2,725 matches
-
a dat ocazie la războiul franco-german. Principele Leopold a vizitat de mai multe ori Curtea din România și a făcut în genere impresia unei persoane plăcute. Perspectivele de viitor ale acestui principe întrec însă cu mult poate însămnătatea tronului României. Abstracție făcând de succesiunea sa personală în România, rămân cei trei fii ai săi, principii Vilelm (născ. 1864), Ferdinand (născ. 1865) și Carol Anton (născ, 1868), dintre cari unul poate deveni moștenitor al tronului român după renunțarea celorlalți. Dar această posibilitate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un lucru nu trebuie uitat: exemplul ce se dă tinerei generații și prețul pe care țara-l plătește. Toate aceste victorii ale ironiei se fac din mijloacele țării. Țara e rău administrată în toate ramurile, pentru că trebuisc hrănite nulitățile rebele, abstracție făcând de celelalte resurse nelegiuite pe cari știu a și le crea acei oameni a căror impunitate e asigurată prin politica de partid. Iată la ce trebuie să cugete d. Brătianu. Domnitorul are marea justificare că națiunea românească nu se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt asemenea permanente? Nu lungimea timpului, ci ceea ce unul în acel timp a făcut, va să zică actele sale, sânt cauze determinante pentru evenimentele viitorului. Imediat după venirea M. Sale în țară, d. Brătianu a stat puțin la putere. Cu toate acestea, abstracție făcând de datoria flotantă lăsată în urmă, numai concesia Stroussberg a-ncărcat statul cu sute de milioane de datorie publică pe nouăzeci de ani înainte. Iată dar o cauză a-ncărcării fiscului creată într-o zi care durează zecimi de ani
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe veci notorie? Cel ce a lucrat aici decisiv a fost timpul: el a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai putem fără riscul autoiluzionării face abstracție de ce se întîmplă, palpabil, în acest moment (după unii roză autoamăgire terminologică! postmodern). Avem în vedere cum ne-am propus deja domeniul artelor vizuale. A putea constata, fără să ratăm schița generală, o invers proporțională relație între actul creației și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu alți elevi, să evaluăm eficiența inteligenței școlare a unui anumit elev. I.2 Rolul factorilor non-intelectuali de personalitate în reușita școlară Nu vom putea înțelege prea mult din „originea psihologică”, mai exact bio-psiho-socială a reușitei/nereușitei școlare dacă facem abstracție de viața afectivă, de atitudinile, de calitățile volitive ale personalității elevului. Gradul de maturitate a personalității depinde într-o mare mă sură de maturitatea emoțional-afectivă. Nivelul de dezvoltare a voinței se răsfrânge asupra întregii activități, deci și asupra activității școlare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului trec de la nehotărâre la decizie, indiferent dacă obiectul atitudinii este o realitate concretă sau o abstracție. Corelația și interdependența dintre cele trei componente structurale ale atitudinii este subliniată și de N. Mărgineanu atunci când arată că orice atitudine este o idee învăluită într-un sentiment, pusă în slujba unei tendințe comportamentale. II.3 Atitudini și valori Cercetări
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
a anilor ’70. Odată cu anii “80, schimbarea atitudinilor influența socială, în general și-a câștigat din nou poziția privilegiată între domeniile de cercetare ale psihologiei . Viața cotidiană ne implică pe toți într-un proces de schimbare a atitudinilor. Chiar dacă facem abstracție de industria reclamei și tot putem descoperi cum acest proces a devenit un mod de a fi: părinții sunt angajați într-un proces de socializare a copiilor, oamenii de știință își susțin adevă rurile, politicienii vor să convingă electoratul de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de procuratură și celelalte instituții, să instruim temeinic aparatul și aceasta ne dă garanția că din ce în ce mai puțin o să înregistrăm cazuri negative în această direcție. În ce privește munca preventivă, și mie mi se pare că trebuie desfășurată mai mult și nu făcând abstracție de membrii de partid, pentru că ei trebuie să fie un exemplu. Deși avem reglementate bine o serie de reguli, ei încalcă. De exemplu, se indică ca (sic!) relațiile cu străinii să se anunțe prin șefii instituțiilor, și din păcate sunt
