65,481 matches
-
-si, care îl îmbărbătau și ele, bolintinian, în fiecare sezon estival: -Lasă, Cory, dragă, că, dacă mori, ne-a ajuta Dumnezeu să ne descurcăm și fără tine... Dar, spre disperarea soacră-si, de obicei nu i se întâmpla nimic, întoarcându-se acasă teafăr, ba mai și lăudându-se cu sadism că a jucat remy în Poiana Brașov cu flebețea ei, Dan Negru. Aceasta în timp ce pe lângă masa de joc treceau agale ursoaicele ducându-și puii la cină în Cartierul Răcădău din orașul de la
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
Nu sînt un admirator al acestui personaj, dar nu pot să observ că își joacă bărbătește șansa. Sechelariu pare în schimb să-și fi pierdut toată fațada lui de om instituție și de împărat al Bacăului. Mai plîngînd, mai cerîndu-se acasă din motive medicale, fostul primar îi trimite vorbă lui Băsescu, de la tribunal, că îl va da în judecată pentru calomnie, fiindcă acesta și-a permis să spună despre el, în campania pentru alegerile locale, că locul lui nu e la
Lacrimile lui Seche by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11550_a_12875]
-
el, de acel lest surprinzător și străin ca o moștenire de la mătușa pe care nu o cunoști ți-atîrnă mersul vieții, împiedicat sau uns. Apoi, conștiința că trebuie să ai și să păstrezi un trecut. Cel pe care îl știi de-acasă, amestecat cu vinișoarele datoriei. După 30 de ani e publicată, la Editura Institutului Cultural Român, ediția a IV-a care, spune autoarea, poate fi considerată definitivă. Între timp, ,dosarul" a ajuns, cel puțin pentru admiterea la facultate, o modestă învelitoare
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
De aceea, pesemne, creșterea Letiției se măsoară în praguri. Primele nelămuriri, întîile rușini. Primele vorbe, în stradă, cu băieții. Primele mustrări. Pe urmă, obligațiile. Liceul, admiterea la facultate. Evadarea. Din lumea ei de altădată, ascunsă în dulap, cu hainele de-acasă, vine, deodată, la cămin, o veste. E întrebarea aceea cu care chemi pe cineva la vorbitor, dură, metalică, încercînd să nu dea de bănuit: Cine este Letiția Branea? ...A telefonat cineva să se ducă de urgență acasă..." Reluată, după mai
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
cu hainele de-acasă, vine, deodată, la cămin, o veste. E întrebarea aceea cu care chemi pe cineva la vorbitor, dură, metalică, încercînd să nu dea de bănuit: Cine este Letiția Branea? ...A telefonat cineva să se ducă de urgență acasă..." Reluată, după mai bine de o sută de pagini, e, aflăm, ecoul celei dintîi, auzit mai clar, după somnul dinainte. Un somn scurt, cu multe vise, în care imaginile se înfig de-a dreptul în ochi, destrămate, peticite. Așa sînt
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
ochi, destrămate, peticite. Așa sînt și fotografiile de familie, diplomele, studiile niciodată publicate ale unchiului Ion, care i-au dat, odată, nepoatei aceeași senzație ciudată de jamais vu ca, mai tîrziu, numele lui scris pe cruce. Pentru el o cheamă acasă. El e blajinul care, dînd, în sfîrșit, de-o viață bunicică, parcă nu se poate obișnui și pleacă. De acum încolo, lucrurile se schimbă: , Avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel, în mila care mă îneca, știam
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
părăsire, de indiferență sau de dispariție. Potrivit tradiției, cine intră pentru prima oară trebuie să adopte o carte și, dintre miile de tomuri prezente, Daniel se simte atras de Umbra vîntului de Julián Carax, un roman misterios, pe care, ajuns acasă, îl citește în aceeași noapte dintr-o suflare. Începînd chiar dintr-a doua zi, o mulțime de oameni își doresc să pună mîna pe cartea cu pricina, pînă atunci lăsată pradă uitării: unii vor să o cumpere plătind mai mult
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
întunericului? - De trei ori. Pălărierul își încreți fruntea, complet pierdut. - Dar Conrad ăsta cine mai e, dacă pot să-ntreb? Aldaya îl reduse la tăcere printr-un gest ce părea numai bun să le închidă gura acționarilor adunați în consiliu. - Acasă la mine am o bibliotecă cu paisprezece mii de volume, Julián. Eu cînd eram tînăr am citit mult, dar acum nu mai am timp. Acum, dacă mă gîndesc, am trei exemplare semnate de Conrad în persoană. Băiatul meu, Jorge, nu
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
o primăvară, și acum, din nou, o altă vară mai fierbinte decât vara aia din urmă, și găsind în coșnița ei cu care fusese la piață o șoricică mică-mititică, pitită printre legume, tocmai rodea un cartofior, și dând de ea acasă, va să zică, pe când răsturna coșnița... mai scurt, dom' scriitor, mai pă scurt, - i-am strigat de sub fotoliul pe care se așezase - ce-o mai lățești așa, să fim scurți, domnule, scurți dă tot!... - Măi, al naibii mai ești - l-am auzit
