1,080 matches
-
Își dă seama de motivele acțiunilor sale și de emoțiile sale, Pavelcu susține că se poate vorbi de o conștiință afectivă (Pavelcu, 1969). Această poziție a avut și are o Însemnătate foarte mare, Întrucât tocmai În legătură cu afectivitatea, curentele din psihologia abisală au Încercat să atribuie o Însemnătate exagerată inconștientului, să mute centrul activității psihice umane din zona conștiinței clare În zonele obscure ale unor tensiuni instinctive (biologice). Componentele cognitivă și afectivă ale atitudinii sunt acelea care determină conștientizarea și semnificația raportului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
caracteristice, permeabilitatea sa proprie, care-l diferențiază de ceilalți. Anca Munteanu consideră că, creativitatea presupune cooperarea multiplă dintre trei categorii de factori psihologici, biologici și sociali : I. Factori psihologici a) Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale d) Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali a) Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
personalitate) și factori sociali - obiectivi. II.2.1 Condiții și factori structurali intrinseci ai creativității Factorii psihologici ai creativității pot fi grupați în: intelectuali (gândire, imaginație, memorie, inteligență, limbaj); aptitudinali (aptitudini generale și speciale); nonintelectuali (motivația, voința, caracterul, afectivitatea, temperamentul); abisali (preconștientul, inconștientul). Creativitatea, ca rezultantă superior cristalizată a personalității, presupune cooperarea multiplă dintre trei mari categorii de factori: psihologici, biologici, sociali. J. P. Guillford, analizând creațiile științifice constată că orice capacitate legată indisolubil de creație este definită prin fluiditate, flexibilitate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în sine, fac din Descartes precursorul evului contemporan. Am greși însă dacă nesocotim funcția reală pe care autorul Meditațiilor le-a dat-o, aceea de mijloace prin care îndoiala se hiperbolizează, dar nu pentru a confrunta spiritul cu un transcendent abisal ci dimpotrivă pentru a-i oferi acestuia un scut care să-l apere de incertitudine și necunoscut. La Descartes nimic nu este întâmplător, cu atât mai puțin îndoiala al cărui obiect este totul, iar obiectivul, certitudinea. Elementele supuse îndoielii sunt
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
exterioară: aura Sfinților, luminozitatea trupului lor, lumina taborică și cea a Învierii, lumina percepută cu ajutorul ochilor transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător prototipului, după ființa sa, dar îi este asemănător după ipostas și nume. Pe icoanele lui Hristos este reprezentat ipostasul Cuvântului întrupat și nu firea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de asemenea, o receptivitate a subiectului față de imagini și, implicit, o dinamică afectivă complexă 11. Prin urmare, profunzimea simbolică a imaginilor este inseparabilă de o tonalitate psihică care solicită totalitatea eului. Fenomenologia profunzimii simbolice nu exclude o psihologie a categoriilor abisale, fundată pe revelarea sensurilor primordiale ale imaginilor. Imaginile simbolice acoperă un ansamblu delimitat de fenomene iconice care nu au o densitate egală. În același timp, dimensiunea simbolică a imaginilor nu poate fi asimilată unei supraabundențe a reprezentărilor. 2. Imaginea speculară
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Electra, Oedip). A demolat ideea inocenței primordiale din copilărie, fapt ce a atras multe reacții dure față de el. Neofreudiștii au mutat interesul de pe copil pe adolescent, reactivând matafora celei de-a doua nașteri (preluată de la Rousseauă. Referindu-se la modelul abisal al psihicului, Freud a considerat că după 12 ani se dezvoltă numeroase mecanisme de aparare ale Eului, cum ar fi rationalizarea Eului prin dezvoltarea de numeroase mecanisme de apărare. S-a referit și la constituirea dupa 12 ani a unor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Cum putem ști că, copilul depășește adversitățile mediului său de dezvoltare. Cum putem ști că absența mamei de lângă copilul ei în perioada adolescentină, nu este în fapt simbolul eșcului său în viața. Astăzi, sub impulsul marilor filozofi și ai psihologiei abisale, simbolul este una dintre dimensiunile gândirii de avangardă. Paul Riccoeur potrivit căruia ”speranța este o aducere aminte ”ne face să medităm profund la ceea ce vrem, la ceea ce dorim, la sintagma dihotomică a lui P. Evdochimov care situează omul între a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
caracteristice, permeabilitatea sa proprie, care-l diferențiază de ceilalți. Anca Munteanu consideră că, creativitatea presupune cooperarea multiplă dintre trei categorii de factori psihologici, biologici și sociali : I. Factori psihologici a) Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale dă Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali aă Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
