7,853 matches
-
comun, erau la ordinul unui șef: Tovarășul Prim Gardian. Gardieii de rând îl numeau scurt: Tovarășu' Prim. Nu-l prea vedeam des. Revenind la gardienii noștri, cu competența necesară pentru politici, era unul preferat în unanimitate: Dom' Șef Bușcu. Un țigan mărunțel, înfipt în cizme. Nu m-am lămurit, cu toate că am făcut unele eforturi, dacă era chiar nebun sau făcea pe nebunul. Toată lumea îl socotea dus cu pluta. Asta făcea să i se treacă cu vederea toanele și dintr-o parte
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
sorții:/ "Să ne trăiască morții". Uneori însă, chiar militarii, care cunosc în materie de muzică, precum Moș Teacă, aproape doar semnalele codificate ale gorniștilor, trec la alte melodii. La un chef în cazarmă, ei pun să le cînte un recrut țigan, lăutar în viața civilă, care imită cobza cu o baionetă. Moș Teacă însuși, deplasat pe graniță la Kadikioi ascultă cîntecele de jale turcești ale unei Fatmé, vivandieră de vîrsta a treia. Pe front, Ștefan Gheorghidiu ascultă cîntece populare care îi
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
noimă:/ - Ce-ai cu noi, mă?/ Pentru ce să dăm cu var?...". Sau trecerea bucolică a unei cete de lăieți, la Coșbuc, ajunge, la Topârceanu, prilej de-a arăta înfruntarea, comică, a două omeniri: "S-a oprit lîng-o poiată/ Un țigan răzleț de ceată, -/ Ochii-i fug după găini.../ Strîns își ține-acum vioara/ Și, cum trece ulicioara,/ Fac în urma lui ca cioara/ Toți copiii din vecini." Romanța gramofonului, accesoriu poetic într-o casă burgheză, pe care în vremea noastră, nemaiavînd ce
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
mine, a unui personaj precum generalul Antonescu își are originea în ideile vehiculate în cadrul unora din galeriile marilor cluburi fotbalistice. Ura de rasă și xenofobia au devenit forme curente de exprimare a insatisfacției sociale. Mai vechilor categorii, tocite prin suprauz (țiganii, evreii și ungurii), li s-au adăugat recent chinezii și arabii. Am avut prilejul unei discuții stupefiante cu un reprezentant tipic al acestui nou tip de xenofobie. "Și totuși, de ce-i urâți pe chinezi și pe arabi? Ați avut, vreodată
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
de exagerate -, el a găsit țapii ispășitori ai nefericirii sale. E o soluție simplistă, la care omul meu nici măcar n-a catadicsit să se mediteze. Vestea proastă pentru el e că, și dac-ar pleca din țară toți arabii, chinezii, țiganii și pe cine va mai fi urând, o va duce la fel de prost. Sursa nemulțumirii sale e de găsit în faptul că nu s-a găsit niciodată în situația de a încerca să iasă din modesta condiție altfel decât învinuindu-i
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
indignat că străinii au "ocupat" locurile de muncă din țară se dădea de ceasul morții să prindă un contract undeva prin Spania sau Italia. }ări în care nici nu-i trece prin cap c-ar putea fi văzut ca un țigan, arab sau, de ce nu, chiar chinez. Un chinez cu ochi albaștri, solid, cu zâmbet tâmp și plesnind de resentimente.
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
45 de ani de comunism." Dacă la noi scăderea populației devine preocupantă, în Público Isabel Arraiga e Cunha ne alertează... tot pe invers: "Cei 22 de milioane de români și 7,8 milioane de bulgari - dintre care 8-10 procente de țigani - vor extinde teritoriul UE până la Marea Neagră și vor crește numărul locuitorilor ei până la 490 de milioane. Cu un nivel PIB echivalent cu 30% din media UE, nou-admisele state sunt cele mai sărace dintre cele 27, contribuind cu abia un procent
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
a succesului de box office. Borat a atras atenția prin scandalul pe care l-a stîrnit nu numai în patria presupusă de origine a personajului, Kazahstan, cît și în jurul filmărilor care au avut loc în România, într-un sat de țigani, Moroieni, care este botezat în film Glod. Într-un scenariu de factură postmodern-balcanică, consiliați de un campion al drepturilor omului, sătenii din Glod au intentat un proces producătorului considerîndu-se jigniți de rolurile care le-au fost atribuite în film și
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie, Paris, 1851; Michel de Kogalnitchan, Historie de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837, unele dintre volumele lui J.A. Vaillant despre români (La Romanie, 1844) și țigani (Grammaire, dialogue & vocabulaire de la langue rommane des cigans, 1861), precum și alte cărți istorice și diplomatice. Lista va continua.
