2,940 matches
-
academice solicitate de emergența economiei cunoașterii. Pe de altă parte, gestionarea bugetelor instituționale ale universităților se așteaptă să fie radical îmbunătățită, mai ales în condițiile configurării unei piețe europene a învățământului superior combinată cu piețele naționale și mai ales cu accentuarea cerințelor privind calitatea programelor și gradelor universitare. 5.4. Piața învățământului superior Universitățile de astăzi sunt tentate de chemările pieței pentru a urma un alt curs decât cel pe care istoria i l-a hărăzit cu multe secole în urmă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ponderii educației continue pentru îmbunătățirea calificărilor. Tendința ar fi ca, pe măsură ce scade numărul studenților tineri, să crească numărul studenților de peste 30 de ani. Să considerăm acum și cazul României. Confruntată cu cea de-a doua tranziție demografică, în condiții de accentuare a migrației externe și a unei rate descrescătoare a natalității, într-un interval de circa 15 ani, populația noastră ar putea scădea cu circa 2,8 milioane. Mai mult, menținerea unei asemenea stări în următorii ani ar face ca populația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
op. cit., pp. 168-204. Teoreticianul cel mai consecvent al claselor sociale, K. Marx, a demonstrat cum individualizarea produsă în societatea capitalistă industrială, respectiv emanciparea individuală față de comunitățile și relațiile feudale de muncă, a făcut posibilă dezvoltarea relațiilor capitaliste de producție și accentuarea antagonismului dintre proletariat și burghezie. Individualizarea și, odată cu aceasta, accentuarea polarizării, adică a îmbogățirii progresive a burgheziei și a sărăcirii accentuate a proletarilor, ar genera raporturile antagonice de clasă și transformarea proletariatului dintr-o „clasă în sine” într-o „clasă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
K. Marx, a demonstrat cum individualizarea produsă în societatea capitalistă industrială, respectiv emanciparea individuală față de comunitățile și relațiile feudale de muncă, a făcut posibilă dezvoltarea relațiilor capitaliste de producție și accentuarea antagonismului dintre proletariat și burghezie. Individualizarea și, odată cu aceasta, accentuarea polarizării, adică a îmbogățirii progresive a burgheziei și a sărăcirii accentuate a proletarilor, ar genera raporturile antagonice de clasă și transformarea proletariatului dintr-o „clasă în sine” într-o „clasă pentru sine”. Referindu-se la aceeași perioadă istorică a genezei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se obține din submersia în oceanul amănuntelor. Detaliile se dovedesc uneori la fel de imprevizibile în mâna unui bun arhivist ca rotunjimea mingii de fotbal sub crampoanele unui atacant profesionist. Limitele reprezentăriitc "Limitele reprezentării" Este păcat că răspunsul dat în Răsărit la accentuarea conștiinței istorice și a simțului critic a constat mai ales într-o repliere pepremisele fideiste îmbrățișate în multe cercuri protestante. Cu excepția mediilor monastice atinse de acel extraordinar revival isihast est-european (de la Paisie Velicikosvky la Nicodim Aghioritul)- Filocalia (1792) fiind monumentul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
studentului în procesul de învățare, cu susținere motivațională și efort propriu; - angajarea efectivă a elevului/studentului în sarcina de instruire, pentru evitarea primirii finite a elementelor de conținut (însușirea științei nu la nivel de produs, ci la nivel de proces); - accentuarea activismului cognitiv (toate operațiile gândirii trebuie solicitate în procesul de instruire); - soliditatea motivațională (orice act de instruire trebuie să se fundamenteze pe o serie de motive clar determinate și cu precădere pe motivația intrinsecă), în sensul situațiilor stenice, generatoare de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu atât mai mult se poate apropia de interlocutor, dacă se simte bine în prezența lui. Nici o altă parte a trupului nu permite această gimnastică. Acest tip de gesturi ale mâinilor prin păr permite transmiterea mesajelor cu multă amploare și accentuare. De aceea, unele gesturi iau, dintr-o dată, un aspect mult mai seducător și reușesc mai bine să seducă. În astfel de cazuri, privirea este mult mai puțin importantă decât direcția pe care o ia mâna care netezește părul... Majoritatea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
în primul rând în Franța, luminarea nu a fost în Germania o mișcare de distanțare față de religie, ci, mai degrabă, o mișcare de emancipare religioasă. Ceea ce îi apropie pe exponenții ei de seamă este năzuința de interiorizare a religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin religie și ca emancipare religioasă. Una
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
