4,216 matches
-
te vede și crede că este el, trist de cîte bube are pe trup? Nici gloria, nici amărăciunea nu mai au sunetul acela gălăgios pe care-l simți cînd crezi că toate ale lumii ți se pun la picioare - prin țipăt te strecori ca într-o femeie care te înmormîntează și te învie de o mie de ori! Apoi pământul nu mai are nevoie de tine! Poate cerul, îți zici! GOANA Trup fărîmițat de o mie de ochi ca în Canna
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
un dublu fir. Nouă pre noi clavire Ne dau o noapte tragerii pe roată Până rămânem petec de psaltire Din stricăciune o milostivire Să ne așeze-în har ființa toată Cât ține răstignită lumânarea / Canonul ei e carnea ta umilă/ Un țipăt și aleargă-întunecarea Mioapa și cucernica feștilă Sfințirea untdelemnului ce arde La semnul mut al sfintei Hildegarde. în spatele oglinzii Iubindu-l pe aproapele mai are Sahara sării de la întocmire. Plinind poruncă peregrinul mire Cucernic intră la descălecare Sub șarpele Agama. Nopți
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
trimite lingura să ducă la gură supa firele de iarbă muncesc să despartă umbra de întuneric pe muchia indecisă dintre clipa de-acum și mirosul ei am la dispoziție cîteva secunde în placenta uitării și iată-mă născut cu primul țipăt postum bob de mazăre în aurore ce trag spre ele culorile asfințitului asaltat de repetate sughițuri ai obosit să-i mai faci morții propuneri estetice închizi ochii să te vezi în lăuntrul ei înfipt cinstit în propria ta plecare cu
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
însă toate acestea astfel că atunci hotărî printr-un semn știut și văzut doar de cele în pîrgă să cheme la el în ceas de seară tîrziu din locul ei de pîndă de la marginea marginilor poema apoi ridică podul un țipăt ca al femeii născînd clătină punctul "cu durere vei naște" își aminti poetul Mîna de țărînă Trăiește pe domeniu fără lumină și apă cum Trandafirul de Crăciun pe piatră cu mîna lui de țărînă scrie pe ascuns tot ce aude
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
la telefon, când mi se relevă soluția divină: loțiunea pe care o conține kitul pentru a îndepărta ceara în exces. Ce mai am de pierdut? Îmi pun o cantitate considerabilă în palme și încep să mă frec. Ooooo Dumnezeule mare! Țipătul meu a trezit probabil copiii și a băgat-o în sperieți pe amica mea, aflată încă la telefon. Este atât de dureros, dar nu îmi mai pasă. Funcționează! Funcționează! Primesc felicitări din inimă, după care amica închide. Îndepărtez cu succes
Povestea unui epilat la domiciliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18912_a_20237]
-
Poezie > Delectare > VERBE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului VERBE Păsările se lipesc din nou pe cer, Peste soarele topit și luna grea, În tării n-avem azur, nici peruzea, Numai țipătul săgeților de fier. Zborul e tăiat și rupt de-un colț de stea, Aripile crapă, parc-au stat în ger. Rătăcim prin noapte, prin al ei mister, Între două vorbe: a fi și-a avea. Mai avem un mod să
VERBE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373668_a_374997]
-
Teoria universului tandru”, Acceptabilitatea ipotezelor în teoriile alternative”, apoi a pornit la drum „pregătit până-n dinți”. S-a dus la locul de întâlnire cu criticii...și dă-i, și cântă: „Cuțitul la os ne străpunge, / Un strigăt animă poporul, / Un țipăt:Ajunge, ajunge!” Le-a spus criticilor verde în față: că sunt plini de resentimente și de invidie față de creatori, că atitudinea lor negativistă face rău poporului român, că onor creatorii de artă sunt patrioți și bine-intenționați, iar arta lor este
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
Cum putuse?! Ce ființă era? Marieta care, din cauze neștiute, își recăpătase graiul, ripostă. Pe un ton scăzut, ceru liniște, apoi i se adresă exclusiv Mirei, cu precizarea că tot răul e spre bine uneori. Pesemne că se referea la țipetele ce răsunaseră cu câteva minute înainte în casă. Și, pe când Mira tăcea mâlc de uimire, se auzi trântindu-se ușa de la intrare. Vară-sa ieșise. Abia acum, Mira își reveni din uluiala-i. Se ridică și o îmbrățișă pe mătuși
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
Acum fug să salvez copilul, nu mai este timp. Izbi ușa de la intrare care se deschise imediat. Trecu prin hol, unde fumul gros o ameți. Se clătină, dar reuși să strige: unde ești băiatule? Pătrunse în camera de unde se auzea țipătul înecat. Înșfăcă băiatul, să fi avut șapte ani, îl scoase afară. Băiatul țipă, surioara mea, e la bucătărie, Mihaela, fără să se gândească se întoarse după celălalt copil. Fumul gros, trosnetul lemnăriei care ardea cu flăcări mari, nu au oprit
