4,715 matches
-
să uite cuvântul « drog » și să devină conștienți că « viață » este cel mai important cuvânt. M-am inspirat pentru scrierea acestei lucrări din viața familiei mele, în special de la străbunica mea. La ea am văzut cum torcea lână, cânepă, cum țesea, cum tricota, cum cosea. De la trei ani a început să mă învețe să fac cipici cu un cârlig cu cioc. De la ea am aflat că în vechime cânepa era considerată o plantă tehnică și, cu tristețe, mai târziu am văzut
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92388_a_93680]
-
lui Ioan Kaleve este că ce nu a publicat înainte de 1990, rămâne nepublicabil și după.” ( op.cit. pg.101 ). Așa, publicată în tiraje modice de către autor, opera nu-și atinge finalitatea. Depunerea ei în câteva biblioteci universitare nu acoperă adâncul embargou țesut de împrejurări în jurul ei, încât îmi vine să recit versul eminescian : „Au e glorie aceasta, a vorbi într-un pustiu?!” Cultura română este principial nedeschisă? „Ne macină complexul provincialității, mi-a spus Ioan Kaleve, deși cultura română are o excelență
CÂNTAREA OILOR „POEMUL DESPRE NIMICIREA CULTURII PASTORALE” [Corola-blog/BlogPost/92426_a_93718]
-
lumină. Să fie un reper la care să se raporteze satul însuși. Despre Părintele Isidor Berbecar din Botiza Maramureșului Voievodal și despre preoteasa sfinției sale - Doamna Victoria cuvintele nu prea mai au ce să spună. În locul lor vorbesc zidurile bisericii, covoarele țesute de presbiteră, care au dus faima zonei în întreaga lume, izvoarele, crucile din cimitir, pomii și chiar aerul. Pentru că de patru decenii, când spui Botiza, spui deopotrivă și familia Berbecar. Pentru românul din sud care pășește dincolo de orizontul Carpaților, în
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
pe pământ sau de cruce. Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Să știți că nu există covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră”, mi-a mărturisit doamna preoteasă
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
extrem de bun și pentru inimă. Dormiți suficient. Somnul este important pentru o stare mentală bună. Memoria se organizează în creier, în timpul somnului. Un studiu al Facultății de Medicină de la Harvard arată că mintea adună bucăți separate de informație și le țese împreună în timpul somnului. Doctorii ne sfătuiesc să dormim fix 7 ore! Nu vă mai uitați la TV. O ora de privit la televizor crește riscul de a căpăta Alzheimer cu 1,3%. Așa că doctorii recomandă să vă relaxați la TV
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92821_a_94113]
-
această atmosferă plină de lumină și viața, piratul Gheorghios Kontoguris, personaj real, al cărui mormânt se află și poate fi văzut în cimitirul Comisiei Europene a Dunării din Sulina, se distinge că figură centrală a cărții. În jurul lui Kontoguris se țese o acțiune plină de istorie, dar și de mister, dramatism și dragoste. Acțiunea are loc pe trei planuri care se întrepătrund. „ Frunză de acacia „ este un român care se adresează în egală măsură sufletului și rațiunii. Cartea „Frunză de acacia
Lansare de carte la Tulcea – „Frunza de acacia”, de Zvetlana Preoteasa [Corola-blog/BlogPost/92982_a_94274]
-
această atmosferă plină de lumină și viața, piratul Gheorghios Kontoguris - personaj real, al cărui mormânt se află și poate fi văzut în cimitirul Comisiei Europene a Dunării din Sulina, se distinge că figură centrală a cărții. În jurul lui Kontoguris se țese o acțiune plină de istorie, dar și de mister, dramatism și dragoste. Acțiunea are loc pe trei planuri care se întrepătrund. „ Frunză de acacia „ este un român care se adresează în egală măsură sufletului și rațiunii. „În zilele noastre când
Lansare de carte – „Frunza de acacia”, de Zvetlana Preoteasa [Corola-blog/BlogPost/92983_a_94275]
-
de peste tot la Festivalul de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș”. „Vrem să le arătăm turiștilor cum ne bucurăm în vreme de sărbătoare, de Sfânta Maria, dar și cum trăim, păstrându-ne tradițiile. Dacă ne vizitați, puteți vedea cum țesem și spălăm lâna la vâltori, care ne sunt bucatele, ce forme capătă lemnul în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
