar clivajul nu este total totu?i: pe de o parte, pentru c? g�ndirea marxist? este foarte vie �n numeroase ??ri occidentale (Germania, Italia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]