18,836 matches
-
șí din cauză că prea puțini privesc problema C din perspectivă umanistă și pe un plan interdisciplinar, singurele abordări care pot conduce pe calea adecvată funcțiilor pe care trebuie să le aibă C și prin care este posibil de găsit soluțiile practice. Abordând existența și funcționarea C printr-o prismă umanistă (de fapt, cea justificată pentru existența acestei invenții generate din nevoia de a-l ajuta pe om și mereu tinzând s-o perfecționeze având în vedere acest scop), se poate observa că
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
sens, în paralel cu o dezvoltare în plan tehnic, evidentă în Congresele relative la "Natural Language Processing" din anii '90. În schimb, însă, lipseau sau erau rare teme legate de comunicare, așa cum le vom detalia mai departe și care sunt abordate în alte ambianțe de cercetare (vezi, mai departe șí: Dijkstra, Smedt eds. 1996, Herring ed. 1996, Oestendorp, Mul eds. 1996).2 Aș vrea să mă opresc, discutându-le cu unele detalii, la temele din primele două categorii (I și II
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
18 filme de lung metraj, 4 scurt metraje și 13 regizori - un adevărat tur de forță realizat de secțiunea "Focus Deutschland", ocazie unică de a explora una dintre cele mai fecunde și mai importante cinematografii europene și, totodată, de a aborda - în dezbateri și conferințe de presă - diversele aspecte legate de evoluția politică și sociologică a celei mai mari țări europene. Desigur, lui Tom Tykwer i s-a rezervat "partea leului", adică i-a fost prezentată întreaga creație, astfel încât cei care
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
ele amintesc mai vechile preocupări ale criticului, care, propunea în loc de postfață la Poezia unei religii politice, un Scurt istoric al propagandei prin poezie, în care regăsim un model asemănător de analiză a poeziei proletcultiste. Evident, în lucrarea de față, autorul abordează mai multe probleme, își sistematizează altfel materialul, se ocupă și de proză, lansează teoria "culoarelor", pe care scriitorii erau nevoiți să și le cîștige cu trudă, vorbește mai pe larg de protocronism, ca fenomen tipic de anormalitate a literaturii noastre
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
ei de-a lungul vremii. Avem aici un mod destul de formal în ce privește alcătuirea teologiei patristice și se poate spune că ea decurge din chiar modul cum a fost folosită. Este însă evident că această manieră mai mult istorică de a aborda pe Sfinții Părinți urmărea păstrarea amintirii lor căci, dacă n-au fost uitați eroii, martirii și călugării, la fel de natural era să nu fie uitați nici marii dascăli, aceia care au ilustrat opera de predare a învățăturii creștine 34. Autorii patristici
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de păgânism, ci și ocrotitorii cei mai firești ai ortodoxiei în fața atacurilor ereziilor 86. Spre exemplu, pericolul ereziilor gnostice a fost sesizat de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Fábri, Tibor Klöpfler, la cei 47 de ani ai săi, se află la al doilea film ca autor. După Omul fără adresă (1992), El Nino (1999) îl impune printr-un insolit har narativ, subsumat de astă dată genului roadmovie, frecvent abordat de cineaștii maghiari. Captivanta sa manieră extrem de vizuală amintește de înseși principiile prin care Béla Balàsz încerca să definească gramatica, stilistica și chiar poetica limbajului cinematografic. Filmul - un lung și ramificat flash-back la vreme de turbulență meteorologică și psihologică - înfățișează
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
fost doar de pus un accent pentru a marca deplina organicitate a ceea ce s-a numit "obsesie modelatoare" și în poezia lui Pillat, - aici căutarea amintitei concilieri care definește, în fond, însuși "tradiționalismul" său). Sub titlul Imaginația după canon, sunt abordate poemele din volumul Biserica de altădată, care nu-i pun criticului prea dificile probleme de interpretare. Afirmând, nu fără dreptate, că Ion Pillat este, "structural, un imaginativ legalist", el are cu atât mai multe motive de a vorbi, în legătură cu acest
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
inorogi" de la Casa Pogor). Iată: "China e un conglomerat fantastic de popoare și de populații. Minoritățile etnice și-au recăpătat identitatea, sînt cultivate, protejate, personalizate". Atît, fără alte comentarii, spunînd, totuși, parcă, în subtext: "à bon entendeur, salut!". Temele des abordate în comparațiile inevitabile - nu multe la număr, dar perfect motivate de realitate - sînt turismul cultural și investiția pentru imagine, atît de apropiate preocupărilor de acasă ale călătorului. Vizitînd, de pildă, "un uriaș complex muzeal, dotat cu de toate", muzeograful Iașului