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
gospodărie (de pildă, o vacă pentru lapte), Serafim Ponoară, un țăran tânăr, de curând căsătorit, se întoarce cu un bouț (pe moldovenește), adică un vițel (pe românește), frumos, dar cam molâu, fără șanse prea mari să devină un tăuraș. Adus acasă, după proverbiala întâlnire cu poarta nouă, vițelul (numit tot timpul bouț) se familiarizează cu păsările curții și cu câinele. Prozatorul îi atribuie conștiință analitică și capacitatea imaginară de a avea un fel de monolog interior, reacții simili-umane de înțelegere a
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
dulce când scrii primele versuri, și devenind deodată cumplit când te trezești că trebuie să le arăți, să le dai la citit. Ca și când, citindu-ți-le cineva, ți le-ar șterge cu privirea, ar pulveriza minunea și te-ai întoarce acasă cu caietele golite, imaculate... l Redactorul a întârziat puțin, și fiind în ușoară criză de timp, i-a pus totuși tinerei întrebările care se pun în asemenea împrejurări. Nume, vârstă, studii, de când scrie și cine a îndrumat-o să vină
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
limba franceză. Deși a fost deseori ținta predilectă a "ideologilor de serviciu", Danilo Kis nu a cedat "tentației" de a deveni "scriitor sîrb de expresie franceză", considerînd că prin scrierile lui limba sîrbă este un opozant al sistemului politic "de acasă". Într-o perioadă cînd proliferarea disidenților și cînd disidența devenise o modă precum marxismul anilor '30 în Occident, Danilo Kis a avut tăria să respingă tirania modei și tentația unei publicități ieftine și să fie cu totul altceva, un rezistent
Danilo Kis - poeme by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11571_a_12896]
-
stăpînire instantanee. Nu-i nevoie decît de o oră, maximum două. Dumnezeule, poți să te duci la o femeie, la un colț de stradă și să începi să strigi la ea și, zece minute mai tîrziu, e înapoi la tine acasă, unde face tot felul de lucruri. Nu de puține ori primul contact fizic, prima atingere a fost o palmă sau o îmbrîncitură: mîna ei pleznind expresia de ușor... ce? nesaț? dispreț? de pe fața lui Tod " (p. 78). Iată cum insolitarea
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
garsonieră sordidă, în cine știe ce cartier bătut de Dumnezeu al Bucureștiului, plătești, în clipa de față, minimum o sută de euro. Îți mai rămân, din ipoteticul salar de mai sus, vreo cincizeci de euro pentru a te îmbrăca, a circula de-acasă la serviciu și-a cumpăra cărți și ziare. O carte costă, în medie, o sută cincizeci de mii de lei. Dacă te încăpățânezi să citești două ziare, ajungi la sume ce pentru tânărul intelectual român par astronomice. În timp ce majoritatea populației
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
data asta mi-am luat toate precauțiile și am văzut - de câteva ori - o peliculă care 1. a fost prezentată anul acesta la Cannes în secțiunea greilor ca Wenders și Cronenberg, dar a pierdut Palme d'Or și a plecat acasă doar cu Marele Premiu Tehnic, 2. va veni pe marile ecrane din România (din câte știu eu). Cu alte cuvinte, un film numai bun ca să îmi aduc aminte de vremurile în care făceam cronică de întâmpinare și să îmi exersez
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
cu arborele genealogic al familiei în cauză), ne întorc în timp pînă la finele secolului al XIX-lea. Ele sînt orchestrate și depănate de un personaj secundar, numit alternativ femeia cu părul scurt, romanciera sau scriitoarea, prezentată fie la ea acasă, uneori, cu mîinile pe clapele computerului, fie în plimbări și discuții cu un amic. Femeia cu părul scurt începe și sfîrșește stufoasa relatare insistînd asupra relației cu propriile creații fictive, în căutare declarată de autor, asemenea celor pirandelliene. Trimiterea textuală
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
să trăiască într-o promiscuitate impudică, dar mai ales propria-i slăbiciune o vor duce la alcolism și la moartea prematură într-un accident rutier. Crescută cu dragoste de bunica Zaira, fata ei, Colomba, o tînără echilibrată, va dispărea de acasă. în basmul spus de mamă fetiței bulimice de povești, rolurile se schimbă: nu Scufița Roșie străbate pădurea ca să ajungă la bunicuță, ci invers. Dacă autoritățile renunță curînd la cercetări și nu reacționează nici cînd li se aduc la cunoștință încălcări