ADOLESCENTA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384712_a_386041]
-
inimă în mii de bucățele. „Probabil ,cândva, o să plătesc pentru toate astea .” Un oftat prelung îi scapă de undeva, de dinăuntru și îi țâșnește afară, aruncâdu-se voit în fața mașinii galbene,pline de hepatită. Îl strivește cu roțile ,chiar dacă îi aude țipătul ca un ecou care-i învăluie ființa ,dar e târziu să mai frâneze. Privește mut doar înainte deși nu vede absolut nimic.... Îl sesizează abia într-un târziu,frânează brusc și se oprește, într-un final ,. „E mai bine să
VIATA LA PLUS INFINIT (2) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384687_a_386016]
-
sună telefonul, Petrică se afla pe hol așa că răspunse: ― Familia Stoican? întrebă o voce aspră. ― Da, sunt fiul! ― Cu doamna Stoican, te rog! O chemă pe mamă, care era pe la bucătărie: ― Mamă, la telefon! Petrică se îndepărtă, apoi auzi un țipăt! Se întoarse la telefon, mama plângea în hohote. ― Ce s-a întâmplat, mamă? Ea, mama, se apropie de Petrică și făcu un gest ce-l miră mult pe băiat, îl strânse în brațe, zicând: tata, tata, nu mai este! Urmă
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384765_a_386094]
-
huruitului misterios din adâncuri: galetele, adică pietrele lustruite și rotunjite de valuri ce înlocuiesc aici nisipurile fine cu care eram obișnuiți aiurea, pe alte maluri, purtate de curenți pe fundul mării izbindu-se între ele; și din când în când țipătul ciudat-neliniștitor ca de predator, al pescărușilor de aici; îl auzim deseori serile de pe terasă și ne înfiorăm o clipă. Alte ori nopțile, spărgând liniștea cu vaietul lui agresiv. Doresc să nu mă gândesc la nimic; încerc să-i impun gândului
O proză de Bianca Balotă () [Corola-journal/Imaginative/13367_a_14692]
-
de prin ani, le las de-o parte pe primele două („Comuna de aur”, 1960, și „Vis planetar”, 1964) și le amintesc pe următoarele sub forma unui autentic catren, ca într-o odă în metru antic : Răsfrângeri, Monada, Odihnă în țipăt, șah orb, Madona din dud, Unicorn în oglindă, Dialog la mal, Euridice și umbra, Chemarea numelui... Primele două poeme reținute din Răsfrângeri (1966) deschid spre obsesii fundamentale ale autorului ; Ceasornicul ritmează suav alcătuirea Ființei din non-existent : „Trece Nimeni visător, / blond
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
-l face să dispară în sine însuși „ca într-o floare devoratoare”. Personajul mitic putea chiar să nu fie numit - aici el este doar un simbol, precum cercul, fântâna, copacul, crucea, șarpele, steaua. În poemul Nașterea (din volumul Odihnă în țipăt), obsesia simțurilor - parte din interogația mai vastă asupra alcătuirii ființei - se exprimă tot prin amenințarea sfâșierii la capătul unei durate previzibile. Aluzia la martiriul soteriologic al lui Iisus pune și mai dureros în lumină condiția Omului, încă din clipa când
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
ce trece devii tot mai frumoasă? Răspuns: Ce text obosit... Oglinjoara, tu ești? Cruela de vila: ai pisică?ai câine? ai papagal? Răspuns: Am avut papagal, dar l-am plasat ălor mei. Acum e al lor și ne bruiază cu țipetele lui când vorbim la telefon. Gero: În ce rețea ești? Cât costă o pâine? mergi cu metroul, știi cât costă călătoria?! Am abonament pe toate luna, vrei să te combini la cartelă? Răspuns: Vodafone. Nu știu. Da, merg, nu știu cât costă
M-ați întrebat, vă răspund! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19045_a_20370]
-
și transmite emoție. Circulă emoția între scenă și sală ca apa prin calorifere. 4. Filmarea e dinamică și mișto. 5. Bartoș se descurcă OK cu rudele și aparținătorii concurentului. Se pupă cu ăia, îi îmbrățișează, îi agită, le smulge zâmbete, țipete, lacrimi. Trăiește, e viu și nu pare nici deprimat, ca Răzvan și Dani. 6. La fel și concurenții. Sunt vii, au sentimente și nu le este frică să și le arate. 7. Show-ul arată occidental. E strălucitor, plin de
De ce îmi place Vocea României, iar la X Factor am adormit by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19275_a_20600]
-
