9,827 matches
-
siderați): Prostii. Mai bine ai picta și tu, acolo, un nud de femeie. Să înțeleg și eu ceva. BUNICA (indignată): Ilie! Ia vezi că eu nu glumesc cu arta! (Tatălui) Te rog foarte mult să rămîi la artă d-asta abstractă că altfel ai de-a face cu mine. GETA (visătoare): Mai bine ai picta și tu marea, că tot nu m-ai dus la mare de zece ani. FANE (face un gest că "dacă n-are bani, n-are ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
numai natură moartă. Că dacă vin după tine și te găsesc în parc cu vreo natură vie lîngă tine, vă fac natură moartă pe amîndoi (dar Tatăl a ieșit). BUNICA: Of! S-a scrîntit bărbatu-tău de tot (ia tabloul abstract, niște dungi trase la întîmplare, pe care Tatăl nu l-a mai agățat și îl pune pe șevalet, îl contemplă cu dispreț și își face cruce). Poftim! Zice că asta-i pictură. Ptiu! EDUARD (intră repede): Săru-mîna! S-a întîmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Saxofonistul putea fi eliminat extrem de ușor din scenariu (în consecință, bărbatul scoase un burete din propriile gânduri, șterse personajul, fără regrete, iar pe scenă continuă să se miște, într-o parte și în alta, doar saxofonul, ca într-un film abstract sau absurd sau...), însă instrumentul nu. Ar fi fost o... blasfemie? Substantiv pretențios, dar exprima cel mai bine ceea ce gândea el în acele momente... Și totuși (continua să o privească, tocmai sorbise din pahar, buzele acelea îl fascinau, apoi scosese
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Așa-numitul talent al liderilor, de obicei considerat ca fiind moștenit genetic, un dar de la natură, nu poate fi în totalitate datorat inteligenței raționale, QI/cunoștințelor, nici deprinderilor sau abilităților tehnice. Pe lângă acestea, este vorba de altceva, aflat dincolo de cifre abstracte și concepte, ceva similar cu ceea ce C. Wright Mills numea imaginație sociologică în sociologie; este acea trăsătură a liderilor care au un fel de capacitate de a înțelege corect, de a interpreta și folosi statusurile și rolurile lor și ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
decât Sine. Statistica poate fi o sursă de fericire; una apropiată cumva de absolut. Prin intermediul ei nu mai sunt limitat la a mă compara doar cu cei pe care-i cunosc, ci mă pot raporta la toți, chiar dacă niște toți abstracți. Statistica este o soluție nesperată pentru orice raportare; în sinea ei ea este Raportarea. Dintr-o dată știu la ce nivel mă situez cu veniturile în ansamblul populației, cum stau cu viața sexuală comparativ cu ceilalți etc.; altfel spus, pot afla
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mare parte din tinerii din ziua de azi par (sau ne par?) a avea un dezgust față de muncă. Cred că e vorba și de un recul social față de o epocă în care era glorificată munca fără roade (sau cu rezultate abstracte). Pe de altă parte, gradul (ori gramul?) de libertate ce însoțește capitalismul presupune și existența unor tineri care nu vor să se lase prinși în jugul unui serviciu, dorind să facă altceva; uneori această orientare se numește liberă inițiativă. Știința
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
politicile și strategiile adoptate cu o organizație transnațională (multinațională) a sportului. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 92 III.2. Raportul putere-autoritatelegitimitate politică V. Măgureanu consideră că „raportul dintre putere și autoritate nu trebuie văzut în sens abstract, ca o trăsătură generală a structurilor politice dintr-o societate; complementaritatea raporturilor dintre putere și autoritate trebuie analizată în modul de funcționare a fiecărei instituții [...] Autoritatea, ca dimensiune și ipostază a puterii politice, depinde de modul de funcționare a sistemului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
românească / 219 Cât de popular este brandingul de angajator în presa românească? / 219 Capitolul 8. În loc de concluzii / 239 Gândind într-o lume a schimbărilor rapide și a intensificării pericolelor / 239 Companiile care prosperă într-o lume dinamică / 244 Bibliografie / 255 Abstract / 265 Résumé / 271 Prefață Eram pe la sfârșitul lui 1997, și operatorul de telefonie mobilă Connex încheia, cu un succes nemaiauzit în business-ul românesc de până atunci, primul an de activitate, pe o piață emergentă. Într-una din ședințele de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aceea, am ales să evocăm o definiție a culturii care ni se pare acoperitoare și care îi apaține lui Edgar Schein, unul dintre cei mai proeminenți reprezentanți ai domeniului. Schein problematizează cultura organizațională de o manieră socratică. Cultura pare ceva abstract, greu de atins, afirmă Schein, dar forțele care derivă din cultură în diverse situații sociale și organizaționale sunt extrem de puternice 131. Pentru a ilustra impactul acestor forțe, Schein utilizează câteva exemple ilustrative. De pildă, evocă un caz de la începutul carierei