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Ockham și, cum mă surprind cîștigat de demonul competiției, propun și eu un model care, firește, nu poate avea mai puțin de patru termeni, numărul maxim! Deci: Pârvu. 2003 pre(-)text text textualizare paratextualitate unde: 1) pre(-)textul este o abstracție, o serie de evenimente narate reconstruite din text; 2) textul este un produs finit compus din cuvinte fixate pe pagină, delimitîndu-se ca program de pre(-)text; 3) textualizarea este punerea în cuvînt tipărit, reconstrucția-în-text a pre(-)textului; 4) paratextualitatea, sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că îndoita alegere „a cufundat Poarta și diplomația în stupoare”, dar ei aveau în vedere maniera în care s-a produs și nu puneau la îndoială dorința și hotărârea românilor de a se uni, nici măcar turcii și austriecii (dacă facem abstracție de unele declarații nesincere), care preferau să deplângă și să condamne încălcarea unor înțelegeri internaționale. Cât privește dubla alegere pusă la cale prin intrigi franceze, aceasta este o supoziție ticluită pro domo, ori o simplă născocire, de vreme ce înșiși francezii au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost închise toate cele 31 de capitole. Nici poziția comună a Uniunii Europene nu este rigidizată într-o mecanică și tehnicalitate excesivă, așa cum ar presupune raportarea la acquis. Aceasta pentru că, pe lângă evaluarea adoptării acquis-ului, ea nu poate să facă abstracție de obiectivele prezente și viitoare, de viziunile și atitudinile din Uniunea Europeană, de precedentele create de negocierile de aderare anterioare, de situația structurală a fiecărui stat candidat, dar și de tratamentul acordat altor state candidate.70 Proiectul Tratatului de Aderare, redactat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
una din părțile constitutive ale Naturii. În fizica cuantică, formalismul matematic este inseparabil de experiență. El rezistă în felul său, și prin grija de autoconsistență internă și prin nevoia sa de a integra datele experimentale fără a distruge această autoconsistență. Abstracția face parte integrantă din Realitate. Trebuie să conferim o dimensiune ontologică noțiunii de Realitate, în măsura în care Natura participă la ființa lumii. Natura este o imensă și inepuizabilă sursă de necunoscut, care justifică existența însăși a științei. Realitatea nu este doar o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
19. Practic, îl citează pe Lupasco în toate cărțile sale. Pe scurt, Mathieu a contribuit mult la celebritatea lui Lupasco în lumea artei. Scrierile teoretice ale lui Mathieu sunt la fel de puternic impregnate de ideile lui Lupasco. Astfel, teoria sa despre abstracția lirică, în continuarea foarte interesantei "embriologii a semnelor", este puternic influențată de Lupasco 20. De altfel, Mathieu nu ascunde această influență: scrierile sale sunt literalmente înțesate de referințe la Lupasco. Mathieu procedează astfel nu doar din admirație pentru opera lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Bachelard, La Philosophie du non. Essai d'une philosophie du nouvel esprit scientifique (Filosofia lui NU. Schiță de filosofie a noului spirit științific), PUF, Paris, 1940, Ch. La Logique non-aristotélicienne (Logica non-aristotelică), pp. 127-134. 4 Georges Mathieu, L'Abstraction prophétique (Abstracția profetică), Gallimard, " Idées", Paris, 1984, p. 83 ; a se vedea și pp. 63, 85-86, 89, 91, 129, 144, 331. 5 Stéphane Lupasco L'Homme et l'œuvre, Monaco, Rocher, " Transdisciplinarité", 1999, sub direcția lui Horia Bădescu și Basarab Nicolescu; a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Dubla moarte a lui Lupasco"), Le Figaro, Paris, 28 octobre 1988, și Georges Mathieu, Désormais seul en face de Dieu, Lausanne, L'Age d'Homme, 1998, pp.174-176. 20 Pentru prima noțiune, a se vedea Gorges Mathieu, L'abstraction prophétique (Abstracția profetică), op. cit., iar pentru a doua, Au-delà du Tachisme (Dincolo de tașism), Paris, Julliard, 1963, pp. 164-171. 21 Mathieu, 50 ans de création, Paris, Hervas, 2003, p. 53. 22 Linda Dalrymple Henderson, The Fourth Dimension and Non-Euclidean Geometry in Modern Art
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în epoca modernă post-carteziană sunt kantianismul și utilitarismul. Morala kantiană dezvoltă notele specifice ale unei gândiri deontologice, fără să facă abstracție de implicările interioare care fac posibilă fericirea. Criticând hedonismul, pentru care plăcerea este determinată sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant susține că acțiunile valoroase moral sunt cele care rezultă dintr-o voință autonomă. Kant și-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
inferioare. Morala cere depășirea oricărei pasiuni, autonomia pură. O acțiune morală se autojustifică, în sensul că voința se supune ei înseși. Dreptul ține cont doar de aspectul exterior al acțiunii, adică ia în considerare doar îndeplinirea sau neîndeplinirea acțiunii, făcând abstracție de motivele care au determinat actul sau abținerea. Această concepție mecanică asupra dreptului nu poate fi susținută, pentru că în orice ramură a sa, dreptul ține cont de intenție și motive. Acțiunea morală se consideră liberă fiindcă morala se bazează pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a întruni aceste două condiții ar trebui să recurgem la un număr infinit de texte de lege în care să putem găsi, în mod adecvat, soluția preexistentă a unui număr infinit de cazuri. Acest lucru nefiind posibil se recurge la abstracții cât mai cuprinzătoare, dar, cu cât conceptele au o sferă mai largă, cu atât conținutul este mai sărac 52. Normele juridice constituie realități de sine stătătoare, care au propria lor natură și sunt diferite atât de izvoarele care le consacră