bună de iubit? Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pom Și oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om! Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună- Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpână Care urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân Stai ca boul într-o rână, de nimic nu mai ești bun!„ ... Citește mai mult Într-o noapte minunată cum sunt nopțile de vară,Privea luna-n jos mirată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
aceasta, numai bună de iubit?Ce te uiți galeș spre mine, ce stai rezemat de pomși oftezi, bietul de tine, parcă n-ai fi bou, ci om!Asta e! - răspunse boul și mai trist cătând la lună-Parcă ești acum, ecoul, țipătului de stăpânăCare urlă, dragă lună, zi și noapte la stăpân” Stai ca boul într-o rână, de nimic nu mai ești bun!„... III. ROȘIA ȘI CASTRAVETELE, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Roșia și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
a ta! dospită între catafalcuri de crengi fecioralnice, mângâiată în flămânzirea gurilor de vânt,argint prins la urechile primăverii, voluptate și tremur pe fiecare arcuș ce mă sorbea pe coapse, pulbere de iubire pârguită în amurgul unui singur anotimp, și țipăt prelung, și bocet sugrumat în cearșafuri de floare, și cânt în fânarul cosițelor de rouă care-mi spălau arșița buzelor,însetate de săruturile tale de lemn mirosind a pudoare, o trecere dezvelită pe sanctuarul nestatorniciei nicicând... Autor Doina Bezea Referință
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
de viscol turbat și îngheț. Până la vară, trebuie să-nvăț și primăvara cum să te-mbete, dar din ce, să nu știi, explozii de orgă și verde, să crezi că ți-e creanga străină, săruturi promise să-nmugure merii, dezlănțuiri până-n țipăt stihiei din duh și din ape, iar în pleoape verzuiul acord - ghiocel. Altfel, zloată murdară pe-un gând în ruină, ploaie și frig și zvârlite patine... Ea nu ar ști cum poate fi primăvară de nu i-aș cânta despre
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
se sărutară lung și leneș. Apoi buzele băiatului alunecară pe gâtul fraged al fetei, presărând săruturi lângă săruturi spre lobul urechii pe care-l ciupi ușor cu dinții, cea ce o făcu să tresară de plăcere și să scape un țipăt scurt. Instinctiv îl strânse dornică în brațe, ceea ce-l incită și-și afundă fața între sânii senzuali. Atingerea pielii fragede și catifelate îl făcu din nou să tresalte de dorință și plăcere și-i prinse pe rând sfârculețele de la țâțișoare
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
se ghemui la pieptul bărbatului. Acesta o strânse protector în brațe și o sărută pe frunte. Prin dreptul curții Buhei brusc în spatele lor auziră o bufniță umflându-se în pene căreia îi răspunse un huhurez în depărtări. Dintr-un salcâm, țipătul cucuvelei vesti moartea cuiva. Merseră temuți de ispitele diavolești, până la poartă și răsuflară ușurați. De acolo Pătru o purtă în brațe până la ușa pe care o împinse cu genunchiul, apoi își așeză cu grație podoaba nestemată în așternutul moale din
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
și de puternică încât și necuratul este învins. Mai ascultară câteva minute, dar o liniște mormântală se așternu peste întinderile învăluite de negura nopții. Bărbatul o ridică prin surprindere în brațe ca pe un fulg. Femeia tresări și scoase un țipăt ușor. - Este cazul să fim copii cuminți și să aprindem tămâie. Nu te gândi la lucruri păcătoase când purtăm cu noi o icoană și o cruce. Din coteț se auzi un bătut din aripi și cocoșul cântă „cucurigu” de răsună
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
înșelam. Prima și singura oară când am ridicat palma la copilul meu - într-o situație concretă în care nu ai timp să numeri până la 10, să tragi aer în piept, să aștepți ca el să se oprească din plâns sau țipete și să-i explici frumos folosind argumente logice - mi-a dovedit că tot ce ți-ai propus și ai citit acționează când ai deja mâna ridicată. Foto: Guliver Getty Images Din fericire, nu e prea târziu nici atunci. Prima reacție
O palmă la fund n-a omorât niciun copil. Dar te poate ucide ca părinte () [Corola-blog/BlogPost/338224_a_339553]
-
să țipe la el când murdărea curtea. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de poarta noastră și nici să intre în curte, dacă nu era legat în lanț. Într-o seară, ne-am trezit în lătratul lui Cartuș și în țipetele a doi bărbați. Tăticu a ieșit repede în curte, unde mami l-a urmat așa cum era, în cămașă de noapte, iar eu, speriată de întuneric am alergat după ei desculță. Înainte să ajungem în fața casei, am auzit mai multe voci
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]