înțelesuri diferite. Pierre Audiat și Jacques Derrida identifică literatura cu actul scriitoricesc în timp ce conținutul său fie oferă o descripție a vieții autorului, fie oferă o realitate ce depășește realitatea umană. Maurice Blanchot identifică opera literară ca având o natură abstractă, abisală ce depășește orice graniță a realității. De văzut Pierre Audiat, La Biographie de l'ouvre littéraire: esquisse d'une méthode critique, Jacques Derrida, Acts of literature, Maurice Blanchot, L'espace littéraire. 15 "The writer's thought does not control his
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
din Balcani violează femeia inamicului său etnic pentru a-i da astfel lovitura de grație. Sexul femeii inamicului său etnic devine astfel un veritabil câmp de luptă”), prin portretele pe care Dorra le trasează popoarelor din zonă și mai ales abisalului „bărbat din Balcani”, precum și prin subtilele (contra)transferuri între medic și pacienta sa. Pretextul clinic este dezvoltat și în Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese (2001), unde un scriitor sovietic primește misiunea de a propovădui „adevărata” doxă
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
divină sau umană, o formulă obscură devenită aproape o formulă de sonoritate pură, un refren incantatoriu.” Vasile Lovinescu (Dacia Hiperboreeană Ed. Rosmarin, București 1994, p. 23, afirmă:” colindele nu sunt bineînțeles latine, ci urcă la obârșia comună protopelasgă, întro antichitate abisală - ele sunt tot ce e mai misterios în poezia populară’’. Pentru a pătrunde în miezul acestui mister vom porni de la faptul că Ler reprezenta tot în viziune lovinesciană Regele Lumii, Creatorul căruia încă din timpuri imemoriale în temple li se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
deșeurile civilizației urbane: bătrâni singuri în cărucioare, conduse rapid de infirmieri neglijenți și pe jumătate beți. „A venit lumina!“ - mai ții minte, Codruț, strigătul de bucurie al anilor ’80? Termin de scris cartolina. (Trei zile mai târziu) P.S. Din cauza imbecilității abisale a unei funcționare a Poștei Române care confundat expeditorul cu destinatarul, această ultimă cartolină a re-aterizat în căsuța mea poștală... îți dai seama că, la urma urmei, Poșta Română poate schimba un destin? O scrisoare de dragoste care nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
membrii societății și să devină o formă de modelare a comportamentului lor. Această necesitate nu emană însă spontan din interiorul conștiinței (nu are, prin urmare, sorginte introspectivă), ci rezultă din acțiunea mediului social, care imprimă Supraeului (înțeles în limitele psihologiei abisale freudiene) anumite reguli, iar acesta acționează, la rîndul lui, asupra Eului. Modelarea de acest tip, realizată prin acțiunea (sistematică) a unei autorități și bazată pe influențare, devine optimă cînd creează convingeri fundamentate rațional și nu rămîne la nivelul unui factor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
intelect în corp precum un lichid vital până atunci neștiut. Anaïs Nin este acaparată de Miller în același sens în care se petrece o invazie sau o contaminare - fiecare zonă a vieții ei îl păstrează în hologramă și îl reflectă abisal. Jurnalul are două fețe și conturează deliberat două istorii tangente. Anaïs o cunoaște pe June și o adoră ca pe o divinitate barbară, ce la rândul ei o pedepsește prin frumusețea ei inaccesibilă și o apropie de Henry. În această
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de tânărul și furiosul Marlon Brando) și Papa cel Mare, "pisica" Maggie și fragila Blanche sunt, de fapt, proiecții ale angoaselor ce l-au chinuit pe Williams de-a lungul vieții. Excentric și auto-destructiv, oscilând între pasiuni devoratoare și căderi abisale, scriitorul declară, într-un Interviu cu sine însuși așezat în deschiderea volumului de față, "N-am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu". Influența majoră a lui D.H. Lawrence și a lui Hart Crane
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de materii cu păstrarea formei”. De ce ar inova artele căutând „alte motive” esențiale umane? Omul, omul genial și inspirat - inspirat ca și zeii! - a descoperit, folosind instrumentul limbii, elementele esențiale ale firii și devenirii sale, ceea ce numim „temele” sau „motivele” abisale: iubirea, ura, zeii, prietenia, instinctul păcii și al războiului, justiția, injustiția, singurătatea, deliciile și torturile memoriei și alte câteva. Evident, Grecii, acești „copii precoci și teribili” ai umanității, le-au Împrumutat și „fețe umane”, ușor monstruoase, acestor „teme”, nesuportând Întotdeauna
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