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
qui pro quo-uri de dramă balcanică, "ou tout est pris a la légere". Coști lupta contra unui inamic identificat cu teroriștii, pentru că la rîndul sau să fie luat drept terorist, iar aici scenariul alunecă spre copiosul dialogurilor absurde ionesciene, unde țiganul investit cu titlul nobil de terorist a devenit arab, iar împreună cu "private" Coști șunt elogiați pentru calitatea romanei vorbite. În treacăt fie spus, bagajul lingvistic al "teroristului arab" e plin de neaoșisme simpatice, de la jurăminte fierbinți la înjurături. Absurdul situației
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
oarbă, diversiunea la care am luat cu toții parte. Se trage din toate părțile, insă inamicul nu este vizibil. Pe fondul confuziei generale eroismul dispare, iar confruntarea se transformă într-un grand guignol. Cei care trag de la o fereastră șunt un țigan, care folosește pentru prima oara o armă și care este temporar investit cu titlul de terorist arab, alături de tînărul Coști, proaspăt dezertor -, loc unde filmul capătă accente burlești. Discuțiile se învîrt în jurul permisiei mult așteptate, a revelionului, a familiei care
Eroi ai timpului nostru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9975_a_11300]
-
se strecoare în intimitatea epocii și să pigmenteze narațiunea prin încrucișarea a două orizonturi distincte, jocul limbajelor asigurând echilibrul dintre sublim și grotesc, dintre tragic și comic, "arta iubirii" evgheniților, melancolia, tandrețea, senzualitatea, romantismul fiind deliricizate mai ales prin replicile țiganilor, nelipsiți din preajma boierilor. Umorul sănătos, tonic, greu de redat altfel decât prin citate, este salvator: " - Priveala, Ioniță, priveala poate să te îmbogățească. Totul respiră în jur, natura, culorile toamnei, viile... Trase aer în piept, închise ochii, întinse cu delicatețe mâinile
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
Cristian Teodorescu Ne cătrănim că ne fac de rîs țiganii în străinătate, iar acasă, chiar în Capitală, ne călcăm în picioare de ziua națională. Și nu în vreun cartier mai amărît, ci în inima Bucureștiului, unde s-au dat artificii. Auzeam și nu-mi venea să cred - mașini stricate fiindcă
România lui "se dă ceva" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9017_a_10342]
-
resimți-t-o la sfârșitul anilor '90, când am încercat să-mi cumpăr o casă într-o zonă liniștită a Timișoarei, iar vecinii s-au agățat de mine ca de un salvator: "Luați-o dumneavoastră, pentru că alfel o s-o cumpere țiganii și vor începe scandalurile!". Dar mai țin minte și discuția cu un țigan nou mutat pe strada unde am locuit vreo zece ani: "N-o să fim liniștiți până când n-o să luăm noi toate casele de pe strada asta!". N-aș extrage
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
o casă într-o zonă liniștită a Timișoarei, iar vecinii s-au agățat de mine ca de un salvator: "Luați-o dumneavoastră, pentru că alfel o s-o cumpere țiganii și vor începe scandalurile!". Dar mai țin minte și discuția cu un țigan nou mutat pe strada unde am locuit vreo zece ani: "N-o să fim liniștiți până când n-o să luăm noi toate casele de pe strada asta!". N-aș extrage din aceste exemple altă semnificație decât aceea evidentă din simpla parcurgere a frazelor
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
strada asta!". N-aș extrage din aceste exemple altă semnificație decât aceea evidentă din simpla parcurgere a frazelor: o foarte slabă dorință, de ambele părți, de a conviețui. Românii - de frica și enervarea față de furtișaguri, bătăi, stil de viață zgomotos; țiganii - de teama posibilelor represalii din partea unei populații care nu și-a făcut niciodată scrupule din a-și ascunde disprețul (dacă nu ura) față de comunități aparținând unei alte civilizații și, într-un fel, altui timp. Problema, după cum se vede, e încurcată
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
bun face cât zece mii de acțiuni de integrare socială a defavorizaților care ne-au adus o faimă atât de tristă în Europa. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne consolăm cu ideea că suferim doar de pe urma infracțiunilor comise de țigani. La Sofia, la meciul pierdut cu bulgarii, scandalagiii n-au fost țigani, ci ditamai membrii galeriei clubului finanțat de Poliția română, Dinamo. Ca să vedem cât de imparțiali sunt, au atacat mai întâi echipele unor televiziuni din România, pentru ca ulterior să
