2,246 matches
-
ul din mediile universitare (marginalizare, lipsa accesului la conducerea universitară, poziții și salarii scăzute ale femeilor care predau în universități)39. Într-un astfel de mediu, de obicei femeile intră greu ca profesoare și cercetătoare (indiferent de studiile lor) și acced greu la poziții universitare influente. P. Bourdieuxe "„Bourdieu,Pierre" (1988) remarca acest aspect: dezavantajul pe care îl au femeile într-un mediu dominant masculinxe "„masculin", dar și faptul că ele sunt privilegiate în sensul capitalului cultural. Mediul academic este neprietenos
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dată de lipsa de acces al femeilor la educație. Femeile, ca și bărbații, sunt capabile să-și urmărească propriile interese, să se autoguverneze, sunt ființe autonome. Nu există nici un motiv în afară de obstacolele artificiale, create de către societatea tradițională, pentru ca femeile să acceadă la profesii și politică. Ele sunt constrânse să se circumscrie sferei private a familiei și să depindă de bărbați ca protectori. Pentru ca această condiție aservită să fie schimbată, este necesar ca femeile să beneficieze de autonomiexe "„autonomie", drept la proprietate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dar practic inoportună În raport cu aspectele socioumane implicate) conform căreia, din moment ce copiii și tinerii cu deficiențe nu pot fi instruiți și educați eficient prin metode și forme de activitate școlară obișnuite, uzuale În școlile de masă și Întrucât aceștia nu pot accede la standarde obișnuite de performanță și competențe cu caracter academic, ei trebuie atent diagnosticați, triați pe tipuri și grade de deficiență și educați În unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate În consecință, adică În școli speciale. Aparent, se are În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
diferite exprimate de o categorie defavorizată cu valorile sau cu normele valorizate de societate (cum ar fi situația homosexualilor, care aspiră la identitate proprie și militează pentru drepturi specificeă. Prin urmare, atingerea obiectivului normalizării, acela ca persoanele defavorizate să poată accede la statusurile și rolurile sociale cele mai valorizate, ar avea drept efect secundar impunerea unor limite anumitor grupuri ce doresc să-și afirme propria identitate (etnice, feministe și chiar cele ale persoanelor cu handicapă. Altfel spus, normalizarea nu lasă prea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
reprezintă o poartă a cerului. Prin poziția lui, turnul indică la romantici legătura dintre două universuri, un zbor Împietrit, o ascensiune ratată. În versurile lui Grigore Alexandrescu, turnul simbolizează o evaziune, dar În trecut, o desprindere de concret spre a accede la o istorie grandioasă. Este simbolul unui zbor În amintire. Turnul este ruinat, părăsit și, În starea lui jalnică, veghează la perpetuarea unui trecut mare. „Privit de departe” sugerează poetului un simbol literar celebru: palatul osianic. Trebuie să intervină, neapărat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gramaticii, să afle «cuvîntul creștinescă care exprimă mai lămurit ideea (...) A scrie bine este, În aceste condiții, a scrie pe larg și pe Înțeles”. În versurile lui „turnul simbolizează o evaziune, dar În trecut, o desprindere de concret spre a accede la o istorie grandioasă. Este simbolul unui zbor În amintire”. Poetului Îi este caracteristic „un spațiu de refugiu și de meditație incitantă, insecurizantă”: „Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al lui Alexandrescu: loc de retragere, loc de provocare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bine să învățăm cât depinde de noi să la evităm pe viitor (cel puțin, cele care pot fi evitate)69. b. tristețea ne face să ne retragem și să reflectăm asupra propriilor greșeli, neputinți, iluzii. Ea ne poate ajuta să accedem la o mai bună cunoaștere de sine și a cauzelor eșecurilor noastre. Este posibil chiar ca această retragere să ne ajute să ne recuperăm pe noi înșine și să reconsiderăm situația. c. tristețea poate atrage atenția și simpatia celorlalți. În
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
creeze, dincolo de simpla tehnică, li se poate transmite "harul", "geniul", "stilul", când orice creație înseamnă ruptura de convențiile trecutului și se vrea ireductibilă la o tehnică? Un student are un dar pe care școala îl poate revela sau el doar accede la niște posturi, aptitudini, calificări predate și transmise? E greu de răspuns la aceste întrebări, în măsura în care charisma se simte emoțional, fără a putea fi învățată sau a se lăsa inculcată rațional (Panofsky, 1967; Segré, 1993). Totuși, nici o educație nu este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