absolut, m-a „interesat” În compozițiile mele romanești mai ales expresivitatea și, dacă era vorba de adevăr, atunci m-a atras, În urma unui D.H. Lawrence sau C.G. Jung, adevărul „de fund” al omului, nu cel zonal sau „specific”, ci „cel abisal și universal. Deși admirator al uriașei unicei, școli de filozofie grecești, triada bine-frumos-adevăr a răsunat În urechile noastre ca o ideală lozincă de atelier, o culme a spiritului european la originile sale - din tinerețe făceam teorii după care geniul uman
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nemți, care aveau privilegiul de a fi „cumpărați” de rudele lor bogate burgheze, statele R.F.G. și Israel. De altfel, aceasta a fost arma sa predilectă, a ultimului dictator: resentimentul, ce este, cum o spuneam, În viziunea nietzscheniană, acea boală umană, abisală, psihică, În care unii indivizi nu sunt capabili de a se realiza prin forțe și calități proprii, ci „au nevoie” de un altul, de alții, pentru a urca În stima proprie, pentru „a face carieră” sau pur și simplu pentru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pentru critică literară al revistei "Viața Basarabiei", pentru 2002. Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași îi acordă, pentru volumul Complexul Bacovia, Premiul pentru critică literară pe 2002. Îi apar estimp volumele: Complexul Bacovia, Ed. Litera Internațional, Chișinău București și Caragiale abisal, Ed. Augusta, Timișoara. 2004. La 14 ianuarie, conferențiază pe tema Eminescu și noi la Casa Limbii Române din Chișinău, după care a urmat o amplă dezbatere pe marginea problematicii cărții Basarabia sau drama sfâșierii. Pe 15 februarie a terminat Duminica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în captivitatea "nebuniei" (ediție bibliofilă, revăzută și adăugită, Editura Tipo Moldova, Iași). Pe 19 noiembrie, i se decernează Premiul "Titu Maiorescu" pentru critică literară al Academiei Române, pentru Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic (2011). 2014. Apar volumele: Caragiale abisal (ediția a doua, revăzută și adăugită, Edituara Muzeului Național al Literaturii Române, București); Eminescu incorect politic (Editura Scara, București); Numere în labirint (vol. IV, Editura Detectiv literar, București); Literatura română acasă (Editura Ideea Europeană, București). I se decernează, de către Nicolae
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sporitoare" (Noica) nu este pentru Cezar Ivănescu declarativă, ci esențială, mai ales pe linia arheului jignit, scos din istorie, ca și neamul românesc. Fertilitatea modelului eminescian e dovedită fără drept de apel, contrazicând cohorta detractorilor. Sunt deslușite, totodată, coordonatele "ființei abisale a neamului românesc", între care la loc de frunte se situează "omenia mioritică". Demonstrația este de o rară abnegație. Impulsul polemic nu mai are nici un fel de opreliște. Sunt denunțate răstălmăcirile de ordin politic, care cată a dovedi anacronismul istoric
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminesciană, Cezar Ivănescu a descoperit arheul ființei românești. În termeni eminescieni, Cezar Ivănescu este "un arheu jignit". El și-a conturat un idiom poetic inconfundabil, greu de imitat. Intrarea sub "teroarea istoriei" (Mircea Eliade) e primul semn al eminescianismului său abisal care "l-a apropiat și de cel ce a dimensionat ontologia arheilor în arhetipuri, autor al excepționalului eseu Insula lui Euthanasius" (p. 121). Teroarea istoriei este demonstrată și-n Alte fragmente din Muzeon (1982). Tot aici întâlnim și despărțirea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la antologia G. Bacovia / Plumb (Ed. Institutul European, 1997), unde schița intenția de a merge cu hermeneutica mai departe decât a făcut-o Ion Caraion, autorul incitantului eseu Bacovia sfârșitul continuu, și de a ajunge cu interpretarea "până la principiul genetic abisal al lumii bacoviene". Vrea astfel spune și acum să se apropie de "rădăcinile ontologice ale creației", să desprindă "punctul născător de noi universuri, în speță artistice, din perspectiva unei poetici a oglinzii". Calea pe care a ales-o nu-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mașinăria măcinătoare a lui Cronos." Poetul Plumbului a privit centrul nopții, adică a privit "centrul nopții în noapte". El nu se pierde, are un acut simt al realității, livrești și referențiale, totodată. Cu raportare la "complex", "Complexele, ca realități psihice abisale, se supun legii oglinzii (cvasi-exhaustiv studiată, cu aplicație la expresia biografică și literară bacoviană). Aceste imagini arhetipale au un dublu conținut: unul manifest, accesibil conștiinței, altul latent, destinat descifrării hermeneutice (...). Metoda dublului referențial se află în elementul ei." Și autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]