semnificativ al societății. Mulți indivizi, dezrădăcinați din modul tradițional de viață, nu au fost integrați segmentelor moderne ale societății. Dezorganizarea socială afectează în mod masiv dinamica internă a familiei prin mecanisme ca dizolvarea sistemului normativ, folosirea forței în reglementarea relațiilor, accentuarea sentimentelor de neputință și vulnerabilitate, totul întărit de consumul de alcool. Putem formula ipoteza că factorul cel mai important în cauzalitatea violenței împotriva femeii în societatea noastră nu ține de persistența modelelor tradiționale, ci de dezorganizarea socială. Modelele culturale intervin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
gen pe agenda politică. Comunitatea pare să opteze pentru o abordare „organică” a acestei probleme. Deși unele încercări de a introduce diverse sisteme de cote au fost respinse, procesul a demarat, iar în viitorul apropiat ne putem aștepta la o accentuare a sa, care, chiar dacă nu va avea proporții spectaculoase, va fi totuși semnificativă. ● „Mașinăria națională” trebuie înțeleasă ca un complex instituțional, având funcții variabile dependente de anumite condiții specifice. Ea poate fi constituită din departamente, comisii guvernamentale, unități plasate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
severă. Trăsăturile esențiale ale acestui regim sunt paza și supravegherea permanente și limitarea la minimum a contactelor cu ceilalți deținuți (de regulă, deținuții plasați în acest regim sunt cazați în camere individuale). Periculozitatea faptei pentru care au fost condamnați determină accentuarea funcției de supraveghere, dominantă în jurul căreia sunt organizate toate celelalte activități. Libertatea individului este circumscrisă în spații precis determinate; contactele cu exteriorul sunt permise exclusiv sub forma dreptului la vizită și a întrevederilor cu categorii restrânse de persoane (apărătorul și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
identifică perioade de creștere între 4 și 7 ani, iar Cramer (1987) constată creșteri între 5 și 10 ani, mergând până la 14 ani, etape urmate de un declin la vârsta de 16 ani. În studiul său, Cramer mai înregistrează unele accentuări regulate ale identificării între 5 și 10 ani, apoi între 14 și 16 ani. Studiul lui Vaillant (1977) merită o atenție deosebită. Folosind un material obținut în cadrul unor interviuri clinice, acest autor constată că, dacă apărările ipohondrice, activismul, formațiunea reacțională
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
permit să distingem trăsăturile de caracter spontane de trăsăturile reacționale. Mai întâi de toate vom cita exagerarea și rigiditatea trăsăturii de caracter, care conduc la un „fel de a fi stereotip” (Mucchielli, 1981). Trăsăturile de caracter non-reacționale nu prezintă vreo accentuare morbidă, ci rămân flexibile. A accepta să renunți la spălat pe timpul unei drumeții lipsite de confort, a fi capabil să faci cheltuieli importante atunci când este necesar, a suporta dezordinea dacă o sarcină urgentă te împiedică să faci ordine, iar aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
țările membre, în susținerea punctului de vedere feminin, formulat cu prilejul dezbaterilor acestor comisii 1. Consecințele grave ale marii crize economice din 1929-1933 asupra situației femeii, instaurarea regimurilor autoritare și fasciste în mai multe țări din Europa, intensificarea înarmărilor și accentuarea tendințelor de revizuire a granițelor, pericolul izbucnirii unei noi conflagrații mondiale au determinat stabilirea și discutarea priorităților la congresele și întâlnirile internaționale la care au luat parte și delegațiile asociațiilor de femei din România. O seamă de documente istorice demonstrează
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dezorganizare a familiei provocat de o tensiune familială deja în curs, soluția stă în rezolvarea conflictului, nicidecum în agravarea lui prin scoaterea mamei la muncă în afară de cămin. Munca individualizată de refacere a familiilor ar trebui să ia o extindere și accentuare mai intensă, nelimitându-se la cazurile de dezmembrare deja evidentă, ci activând mai mult în sens de prevenire. Numai când structura familială este iremediabil distrusă, când mama familiei este inevitabil unicul element de muncă, i se poate încuraja activitatea de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
membrele Federației s-au zbătut acolo în locurile respective cu felurite greutăți și fiecare a reușit să realizeze o părticică oricât de modestă din marea activitate propusă. Deși greutățile întâmpinate au fost destul de serioase, totuși se simte în masele feminine accentuarea unui conștient sentiment al datoriei ce va înlesni desigur prevederile în curs pentru întreprinderea unei vaste campanii feminine de luminare și de ajutorare a sătencii; către acest sector de lucru va fi îndreptată, în primele rânduri, munca viitoarei organizații unice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se permiteau deschideri către economia „informală” și unele „libertăți formale”, printre care cea de a călători În Occident. Oare aceste libertăți - care până la urmă au atins chiar aparatul de Partid - și complexitatea crescândă a economiei (dificultăți de rambursare a datoriilor, accentuarea inegalităților, apariția sectorului privat) sunt cele care i-au determinat pe conducătorii maghiari să-și dea seama de faptul că tabăra socialistă nu putea