au grijă nu de gusturile celor mai bogați, ci de clasele de jos și de mijloc. Piețele libere tind să fie caracterizate de o "circulație a elitelor", fără ca nimeni să aibă un loc garantat sau să fie oprit de a accede în rândul acestora prin accident sau prin naștere. Fraza "bogații devin mai bogați și săracii devin mai săraci" nu se aplică pieței libere, ci mercantilismului și clientelismului politic, adică sistemelor în care proximitatea față de putere determină averea. În condiții de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vrea să se emancipeze de ea și să se afirme ca libertate pură. Duelul dintre ceea ce este gravitațional în mine și libertatea mea sfârșește ca sinucidere. Sinuciderea este depășirea luciferică a limitelor libertății gravitaționale. Ea este libertatea care vrea să acceadă la sursa libertății și care astfel suprimă libertatea gravitațională. Ca libertate supremă, libertatea coboară până la rădăcina ei ultimă, până la faptul de a fi, decizând asupra condiției ei supreme și alegând să nu mai fie. Sinuciderea este transferul morții în sfera
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
după ce parcurg - mijlocit și rațional - calea dificilă a transferului și analogiei, pe când în hotarul primit, care are de partea lui vigoarea concretului, mă aflu instalat din capul locului fără nici un efort. Orice mare conflict are la bază dificultatea de a accede la abstracția "om" și de a stăpâni exaltarea diferențelor care mi-au fost conferite și cu care mă identific în chip spontan și irațional. Identitatea (OM) și diferența (cele douăsprezece determinații) nu stau niciodată în cumpănă. Ar fi nevoie de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cum de se mariază atât de bine ignoranța și morga? Este un semn de noblețe mentală să știi să admiri ceea ce te depășește. În principiu, fiecare dintre noi poate, dacă are timp pentru asta și interesul nu îi lipsește, să acceadă la orice domeniu: fizică atomică, astrologie, filozofie sau cultură japoneză. Altminteri, orice domeniu în care nu am investit cazna necesară pentru înțelegerea lui mă depășește și este de preferat ca în privința lui să nu am opinii. Filozofii se învață așa cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Răspunsul e foarte simplu și e de mirare că exegeții lui Platon nu au făcut conexiunea. Dacă moartea este despărțirea sufletului de trup și ea redă sufletului puritatea care îi permite să reintre în contact cu puritatea Ideilor și să acceadă la cunoașterea absolută, atunci filozoful, ca un impacient de nemurire ce e, începe exercițiile de desprindere deja din timpul vieții. El învață să moară în chip precoce și se antrenează cum poate mai bine, în viață fiind, pentru desprinderea sufletului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dovedește că știe demonstrația unei teoreme geometrice în măsura în care cineva din afara lui îl ajută să aducă conținutul ei, ascuns până atunci în mintea lui, la lumină). Scriind, noi înșine sîntem cei care extragem fragmente din preștiința îngropată în noi. Desigur, a accede la acest "scris de escavare" reprezintă o performanță la care nu îmi dau seama cum se ajunge. Spre deosebire de "scrisul de însăilare", compilatoriu și exterior, care plimbă cunoștințe dintr-o parte în alta, "scrisul de escavare" e singurul autentic pentru că pune
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dreptul de dominium eminens al domnului ca supremul protector al supușilor săi” în concepția inițială ce l-a generat, dar ajungând, în cele din urmă, o povară greu de purtat de către supuși, de unde și neîncetatele și nesfârșitele lupte pentru a accede la putere, frământări însoțite de un vast cortegiu de suferințe suportate de către locuitorii de rând. Cu alte cuvinte, în loc de mai bune și drepte tocmeli și alcătuiri în forma de organizare statală și socială, în loc de o societate mai bine armonizată în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lefi va fi urmărită de Casa Rurală în același mod ca și anuitatea”, adică prin încasatorii statului. Agronomul numit de către Casa Rurală a fost Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând aprecieri și amintiri extrem de pozitive. Mai târziu, agronomul Podoabă va accede la rangul de inspector general la Ministerul Domeniilor, funcție pe cara o deținea și în 1942. Terenul cumpărat de Casa Rurală în 1911 din moșia Umbrărești avea o cuprindere totală de 2.362,0506 ha. El a fost parcelat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Asta se întâmplă adesea din cauze materiale, iar Burkina Faso, cu o proporție de 13% dintre adulți alfabetizați, este într-o întârziere considerabilă, sporită de politicile structurale care provoacă atâtea suferințe țărilor africane. Sociologic, e foarte verosimil că doar o elită accede, în unele țări, la învățământul secundar. De altfel, teza lui Joseph Lompo insistă într-un mod convingător și curajos pe efectele clientelismului clanurilor și potentaților locali asupra posibilităților de a continua studiile. Adevărata problemă a excluziunii nu ar fi deci