coordonat de Mehdi Aminian, un muzician iranian, cunoscut de publicul din România datorită concertelor și colaborărilor pe care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și multe lucruri folositoare în viață. Era o femeie de excepție, care punea mult suflet în profesia ei. A adus războiul de țesut la școală ca să le învețe pe fete să țeasă. Ieșeau din mâna fetelor, sub îndrumarea doamnei Eudochia, niște lucrușoare minunate, de la prosoape cu motive naționale, la tot felul de covorașe și perdele, pe care le vindeau, iar cu bănuții adunați erau cumpărate diverse materiale și lucruri trebuincioase școlii”. Imediat
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
a diplomației românești și ucraineană. Nu este exagerată afirmația că lumina cărții, atât de necesară, în prima jumătate a secolului al XVII-lea a venit în țările române prin Petru Movilă, mitropolitul Kievului și a toată Ucraina. Legăturile culturale se țes mai ales cu Kievul lui Petru Movilă. De acolo vin în Muntenia, atât meșterii, cât și întregul atelier, cu scule, literă și clișee. În tipografiile de la Câmpulung, Govora, Dealu și Târgoviștes-au tipărit în limba slavă cărțile de cult, și nu
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
și modelând din lutul vremii un drum presărat cu credință și seninătate. Sandu Cătinean este poetul sensibilității și al profunzimilor fără de margini care înalță spre bolta divină rugi copleșitoare în care freamătă dorința de pace și armonie. Zborul său se țese în acorduri de lumină în nopți strălucitoare și zile care curg precum izvoarele limpezi spre infinit. Vocea lăuntrica a poetului este un cântec de dor, zbucium și speranță prin care se descătușează și pornește în misiunea pe care Domnul i-
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
din cîrnăciorul uscat al băcanului miop, în timp ce guvernantele alunecă din ce în ce mai sigur pe drumul pierzaniei și primarii beți dorm în căruțele cu ventilație specială, din foi de brusture. Așa s-a pierdut prin vreme gustul speculației, tot țesînd faldurile istoriei la nemuritoarele mașini Singer, tot depilînd fecioarele de pericolul împotmolirii în ideal, deși în orice epocă, în ... Citește mai mult Suflîndu-și nasul în bucățile de pînză heraldicădate la sfințit prin biserici,aducătorii de ploaie cu broaște și peștinavighează
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mai silabisind piperul din cîrnăciorul uscatal băcanului miop,în timp ce guvernantele alunecă din ce în cemai sigur pe drumul pierzanieiși primarii beți dorm în căruțele cu ventilație specială, din foi de brusture.Așa s-a pierdut prin vreme gustul speculației,tot țesînd faldurile istoriei la nemuritoarele mașini Singer,tot depilînd fecioarele de pericolulîmpotmolirii în ideal,deși în orice epocă, în ... IX. ÎN ORICE CAZ, TRĂIM, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. În orice caz, trăim, și
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Acasa > Poeme > Emotie > INIMĂ DE MAMĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1876 din 19 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Văl de uitare se așează pe toate. Într-un colț de odaie un păianjen își țese pânza cu spor. Nu pot să-l omor, să fac șapte păcate, mai bine în liniștea din mine cobor. O lacrimă mare stă să cadă din ochii copilului ce-l întâlnesc iar, pe tine, măicuță, el vrea să te vadă
INIMĂ DE MAMĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383278_a_384607]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1924 din 07 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Privirea mi se țese în voal de gând fugar Și-nvăluie făptura-ți sculptată pe altar, Născând nuntiri nebune din zvârcoliri de tartori Rămân în ceruri îngeri, neputincioșii martori. Adastă asfințitul sub cerga de-ntuneric Acolo, în tărie, sub licărul feeric Al aurei divine, pornirea