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
ne-au adus o faimă atât de tristă în Europa. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne consolăm cu ideea că suferim doar de pe urma infracțiunilor comise de țigani. La Sofia, la meciul pierdut cu bulgarii, scandalagiii n-au fost țigani, ci ditamai membrii galeriei clubului finanțat de Poliția română, Dinamo. Ca să vedem cât de imparțiali sunt, au atacat mai întâi echipele unor televiziuni din România, pentru ca ulterior să se dezlănțuie asupra bulgarilor. Deh, adânca noastră vocație europeană! De unde a apărut
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
de șoc în Palatul Parlamentului. Nu i-aș exonera cu totul nici pe europenii care permit crearea de tabere nomade pe teritoriul lor. Chiar în clipa în care scriu, o organizație de extremă dreaptă, Forza Nuova, le dă românilor și țiganilor din Genova ultimatumul de a părăsi orașul în zece zile. Neofasciștii nu-și ascund deloc intențiile: după acest interval, vor lua exemplul colegilor din Livorno, care au dat foc, în luna august, unei tabere de rromi. Atunci, încă nu aveau
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
exemple interesante, în replici construite, cu intenție, fie pentru a conferi dialogului un marcat aer suburban - "aia la care a spus vecinu de la doi "bă ce caștoacă e să mor eu" !" (rowatch.deviantart.com), eventual asociat cu mărci ale vorbirii țiganilor - "Intervievat, unul dintre constructori a explicat: "Ho să fie mai caștoacă dăcât a lu' bulibașa din Strehaia, mânca-ți-aș!" (Adevărul, 5.01.2002) - fie pentru contrast stilistic: "foarte caștoacă poezie, atinge abisalitatea ezoterică" (clubliterar.com). Și caștoc apare de
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
scăpat unele apariții) în dicționarele și glosarele publicate de profesorul Gh. Sarău în ultimii ani. Că este totuși de origine romani o poate dovedi comparația (facilitată de mulțimea de texte disponibile pe internet) cu varietățile lingvistice ale altor grupuri de țigani. Forma kushto (cu varianta kushti) e atestată de numeroase surse ca aparținînd țiganilor din Anglia (de exemplu: Charles G. Leland, English Gipsies and Their Language ș1874ț, www.sacred-texts.com/neu/roma/egl/egl08.htm); mai mult, termenul a intrat - în
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
ultimii ani. Că este totuși de origine romani o poate dovedi comparația (facilitată de mulțimea de texte disponibile pe internet) cu varietățile lingvistice ale altor grupuri de țigani. Forma kushto (cu varianta kushti) e atestată de numeroase surse ca aparținînd țiganilor din Anglia (de exemplu: Charles G. Leland, English Gipsies and Their Language ș1874ț, www.sacred-texts.com/neu/roma/egl/egl08.htm); mai mult, termenul a intrat - în forma kushti - și în slang (cf. urbandictionary.com). Sensul este, exact ca pentru
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
chiar unei forme verbale, așa cum sufixul augmentativ și onomastic -oi(u) apare în devierea glumeață am terminoiu), dar poate fi percepută și ca element tipic țigănesc (fiind o terminație verbală foarte frecventă), folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o serie întreagă de turcisme, grecisme și țigănisme folosite în ghicitori. Dincolo de aceste argumente, cele de mai sus rămîn o simplă ipoteză. Poate că e și drept ca semnalul de
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
Dar prozatorul valorifică încă o dată, într-o narațiune esențializată și epurată de defectele anterioare, aceleași două mari teme în jurul cărora și-a construit întotdeauna epicul: războiul și călătoria prin lume (dincolo de țară) ca o aventură fără țintă. O șatră de țigani ursari, ajunsă la marginea unui sat din Câmpia Dunării, unde campase temporar, primește brusc ordin să urmeze imediat un traseu obligatoriu spre Răsărit, fără a primi alte detalii, despre drumul pe care îl are de urmat sau despre motivele acestei
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]