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acum convins că era Lúvah. Și început-a Orc un trup de Șarpe să-ntocmească, Disprețuind lumină lui Urizen și prefăcînd-o-n foc vîlvîitor, Primind, așa cum otrăvita cupă Primește vinul cel ceresc, 155 Și prefăcînd iubirea-n furie și gîndul în abstracție, Întunecos devorator pe Șine mistuindu-se200, suind în ceruri. Urizen se așeza pizmuitor, trist meditînd și-ascunsa groază o văzu Semeața văpăind înalt și cu dispreț rîzînd de al iluziei izvor, Dar (Urizen) izvorul propriei iluzii nu-l știa, ci însuși
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
personalitatea, omul aparținând lumii inteligibile, nu împlinește umanitatea, însăși unitatea de existență a omului. O împlinește însă împreună cu persoana. Raportată la această unitate, personalitatea repre-zintă un "element"; ea este, de pildă, independentă față de cauzalitatea naturii, însă omul nu poate face abstracție de aceasta, în măsura în care participă și la lumea fenomenală. Totuși, tocmai personalitatea dă seama, parafrazând o vorbă hegeliană, de universalul-dat-în-om. Voința pură ("semnul" cel mai limpede al subiectului inteligibil) este, paradoxal, o "realitate obiectivă" (Kant), chiar dacă ține de subiect, iar forma
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru că ea dă sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul ultim și complet, Binele Suveran. O anumită problemă ridică postulatul sufletului nemuritor. Nu se poate face totală abstracție de contraargumentările kantiene față de paralogismele rațiunii pure din prima Critică. "Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de experiență (condiție fundamentală pentru cunoștință). Nici în noul context, cel etic, sufletul nemuritor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spațiul său semantic trebuie completat cu ipoteze din afara sensurilor sale directe, vine nu din prezența ca atare în structura sa a acestei idei (despre Arhitectul divin), ci din eterogenitatea elementelor care o compun: de o parte experiența, de alta ideea, abstracția, unei ființe care nu poate fi obiect de experiență. Prin ideea despre finalitatea naturii ca simplu principiu al facultății de judecare reflexive, Kant, paradoxal, dezantropomorfizează finalitatea și, prin aceasta, îi omogenizează structura; de fapt, el o antropologizează. Intervenția sa în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care o putem numi, după o sugestie bergsoniană, realitate temporală. Ele desemnează însă ordini "fenomenale" diferite: timpul, fenomenele periodice ale naturii, "ordinea unei dimensiuni omogene"; destinul, ordinea unității sufletești, a fenomenelor energiei personalizate. Timpul este, în ultimă instanță, o pură abstracție; destinul reprezintă realitatea însăși a unității sufletești: "pentru noi, există un timp real, acela care este trăit, și pe care îl numim destin"158. Există în Timp și destin o anume ambiguitate în privința sensurilor timpului. El reprezintă, pe de o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mod direct, este de presupus că timpul, înțeles ca mediu în interiorul căruia operăm distincții și le numărăm, nu este altceva decât spațiu"163. Pentru Rădulescu-Motru, durata semnifică o conștientizare a destinului; dar, de asemenea, un moment necesar pe calea către abstracția de timp. Bergson contrapune timpul (spațializat) duratei (timpul veritabil). Timpul ar fi durata-ce-se-neagă-pe-sine prin spațializare. C. Rădulescu-Motru opune timpul destinului. Acesta din urmă reprezintă o "realitate" mai profundă care face posibilă, împreună cu durata, intuiția rațională a timpului. Durata bergsoniană și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mediului natural n. C.) este primul demers al oricărei vieți personale"295. Personalismul lui Em. Mounier și personalismul energetic construiesc modele teoretice asemănătoare și prin alte trăsături decât cele menționate deja. Astfel, sensul personalizării dacă în cazul lui Mounier facem abstracție de Absolutul care cheamă la identitatea cu sine este acela al realizării unei unități personale ce impune armonie în întregul univers. Cultura, de asemenea, nu este un simplu ambient, ci legea vieții personale, mediul interior al personalizării, "funcție globală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]