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
zară, o emblemă identitară a cărei amintire, în Seattle, îi lasă gura apă. Treptat, cei doi tineri ies de pe orbita visului american și, tot mai sastisiți de continua goană după profit la care asistă, încep să ducă "dorul anormalității de acasă". Cireada de mașini de pe autostradă și trotuarele întrerupte brusc, spre stupoarea pietonului ce nu vrea să renunțe la condiția lui; stahanovismul capitalist care face din fiecare salariat un fel de bandă transportoare, un mecanism pe cât de bine reglat din exterior
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
care toate aceste condiționări devin acceptabile - iată tot atâtea aspecte și caracteristici structurale pe care Radu Pavel Gheo le constată și le deploră. Remarcând ironia suprapunerii cu critica neomarxistă, el devine de două ori melancolic: mai întâi, pentru că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târgul american; și apoi, fiindcă modelele și contramodelele trâmbițate propagandistic de vechiul regim fac imposibilă, azi, o adevărată decantare critică. Limbajul însuși a fost alterat. A observa și a numi, cu deplină îndreptățire, deficiențe
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
aproape trei decenii, a propriilor compromisuri mai mari sau mai mici făcute pentru a păstra/obține statutul de privilegiați. Excepțiile, în ordine morală, sînt puține și, de aceea ele trebuie subliniate. Impresionant este cazul regretatului Teohar Mihadaș. Trimis de Securitate acasă la Paul Goma pentru a-l convinge să renunțe la protest, acesta îi povestește deschis toată tărășenia: "- Domnule Goma, Securitatea m-a trimis la dumneata. Să te conving să renunți. Zece zile m-a chinuit la noi (la Cluj). Pe
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
numai în plimbare)./ Acuma, după cîte-aud/ S-a stabilit la Polul Sud", § 13). La Circul din Tîrgul Moșilor crește așadar Apolodor și își descoperă vocația, iar în momentul cînd hotărăște să renunțe la cariera de tenor și să se întoarcă acasă pare a fi fost pe culmile gloriei, sau în orice caz foarte cunoscut (așa se face că o cămilă din Africa îl consideră un ,vestit tenor", § 17, iar în Uruguay întîlnește ,un foarte vechi admirator", § 61). Înainte să plece din
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
poate întîlni pe traseu decît o Kalypso. Dincolo de toate acestea, un lucru este sigur: la plecarea din oază Apolodor, întremat, nu se mai află în deșert. Alături de proba iubirii, proba morții este un moment hotărîtor în geografia mitică a întoarcerii acasă. Urmînd îndemnul și învățăturile vrăjitoarei Kirke, Odysseus găsește drumul către tărîmul celălalt spre a-l întîlni pe profetul Teiresias, cel în măsură să-i dezvăluie deznodămîntul rătăcirilor sale și calea cea mai potrivită de a le duce la bun sfîrșit
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
fi atins tot ce își putea dori de la viață. Uitarea cea mai adîncă, întrucît este uitare a ceva, ascunde deja în sine sîmburele amintirii. În fine, proba supremă nu este de fapt una de parcurs, ci așteaptă chiar la întoarcerea acasă. Odysseus își găsește palatul ocupat de străini care poftesc la soția-i lipsită de apărare și se vede nevoit să își pună în joc toate resursele pentru a-și redobîndi căminul și autoritatea. Apolodor, ce-i drept, nu are parte
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Apolodor realizează că Ithaka sa nu se află acolo unde și-o închipuia el. Împăcat și întărit după întîlnirea vieții sale, pleacă atunci înapoi închizînd abia acum cercul unui periplu complet în jurul lumii și desăvîrșindu-și pelerinajul printr-o adevărată întoarcere acasă. Ithaka mult rîvnită îi scapă printre degete lui Apolodor chiar în clipa cînd pare a o ține mai strîns în brațe. Acest joc al imposibilei apropieri, al întîlnirii veșnic amînate, căruia poetul i-a dat numele Golfului Terror, face parte
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
chiar în Labrador - sensul pînă atunci difuz și riscul întotdeauna cert al întregului itinerariu. O anume influență a modelului homeric poate fi simțită și aici, de vreme ce nici Ithaka propriu-zisă nu se lasă recunoscută în primă instanță de stăpînul ei întors acasă, Odysseus arătîndu-se la debarcarea în ținutul natal peste măsură de circumspect, chiar față de asigurările protectoarei sale Athena, pentru a fi la adăpost de noi deziluzii. Pînă la sfîrșit, Ithaka refuză să-i cedeze de bunăvoie noului venit și îi cere
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]