O experiență culturală by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16536_a_17861]
-
înclinații moralizatoare în care epicul e totuși salvat va scrie în ultimele decenii de viață proze romantic-eroice? Și, totuși, Agârbiceanu (căci de el e vorba) scrie în 1941, pe vremea refugiului sibian, lunga povestire (aproape un roman) Faraonii, în care abordează, cu rar talent, lumea exotică a mediului țigănesc. Mai scrisese înainte (1907-1921) scurte schițe despre acest univers încărcat cu atîta specificitate. Dar după creații - multe - de altă factură și chiar moralizatoare, nimeni nu se aștepta la o astfel de revenire
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
de cotidian și apoi verificate și finisate prin lectura "clasicilor", a lui Platon, Sfîntul Augustin, Descartes sau Kant. Cu alte cuvinte, o filozofie care se naște în stradă, și abia apoi urcă în bibliotecă. Preocuparea constantă a lui Harry Frankfurt, abordată din diverse perspective, este responsabilitatea morală a individului. Fără a fi un moralist în sensul tradiției europene a termenului, autorul definește moralitatea ca manieră de comportament, ca atitudine a unei persoane față de cei din jurul său. Numai că pentru a putea
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
de cele mai multe ori, totul se reduce la o confruntare fără sorți de izbândă: cuvântul ziaristului contra cuvântul politicianului (presupus) corupt. Astfel se explică lipsa oricărei reticențe a mahărilor de a se arăta la televizor, de a se lăsa, cu dezinvoltură, abordați de jurnaliști: tupeul nemărginit, miza pe complicitatea celor din familia politică și economică le asigură o imunitate mult mai puternică decât ne putem imagina. În lumina celor de mai sus, mi s-a părut cu totul deplasată mobilizarea de forțe
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
ca expresie muzicală specifică unui loc - Statele Unite - și unui timp - prima treime a secolului XX - aruncă, în credința lui Mihaiu, o nouă lumină, retroproiectată, asupra operei scriitorului, îndemnând la reevaluarea acesteia. În subcapitolul Unghi inversat: sunete ale Epocii Jazzului, autorul abordează perioada din punct de vedere muzical, arătând cum rapidele schimbări de mentalitate din anii 1920 au fost acompaniate de mutații în peisajul sonor. Virgil Mihaiu consideră că stilul lui Fitzgerald anticipează fuziunea dintre procesul compunerii și al interpretării într-un
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
artele conexe, sunt aduse cel mai des în discuție pentru a evidenția preocupările multiculturale ale romancierului american, un subcapitol este dedicat și prezenței arhitecturii și urbanismului în capodopera fitzgeraldiană, cu fertile referințe la opera și proiectele catalanului Gaudi. Alt subcapitol abordează fascinanta tematică a Manhattan-ului la intersecția dintre literatură, muzică și cinema. Virgil Mihaiu se simte, totuși, cu adevărat acasă atunci când schițează paralelele dintre proza fitzgeraldiană și jazz: astfel, el vede în Gershwin un pandant al lui Fitzgerald, cel puțin până în
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
puncte de vedere: mai întîi pentru că reușește să ne facă să intuim chinurile nevăzute ale unei dereglări psihice, cum numai Carlo Emilio Gadda mai reușise în literatura italiană; în al doilea rînd, pentru că aparține puținelor opere prin care un scriitor abordează textul - artistic, în cele din urmă, deși, probabil, lipsesc derapajele în ficțional - dintr-un impuls autodefensiv într-un moment biografic dramatic pînă la tragism. În acest sens, romanul ar putea fi pus alături de Cronica familială din 1947 al lui Vasco
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
poetica genului, cît Ťfenomenologiať cazului individual, atitudinile față de jurnal ale fiecăruia dintre autorii avuți în vedere, miza pe care o folosesc aceștia în scrierea lui, metaforele proprii de care se slujesc pentru a-și justifica și defini concepția după care abordează un astfel de tip de scriitură." (p. 6) Pentru a-și susține teoria, criticul supune analizei cărți cu mare impact la public. Amintiri din copilărie de Ion Creangă ("Amintirile lui Creangă trebuie luate drept ceea ce sunt, și anume amintiri, cu
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
vieți - debordează rigiditățile estetice, pur literare, astfel încît, precizează autorul, Ťcondeiul îmi înaintează rapid pe paginile albe, luînd-o chiar înaintea elaborăriiť. Ar fi aici una dintre contradicțiile autobiografiei lui Negoițescu, rezumată de încercarea de a se feri de Ťliteraturăť, dar abordînd, pe de altă parte, problema formării Ťeului literarť ca subiect al scrierii". Oarecum surprinzător în raport cu intențiile programatice ale autorului, sînt analizate un volum de versuri aparținîndu-i Gabrielei Melinescu, dar și două volume de critică literară (Cărțile crude de Mircea Mihăieș