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
situațiile ciudate și uneori stupide. Cultura este un fenomen cu un impact puternic, in-conștient și tacit însă. Este asemenea personalității și caracterului: vedem comportamentele care rezultă din caracter și personalitate, dar nu vedem cauzele 134. În mod analog, cultura este abstractă, dar consecințele sale atitudinale și comportamentale sunt concrete. Tocmai acest joc dintre tacit și explicit al culturii organizaționale produce dificultăți și, în același timp, este una dintre mizele de relief ale strategiei de branding de angajator. Nu de puține ori
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
unibuc.ro/eBooks/StiinteADM/sica/3.htm http://www.hipo.ro/index.php/vizualizare Articol/73/TOPUL+celor+mai+doriti+angajatori+din+Romania www.coca-cola.ro www.europarl.europa.eu www.hr-romania.ro www.nokia.com http://www.advice-hr.ro Abstract Although intensely circulated in the fields of branding and human resources management from the international environment, the concept of employer brand from the point of view of the current stage of knowledge is insufficiently exploited. Indispensable as survival and development
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
brandingului de angajator și despre bani Cultura organizațională: examenul de maturitate ... Cultura de tip employer of choice sau cum să fii un angajator... Brandingul de angajator: exemple de bună practică Brandingul de angajator în presa economică românească În loc de concluzii Bibliografie Abstract Résumé
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
tapiserie de culori care pulsează, plină de energie, nelăsându-te decât după un timp să "așezi" lucrurile în locul în care aparțin. Alăturări nonconformiste și niciodată întâmplătoare de culori - galben, portocaliu, mov, verde - transformă adesea un spațiu naturalist într-unul aproape abstract. Arta lui Bonnard trebuie văzută în contextul istoriei picturii franceze de gen. O influență majoră, directă sau indirectă prin intermediul lui Cézanne, este cea a lui Pierre Chardin. Ca și artistul din secolul al XVIII-lea, Bonnard nu s-a limitat
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
abstracție pură, după cum tot ceea ce pare, pentru conștiința comună, îndepărtat și eteric se transformă instantaneu în obiect și se exprimă definitiv. Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și forme cuantificabile. Construcția și destructurarea sînt, în această amplă demonstrație, strategiile majore ale artistului. El a descoperit, asemenea fizicienilor, că lucrurile sînt reductibile, că orice structură poate fi analizată pînă la particulele sale ultime și că
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
și el, Cât respectăm, cât criticam. Există, aici, o nuanță, pe care de altfel Nicolae Manolescu, Presedintele Uniunii Scriitorilor din România, a explicitat-o încă de la începutul sesiunilor de comunicări. Politic nu înseamnă, reducționist, politica. Cel dintâi reprezintă o noțiune abstractă și stabilă, cel de-al doilea o practică aproape totdeauna variabilă. Inexistent în alte limbi, dubletul acesta ar fi putut da naștere, mai ales în cadrul unui asemenea eveniment internațional, unor confuzii. Pentru participanții din fostul bloc comunist în special, riscurile
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
petrecea la câteva zeci sau sute de kilometri de noi. Nu știam nimic despre desfășurarea de acțiuni civice din Cehoslovacia, despre subtilitatea opoziției din Ungaria sau despre eroismul dezlănțuit al polonezilor. Numele auzite la "Europa Liberă" erau pentru noi la fel de abstracte precum cel al matematicienilor și filozofilor din Antichitate. Ni se părea că toate aceste lucruri nu ni se potrivesc și asistam la ele, în cel mai bun caz, ca la un spectacol sortit mai degrabă să ne amuze, decât să
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
două forme principale: ori scriitorul își revarsă atît de neînfrînat sensibilitatea încît cititorul se simte agresat de un val de confesiuni ce îl împiedică se participe sufletește la lectură, ori scriitorul își blochează complet sensibilitatea, dînd naștere unui text arid, abstract și inert, în fața căruia cititorul nu poate trăi resuscitatea nici unei fantasme personale. În primul caz, cititorul este sufocat de un șuvoi de reverii înfățișate cu ostentație, în cel de-al doilea se pomenește într-un vid afectiv lipsit de imagini
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