MIREASĂ-N FIECARE NOAPTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383321_a_384650]
-
pupe: poate se vor preface în fluturi. Așa cum tinde, tardiv, zbătându-se în gogoașa sa, Filozoful. Actorul va pieri sufocat în propriile lui dejecții. Pentru că se cacă mai mult decât mănâncă. Romancierul e încurcat în firele pe care le tot țese; va sfârși, privind printre ele, în gogoașa alăturată. Doar ei, aici, ar fi putut deveni fluturi. Pe Filozof îl voi „opări”, borangicul e împlinit. Perseverența lui în atingerea unui scop devine, cu timpul, molipsitoare. Chiar dacă la mijloc nu e decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Dante, Încercând să Își ascundă răceala. — Șeful Cancelariei Sanctității Sale. Cândva, confirmă vulpea. Însemnele și prestigiul rangului său erau dezvăluite de lanțul greu de aur și de inelele ce Îi Împodobeau degetele, ca și de luxul ostentativ al hainei negre, țesute cu fire de aur, care sărea În ochi În comparație cu sobrietatea celorlalți. — Bruno Ammannati, maestru În științele despre Dumnezeu, reluă Teofilo, arătând spre un al treilea bărbat care rămăsese deoparte, ca și când rasa franciscană pe care o purta i-ar fi impus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
necreștinească În adâncul unei hrube insalubre? Din explicația Evei, nu Înțelesesem mare lucru. Moartea japonezului se adăuga altor evenimente care colorau plumburiu atmosfera generală instaurată Înlăuntrul Centrului și al căror sens deplin Îmi scăpa. Știam, da, că În jurul meu se țes intrigi, se trag sfori, se fac și se desfac alianțe, se pregătesc lovituri ale unor grupuri Îndreptate Împotriva altor grupuri, dar subteranii nu erau niște banali conspiratori, nici o gașcă de teroriști culeși din filme de serie B; erau oameni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
acolo. în fața unui cort vișiniu, șapte tătari tineri făceau coadă, fiecare cu o carte în mână. Un tătar bătrân le lua cărțile și le dădea altele noi. în dreapta, patru tătăroaice pliveau un strat cu ceapă de Nipru, iar altele două țeseau un covor cu frumoase motive tradiționale. Lângă un cort mai înalt, de culoarea oului de dropie, un tătar aproape gol stătea aplecat peste o tiparniță. în sfârșit, în centrul taberei, pozând unui iconar pleșuv cu barbă rară, stătea culcată pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lor, mai existau 14, ce-i drept sănătoși tun, toți unul și unul. Episodul 145 VENEȚIA - ORAȘ DESCHIS Vorbind despre Veneția, nu se poate, desigur, să nu pomenești de faimoasele gondole, acele bărci de eleganța lebedelor în jurul cărora s-a țesut o adevărată literatură romantică. Și unde e literatură e și ficțiune. De aceea, respectând adevărul istorisirii noastre, va trebui să spunem că nu perechile de îndrăgostiți, nu amorezii singuratici ocupau în majoritate scândurile umede și nu totdeauna salubre ale destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
craniului, pe urmele gemene ale celei care murise înaintea lui. Era ca o eliberare dintr-un pământ care nu dăduse roade, înflorind doar pentru plăcerea nu știu cui, cineva ascuns în toate, care făcea risipă de forțe și mister. În spatele vieții se țesea o ceață deasă. În ea urmau să dispară resturile pământești cu numele Tua și Natanael. Nimeni nu putea explica de ce fusese așa și nu altfel. După câteva luni se ridicase o piatră funerară cu inscripția: „Uniți dincolo de morminte.“ SCHIMBARE DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
-ți spun că nu m-am mai urcat pe Muntele Rău de ani buni. Bătrânul nu mai era atât de bățos ca mai înainte. Devenise un moșneag peste care vârsta înaintată își lăsase amprenta. Îmbrăcat în hainele acelea din pânză țesută în casă, se făcuse și mai mititel și acum părea mai aplecat peste toiagul în care se sprijinea. Traista care-i atârna pe umărul stâng părea că îl trage în jos cu greutatea ei, dar încheieturile pumnului se albiseră strângând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]