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o expresie folosită de diverse instituții (Surgeon General, Blueprints Model Programs, Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention etc.) sau cercetători (Sherman et al., 2003). Pentru cele care nu au atins încă aceste standarde evaluative, dar care par să poată accede la ele, categoria "programe promițătoare" urmărește să le încurajeze să-și amelioreze evaluarea. Programele ineficace sunt judecate după aceeași procedură riguroasă. Totuși, una dintre criticile aduse meta-analizei este că are tendința să nu pună în valoare decât programele-model sau promițătoare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
iar accesul în spațiul public le este în continuare permis numai dacă nu este periclitată îndeplinirea rolurilor din viața privată. În acest volum veți găsi o analiză detaliată a consecințelor prestării unidirecționate a muncilor casnice asupra șanselor femeilor de a accede în posturi de conducere. Așadar, un alt mecanism care duce la apariția părții leului este ignorarea în elaborarea politicilor publice a muncilor desfășurate de femei în spațiul privat. Partea care îi revine „leului de tranziție” este și o consecință atât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
atunci aveau o singură opțiune: cariera de învățătoare, fapt motivat desigur de calitățile lor de îngrijitoare și educatoare. În timp ce scrierile lui Eminescu nu denotau dispreț, ci un anumit tip de protecționism, Eliade se declara dezgustat de femeile care doreau să acceadă în spațiul public, sferă căreia el îi conferea atribute de virilitate și hotărâre, caracteristici opuse femininului. Această virilitate era „strâns legată de toate celelalte caracteristici ale viziunii sale politice ă elită, cultură, creație”, adică se afla în directă antiteză cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
o femeie atrăgătoare sau o bună mamă și soție, diferite culturi și medii sociale au dat naștere unor răspunsuri diverse. Aceste munci primează în fața altora, femeile fiind încurajate să presteze munci în spațiul privat, putând intra în spațiul public și accede la alte roluri atât timp cât nu sunt afectate primele (Okin, 1989, p. 125-137; Moulton, Rainone, 1989, p. 189-203). În cadrul familiei, desemnarea femeilor drept unice îngrijitoare ale copiilor (și ale soților, în plan secundar) este puternic motivată de mitul priceperii lor superioare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în opera lui Boccaccio femeia joacă un rol multiplu, până și pe acela de deziderat, ca o unică „cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan creator” (p.46), ceea ce-mi amintește de minunatul vers eminescian în care femeia este pentru poet rostul cunoașterii și al înțelegerii de sine. Este un alt model ideal decât cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sub vocea căruia se întrezăresc crezurile autorului, ci și introducerea făcută zilei a patra a povestirilor: asistăm la o mărturisire apreciativă, laudativă chiar, încărcată de devoțiune profundă față de eternul feminin. Femeia se transformă în deziderat, devine unica cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan 124 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 6. 125 Janet Levarie Smarr, Boccaccio and Fiammetta: The Narrator as Lover, Urbana, University of Illinois Press, 1986, p. 165. 52 creator. Pentru a da mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a ceea ce lipsa unei educații îngrijite poate aduce. Femeile din păturile de jos nu au putut beneficia de instruire, dar sunt pitorești și admirabil caracterizate printrun limbaj neaoș. Fiammetta este conștientă de posibilitățile oarecum limitate ale femeilor vremii de a accede la tainele științei sau ale artei dezbaterii, de aceea își apostrofează suratele atunci când acestea se lansează într-o dispută pentru a stabili care personaj fusese mai generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce le-au dat viață o stare de laudatio, căci nu aparțineau întru-totul acestei lumi, natura lor fiind indicibilă, umanul le era metamorfozat prin virtute, aduceau liniște și aspirația spre o iubire ideală, dezgolită de păcat, o dorință de a accede spre înalt și purificare. Venerația pentru Beatrice este generală, colectivă, amintind de cultul Fecioarei Maria. După moarte, Beatrice și 581 Francesco De Sanctis, op. cit., p. 322. 582 Dante Alighieri, Sonete, traducere, studiu introductiv, note și comentarii de Leonida Maniu, Editura
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]