Marlowe sunt mult mai complexe decât par la prima vedere: "ținta la Raymond Chandler trebuie căutată dincolo de obișnuitele scopuri ale romanului polițist - divertismentul și, eventual, încercarea de a reda o lecție de morală. }inta lui e metafizică. Ea vizează teme abstracte precum singurătatea, deziluzia, zădărnicia, eșecul, urâtul, criza, degenerescența, plictisul, oroarea, alienarea, căderea, opacitatea, revolta, frica. În raport cu ele, detectivul Marlowe e un Ťinvestigatorť al nevăzutelor (s.a.) și nu al aparențelor (s.a.) nemilosului univers tentacular" (p. 27). Analiza lui Mircea Mihăieș nu
Cui prodest? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8702_a_10027]
-
va relua necontenit, în numele unui ideal de perfecțiune, desigur, dar și al nevoii de a adînci cunoașterea limbii celuilalt și, pe de altă parte, de a extinde orizontul propriei limbi și de a-i activa toate resursele. În această perspectivă abstractă și teoretică, traducătorul apare ca o persoană dintre cele mai interesante, care poate atrage mult rîvnite asemănări: fiind în esență mediator, îl are de partea lui pe Hermes; sau, ca neobosit purtător și ocrotitor de sensuri, se poate așeza în
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
lui Francis Ford Coppola la filmul Tinerețe fără tinerețe. Am văzut, așadar, două generații de regizori și de actori, două spectacole în care am putut să observ pînă în prăsele detaliile jocului actoricesc. Piesa lui Peter Nadas, într-un fel abstractă, teoretică, lipsită de ceea ce numim poveste, are o structură becketiană, foarte pe gustul lui Bocsardi, dezvoltată în acest sens pe scenă, împreună cu cei doi actori, Mihaela Teleoacă și Dragoș Hulubă. Decorul scenografului Joszef Bartha, colaborator fidel al regizorului, ne introduce
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
consecințe neașteptate, stârnește valuri furtunoase. Adio, Europa! nu se vrea, nici pe departe, un roman realist. E destul de clar de la început că, prin confesiunea nestăvilită, nervoasă, retorică, sarcastică, a lui Desiderius Candid, vom asista la desfășurarea unei satire politice. Convențiile abstracte ale unei parabole nu sunt respectate. Conexiunile se fac imediat: dacă personajul se numește Candid, atunci ar trebui să aibă legătură cu atitudinea critică, rațională, demistificatoare, a lui Voltaire. Referința iluministă rămâne oarecum în suspensie, nu e exploatată tezist. Tonul
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină. Capitolul cel mai obscur e al cincilea - "Ortologie și ortogeneză substanțialistă" -, lectorul capotînd deseori în încercarea de a intui ceva din ceea ce se întîmplă în paginile acelea: e întîmpinat de un jargon abstract și solid precum cremenea, în corpul căruia tentativa de a despica mici felii de înțelegere omenească e sortită eșecului. În toate aceste pagini, principala vină o are stilul comentatorului, prea fidel textului analizat pentru a putea, luînd o minimă distanță
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
o concluzie etică valabilă. Ei bine, în România acest lucru a fost posibil. E, însă, doar o întâmplare faptul că această Curte Constituțională a dat în acest caz un verdict care satisface atât oamenii raționali din societate, cât și ideea abstractă de justiție. Nu avem nici o garanție că în viitor lucrurile se vor petrece la fel. Ca dovadă, au apărut speculațiile că am putea intra, cu ocazia numirii miniștrilor, în veritabile jocuri de-a șoarecele și pisica. De pildă, premierul să
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
cele patru proze care compun ciclul "nebuloasei" (El incongruente, El novelista, Rebeca și El hombre perdido). Acesta din urmă (tradus în 2004 pentru prima dată în limba română) poate fi socotit, înainte de orice, un roman al căutării. Sunt multe (și abstracte) lucrurile pierdute și care nu mai pot fi regăsite ("iluzia de a te întâlni cu tine însuți", de pildă, ca și iluzia de a găsi un sens existenței, refugiile de tot felul, de la orele închise în orologii antropofage, la spațiile
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
Degas sau Toulouse-Lautrec, amplasând siluete întunecate în prim-plan și caractere fluidizate de lumina lămpilor de gaz în fundal. În alte lucrări însă - Trei femei, Doică, Fată în alb - schimbările de plan sunt mult mai subtile, mai vagi, mai aproape de abstract. Cu toate diferențele de manieră dintre desenele și picturile sale, Georges Seurat a folosit adesea primele în mod tradițional, ca schițe pregătitoare pentru tablouri importante: După-amiază pe insula Grande Jatte, Scăldat la Asnieres, Scenă de circ. Contemporanul său Van Gogh
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]