câștiga competiția economică cu Occidentul și că trebuia să se Îndrepte către o variantă ungară a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o privatizare „graduală”, realizată sub controlul strict al statului, care trebuia să rămână proprietarul „sectoarelor strategice” și al „Întreprinderilor productive”. „Militarizarea sectorului agroindustrial”, „instituirea monopolului statului În domeniul energetic și al apărării naționale”, declararea „stării de urgență În economie” și „accentuarea rolului statului În procesul de privatizare” erau menționate În mai multe programe ale PRM. În plus, partidul Își declara implicit disponibilitatea de a viola proprietatea privată, prin organizarea unei noi privatizări a Întreprinderilor deja achiziționate de diferiți investitori. PRM se
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
înțelegerea omului matur, a scriitorului înarmat cu cunoașterea legilor dezvoltării societății. Oglindind un moment însemnat, cel al anului care cuprindea fermenții marii răscoale țărănești, Zaharia Stancu a relevat ceea ce a fost semnificativ atunci: sărăcia deplină, proletarizarea unor largi pături țărănești, accentuarea exploatării, a jefuirii maselor muncitoare de către moșierime și burghezie. El a scos în lumină, în același timp, forța maselor, ura înverșunată împotriva stăpânilor. În sfârșit, ca atent observator al realităților satului, Zaharia Stancu a ilustrat și creșterea capitalismului sătesc, întărirea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spre care se aspiră. A apărut așa ceva În altă țară postcomunistă? Eu cred că da. Sunt fenomene de regresiune În alte țări postcomuniste? Până la un punct. Excomuniștii polonezi și-au schimbat foarte mult ideologia. Ei sunt la ora actuală campionii accentuării caracterului creștin al Europei, e unul dintre marile paradoxuri. S-au schimbat multe lucruri și cu excomuniștii maghiari. Nu știu În ce măsură s-a produs acest fenomen de regenerare ideologică și morală În cadrul Partidului Social-Democrat. Mircea Mihăieș: E un eufemism - evident
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
valoare nominală de reprezentare exactă și completă ale realității. Credem că poveștile sunt de obicei construite în jurul unui nucleu de factori sau evenimente din viață, lăsând totuși un spațiu considerabil de manifestare a libertății și creativității individului în selecția, conectarea, accentuarea și interpretarea „faptelor amintite”. În contextul cercetării poveștilor vieții psihologic, problema legăturii dintre poveste și realitate poate fi tradusă, printre altele, ca fiind relația dintre autonarativitate și identitate personală ce „rezidă” în spațiul ascuns al realității interioare. Poveștile vieții sunt
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fiecare temă în parte de-a lungul întregii povești și notează-ți concluziile. Încearcă să îți dai seama când apare o temă pentru prima oară și pentru ultima oară, cu, se face tranziția între teme, care este contextul fiecăreia și accentuarea lor relativă în text. Din nou, acordă o atenție specială episoadelor care par să contrazică tema din punctul de vedere al conținutului, al stării de spirit sau al evaluării făcute de povestitor. Discutarea cazului cu alte persoane care au citit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
este descrisă ca fiind o schimbare drastică, ci mai degrabă una superficială în viața sa. Acest lucru poate fi, din nou, comparat cu cele două povești ale vieții din secțiunea a doua a capitolului 5. Termenul relațională se referă la accentuarea dimensiunilor interpersonale mai degrabă a sinelui. Pentru clarificarea teoretică a termenului, vezi Gilligan (1982), Miller (1986) și Josselson (1992). O lucrare excelentă privind acest aspect este Rogers et al. (în curs de apariție), „An interpretive poetics of language of the
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
greu să demonstrăm contrariul, dacă nu acceptăm că, în jurnalism, figura (în sens general) încetează să mai fie element poetic definitoriu și subtil vehicul semantic. Figura se impune printr-o altă funcție, esențială în limbajul jurnalistic: aceea de mijloc de accentuare a mesajului (O. Ducrot, 1996, p. 377). Altfel spus, o personificare („Conjunctivita bate la porțile Bucureștiului”), o metaforă și o metonimie („Lupta pentru Cotroceni”) etc. încetează să mai împlinească o funcție semantică propriu-zisă. Tropii și figurile de stil par a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
strategiilor uniformizatoare și destructurante. Pe de altă parte, globalizarea nu exclude particularismul sau localismul; dimpotrivă, le trezește, le stimulează. Odată declanșat fenomenul omogenizant de globalizare, se naște o mișcare contrarie, de „apărare”, respectiv de descoperire a unor expresii particularizante, de accentuare a unor trăsături „secundare”, adormite (în mai toate țările mari, asistăm la o înviere a limbilor moarte - vezi cazul Angliei, în care limbile celtice, în Cornwal și Wales, câștigă în prestanță și popularitate). (Este adevărat că aceste state sunt destul de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]