1,909 matches
-
se afla decât o laviță. La scurt timp și-au făcut apariția abatele și o mână de călugări, și ei trași la față, dar surâzători. Fără să ne întrebe ceva anume, au binevoit să spunem împreună Tatăl Nostru. După care abatele s-a apropiat și ne-a dat sărutarea de pace. Între timp, s-au arătat și alți călugări, cu lighenașe pline cu apă. Ne-au pus să stăm pe laviță, ne-am scos încălțările, ne-au spălat pe picioare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
au pus să stăm pe laviță, ne-am scos încălțările, ne-au spălat pe picioare și ne-au șters. Tânărul meu însoțitor era în mare încurcătură, și a trebuit să-i fac semn să se supună în liniște acelui canon. Abatele, ridicându-și ochii către cer, a exclamat: - Am primit milostivirea ta, o, Doamne, în mijlocul templului tău! În sfârșit iată-ne conduși în biserica San Pietro. Acolo am îngenuncheat și ne-am rugat în tăcere. De fapt, s-a rugat doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Apoi, fiindcă era ora prânzului, am mers în refectoriul oaspeților. Printr-o norocoasă conjunctură, nu mai era acolo niciun pelerin sau vreun sărac în căutare de hrană sau de adăpost, din pricina unei bănuieli de molimă care se răspândise în jur. Abatele însuși ne-a turnat apă să ne spălăm mâinile și, în cele din urmă, în așteptarea bucatelor, m-a întrebat: - Cine ești, frate? Ce anume te-a adus la noi? După haine, pari a fi o persoană importantă, ai drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și să mi-l pun la piept. Și-a acoperit fața cu mâinile și l-a slăvit pe Domnul pentru a se fi coborât să vorbească tainic inimii sale. Două zile mai târziu, Astolfo s-a întors la Pavia, și abatele l-a scutit de toate obligațiile pe un călugăr al cărui nume nu mi-a fost destăinuit pentru a-l pune în slujba mea la orice oră din zi și din noapte. Singura condiție era ca întâlnirile noastre să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din noapte. Singura condiție era ca întâlnirile noastre să aibă loc în incinta mănăstirii, și-n plus mi s-a cerut să evit pe cât era cu putință discuțiile inutile cu ceilalți călugări. În ceea ce mă privește, l-am dezlegat pe abate de obligația pe care o avea de a sta cu mine și a mă servi la masă, deoarece popasul meu acolo avea să se prelungească peste așteptări. Dacă nu-i pot spune numele duhovnicului meu, trebuie cel puțin să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
el, fiecare cu ochii spre unul dintre punctele cardinale ale lumii. Când a sunat clopotul pentru rugăciune și cei patru au dat fuga la paraclis, Marciano nu l-a auzit și a continuat să lucreze. În ușa bisericii se afla abatele, și i-a întrebat pe fiecare din cei patru: „Dar cu Marciano ce-i?“. Cel care stătea cu fața la Marciano a răspuns: tocmai tăia o coardă de viță. Cel cu spatele la el, a răspuns: „Mi se pare că se odihnea rezemat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
parte deseori de dureri ciudate, căci urâțenia lui se repercuta și în măruntaie. Într-o zi mi s-a îngăduit să merg să-l văd în dormitor. Era singur, într-un salon plin de saltele dispuse concentric în jurul celei a abatelui. L-am întrebat de sănătate și am adus vorba întâmplător despre diavolul care-l chinuia. La care el a spus: - Fratele meu, știi ce-l preocupă cel mai mult pe acel duh nenorocit? Să-i ispitească pe oameni să greșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
singur om e ca și cum ai vedea întreaga lume. Abia a mai putut să-mi dea binecuvântarea, făcându-mi semn să-l las singur. L-am revăzut întins pe piatra goală a podelei bisericii. Ultimele lui cuvinte au fost auzite de către abate, care le-a repetat la pavecerniță. L-a întrebat: - Frate, este moartea o trudă? La care el a răspuns, fără să renunțe la obișnuita-i ironie: - Nu, e ușor să mori: este singurul lucru pe care toată lumea știe să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
adus o clipă de ușurare în istovitoarea viață a celui care este silit să tacă și să mintă a fost un călugăr rătăcitor, venind de la Bobbio și care mi-a încredințat un plic. Înăuntru se afla o foaie scrisă de către abate, prin care mă informa că, după o lungă și chinuitoare meditație, după rugăciuni și posturi, se hotărâse să-mi trimită o scrisoare din partea duhovnicului meu, cu toate că îi considera conținutul primejdios, provenind din mintea tulbure a unui muribund. Reproduc aici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din partea duhovnicului meu, cu toate că îi considera conținutul primejdios, provenind din mintea tulbure a unui muribund. Reproduc aici o parte din ceea ce