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
publicistic. Calitățile epice ale prozatorului devin evidente însă la nivelul construcției (destul de bine elaborată, cu siguranță, la nivelul acestei cărți, a acordat o atenție specială acestui aspect) și, cum spuneam, la cel al imaginii, al unghiurilor diferite din care este abordată aceeași întîmplare epică. Femeia visurilor este o carte (foarte curînd va fi și un film) care demonstrează că viața poate fi mult mai interesantă dacă este privită prin obiectivul unei camere de filmat. Există, în orice împrejurare, posibilitatea unei transfigurări
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
faptul că repudierea locului comun duce și la o suspendare a encomiului compact, a manierei uzual hagiografice cînd e vorba de un scriitor "mare". Constantin Călin are șira spinării dreaptă. Respingînd fățiș ori implicit stereotipiile, d-sa înțelege a-l aborda pe autorul Scînteilor galbene într-un mod degajat, cu o funcționalitate a contactului critic ce acordă admirației alibiul firescului. Astfel e comentată o presupusă deficiență de imaginație ce l-ar fi marcat pe poet: "Bacovia reprezintă cazul unui mare poet
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
indiferent de ocupațiile sau profesiile autorilor. Întâlnim, astfel, nume precum J.W.Goethe, Leonardo Da Vinci, Michelangelo Buonarroti sau Galileo Galilei, valori culturale care au ales să scrie sonet, iar timp de secole, această formă fixă de poezie a fost abordată de aproape toți scriitorii, ca un reper în lirica universală. În timp, sonetul a căpătat diferite forme de exprimare, devenind retrogradus, inversat, dublu, cu coadă etc, iar rigorile acestuia, legate de numărul de versuri, măsură, rimă sau ritm, au provocat
LANSAREA VOLUMULUI „SONET – NUMAI RETROGRADUS” de FLORIAN CHELU MADEVA în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382680_a_384009]
-
-o ușor pe umăr și a rostit: - Ce faci aci, Săndica? - Bine fac, rostise fata întorcându-se spre cel ce o atenționase așa pe umăr. După câteva secunde de sinceră nedumerire a recunoscut în bărbatul înalt și brunet ce o abordase, pe cel care i-a creat coșmaruri în timpul facultății. I se înmuiaseră picioarele și ar fi căzut dacă nu se sprijinea de chioșcul unde aștepta la rând să-și ia o înghețată. Pe Halil, student sirian, l-a cunoscut în
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
înțelesul duhovnicesc al postului, și la premisele esențiale ale recuperării relației noastre cu semenii și cu Dumnezeu, precum și despre cum putem dobândi în această perioadă pacea și liniștea sufletească. - Părinte profesor, ce este postul în viața unui creștin? Cum să abordăm această perioadă de înfrânare într-o vreme în care este promovată din ce în ce mai mult „cultura consumului exagerat“? - Postul în viața unui creștin nu este doar o simplă dietă, abținere de la anumite mâncăruri, ci este o împreună-călătorie cu Dumnezeu pe calea lumii
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
propunerea lui de a-i găsi post la Galați sau prin împrejurimi. Ezitarea lui a îngândurat-o. Nu își rezolvase nici problemele sale personale referitor la post, dar să se mai gândească la ale altcuiva. Nu a avut curajul să abordeze discuția cu această temă destul de explozivă, cu părinții săi. A tot amânat cât mai aproape de începerea anului școlar. Acum, când a dat din nou de gustul vieții de oraș, nu-l mai tenta viața aproape monahală de la țară, fără nici un
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
vorbesc sau nu despre literatură. De obicei vorbesc despre multe alte lucruri dar nu despre textele literare, și dacă o fac, nu discută despre forma literară, ceea ce din punctul meu de vedere e un mod mai degrabă superficial de a aborda literatura. Cînd cineva vrea să apere cauze politice prin literatură, aceasta se întîmplă fiindcă scriitorul sau criticul respectiv vrea să joace un rol în societate, vrea să dobîndească influență, vrea să critice guvernul sau ceva asemănător. Așa ceva însă se poate
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
pornește ampla "antologie comentată" a lui Constantin Abăluță, intitulată Poezia română după proletcultism. El însuși unul din poeții importanți ce au suferit nedreapta discriminare și totodată un temeinic cunoscător al poeziei românești, ca și al celei universale, pe care a abordat-o și în calitate de traducător, autorul său și-a propus un act de justiție. Acesta e precedat de un act de eliberare: "dorința de a face un bilanț literar e cît se poate de la locul ei într-un climat ce aspiră
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]