mi-a scris duhovnicul cu câteva zile înainte de a muri, făcând să-mi parvină indirect, în respectul ascultării de abate: „Stiliano, binecuvântarea celui care nu ți-a fost vreodată numit să pogoare asupra ta. Mi-ai povestit toate câte ți s-au întâmplat în viață, și acum am să-ți dezvălui unele lucruri și am să-ți dau câteva sfaturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a Statelor Unite și a URSS. Legată de încrederea în securitatea colectivă, ideea unei federații a statelor europene, care își avusese profeții și pionerii săi izolați de-a lungul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea (de la William Penn la abatele de Saint-Pierre, de la Jeremy Bentham la Emmanuel Kant, de la Philippe Buchez la Giuseppe Mazzini și Victor Hugo) a cunoscut și ea un succes deosebit în anumite cercuri politice și intelectuale, în deceniul care a urmat măcelului dintre 1914 și 1918
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mereu (2); merge (2); neam (2); neașteptat (2); oaspete (2); opri (2); pereche (2); perechea (2); plăcere (2); pleca (2); primul (2); relație (2); reuniune (2); soartă (2); social (2); socializa (2); stradă (2); străin (2); veni (2); zări (2); abate; acasă; accidental; aduce; aglomerație; alesul; a alunga; amicitate; apropia; aranja; așteaptă; așteptare; aventură; un băiat; bere; bucurii; cafenea; cappucino; căsători; cină; pe cine?; cu cineva; cu cineva drag; ciocni; cîrciumă; coincidență; colegi; combina; comunicare; la corn; a cuceri; a te
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); furt (2); inexistență (2); întîrzia (2); lecție (2); leneș (2); lipi (2); lua (2); mereu (2); nepăsare (2); neplăcere (2); neprezent (2); neserios (2); la ore (2); plecare (2); probleme (2); rău (2); respect (2); suferință (2); veni (2); abate; a fi absent; absentat; abundă; acasă; fii acolo; acorda; a adăuga; adevăr; amant; ambiția; amic; anevoios; atentă; atunci; avea; a avea; banii; bolnav; bou; bucurie; bun; buze; cap; de carte; casă; căldură; de căldură; căutare; ceartă; cerințe; chin; chiul; chiulește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
adversarii lor. Din această masă de publicații, cu o existență adesea efemeră, se disting Mémoires de Trévoux (1701-1762), organ inspirat de iezuiți, Les Nouvelles ecclésiastiques (1728-1803) de tendință jansenistă, mai mult sau mai puțin clandestine; Le Pour et Contre a abatelui Prévost, autorul lui Manon (1733-1740); Journal encyclopédique al lui Pierre Rousseau, apărut la Liège, dar difuzat peste tot în Franța (1756-1793); dintre publica(iile "anti-filosofice", cea a abatelui Desfontaines, Le Nouvelliste du Parnasse (1730-1743), și a abatelui Fréron, L'Année
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
jansenistă, mai mult sau mai puțin clandestine; Le Pour et Contre a abatelui Prévost, autorul lui Manon (1733-1740); Journal encyclopédique al lui Pierre Rousseau, apărut la Liège, dar difuzat peste tot în Franța (1756-1793); dintre publica(iile "anti-filosofice", cea a abatelui Desfontaines, Le Nouvelliste du Parnasse (1730-1743), și a abatelui Fréron, L'Année littéraire (care ap(rea o dată la zece zile) (1754-1776). Este caracteristic că cei mai celebri "filosofi", de la Voltaire la Rousseau, de la Diderot la ďAlembert, nu au scris niciodată
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
et Contre a abatelui Prévost, autorul lui Manon (1733-1740); Journal encyclopédique al lui Pierre Rousseau, apărut la Liège, dar difuzat peste tot în Franța (1756-1793); dintre publica(iile "anti-filosofice", cea a abatelui Desfontaines, Le Nouvelliste du Parnasse (1730-1743), și a abatelui Fréron, L'Année littéraire (care ap(rea o dată la zece zile) (1754-1776). Este caracteristic că cei mai celebri "filosofi", de la Voltaire la Rousseau, de la Diderot la ďAlembert, nu au scris niciodată în aceste ziare. 3. Primele cotidiene franceze. Abia la
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
era cu nimic mai prejos de cea a partidelor din opoziție. Printre ele se distingeau Journal politique et national, apoi Les Actes des Apôtres, unde colabora Rivarol, Le Petit Gauthier al lui Gauthier de Syonnet, L'Ami du Roi a abatelui Royou, Gazette de Paris a lui Durozoi și Journal de M. Suleau. III. Presa, prima victimă a Terorii (august 1792 iulie 1794) Evenimentele petrecute pe 10 august au suprimat cu brutalitate presa regalistă iar guvernul revoluționar a suspendat libertatea presei
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
apelul colegilor de la National, au organizat rezistența (i, datorită acestui apel, s-a născut revoluția pariziană. Presa f(cea astfel dovada puterii sale. Printre ziarele cele mai rezistente ale perioadei se distingeau: Gazette de France care rămăsese ultra sub conducerea abatelui de Genoude, Quotidienne, al c(rui conservatorism exagerat îl a(eza adesea în calea opoziției, dar mai ales Journal des Débats și Constitutionnel. Publica(ia lui Bertin, a cărui tiraj atingea 20.000 de exemplare, era relativ moderată. Aceasta putea
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
intransigent al contelui de Chambord. În această perioadă (i-au f(cut apari(ia mai multe ziare catolice. Dacă l'Avenir a lui Lamennais (octombrie 1830 noiembrie 1831) nu a supraviețuit condamnării sale de către Grigorie XIII, l'Univers, creat de abatele Migné în 1833, a fost mai puternic: între 1842 și 1849, acesta a servit drept organ pentru cel mai mare ziarist catolic al secolului al XIX-lea, Louis Veuillot, al cărui catolicism intransigent a avut o influență deloc de neglijat
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de calitate, lunare sau bilunare, al căror număr și importanță au fost considerabile pînă în 1914: Revue des Deux Mondes a lui Buloz și Revue de Paris au apărut în 1829. Le Correspondant devine în 1843, cu Montalembert, Falloux și abatele Dupanloup, organul catolicilor liberali. L'Illustration al lui Charton, publicat pentru prima dat( (n 1843, avea să rămînă timp de un secol magazinul ilustrat francez, simbol al calității. C) Noile cotidiene cu o piață mai bună. Dezvoltarea presei era frînată
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
sfîrșit, supuse aceleiași legislații ca în Germania, însă în 1913 statutul lor a fost cu brutalitate schimbat, iar publicațiile în franceză, care erau de bine de rău menținute, ca Le Journal d'Alsace-Lorraine de la Strasbourg, Le Nouvelliste d'Alsace-Lorraine a abatelui Wetterlé de la Colmar sau Le Courrier de Metz, au fost amenințate și puse sub urmărire, înainte de a fi suprimate definitiv în august 1914. CAPITOLUL VI PRESA DIN FRANȚA ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI (1914-1918) Importanța războiului din 1914-1918 în istoria presei este
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
lui Elliotson (Erickson, 1934Ă. A operat cu succes sute de pacienți folosind „transa mesmerică” și a continuat să folosească mesmerismul ca analgezic până când cloroformul a devenit de uz general în 1847. Oricum, teoria „magnetismului animal” a fost total respinsă de Abatele de Faria, un preot portughez (Faria, 1906Ă și mai târziu de James Braid (1843Ă. Faria și-a dat seama că susceptibilitatea hipnotică nu depinde de o forță specială a hipnotizatorului, ci aproape în întregime de abilitățile naturale ale pacientului. El
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
1988) reunește studii publicate anterior despre poemele homerice Iliada și Odiseea și locul lor în epica greacă, lirica arhaică elină, drama attică, de la originea tragediei până la marii reprezentanți clasici, un eseu despre istoriografia la greci, insolita comparație între Aristotel și abatele Bremond cu privire la „purificarea” tragică. O componentă importantă a activității lui P. o formează critica poetologică, domeniu care îl situează printre cei mai de seamă exegeți români clasiciști. În Formarea ideilor literare în Antichitate (1944), studiu pe care îl actualizează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
iar valahii de Grigore Ghica. Ambele delegații reprezentau interesele boierilor și aveau programe similare. Cererea principală era restabilirea domniilor pămîntene și sfîrșitul exploatării fanariote, cu toate funcțiile înalte deținute de atunci înainte de români. Membrii delegațiilor pretindeau de asemenea înlăturarea egumenilor (abaților) greci de la mînăstirile închinate și numirea de clerici autohtoni. Se dorea și ca o miliție românească să înlocuiască fosta gardă albaneză. Poarta a fost de acord cu aceste cereri și i-a numit pe cei doi capi ai delegațiilor în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
versul 1314): , Îl sărut pe rival, dar ca să-l înăbuș"? Cînd este vorba de un sărut pe gură, cerut de protocol, între un bărbat și o femeie, poate să apară ambiguitatea sau reticența.6 Astfel, Sfînta Lutgarda a refuzat părintelui abate venit în vizită sărutul protocolar.7 Hipolit din Roma predică separarea pe sexe în acest act: ,Credincioșii să se sărute, bărbații cu bărbați, femeile cu femei, dar bărbații să nu sărute femeile 8." Tradiția sărutului pascal era totuși independentă de
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]