866 matches
-
ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
211, 212, 243, a~ 187, unitate ~a 87 tongana (tonga) 196, 198, 309, 336, 338 topica 71, 78, 89, 91, 92, 93, 98, 141, 142, 174, 187, 188, 189, 190, 192, 195, 197, 201, 205, 232, 238-315 passim, ~ fixă, ~a actanților 92, ~a adjectivului 71, ~a constituenților majori 93, ~a determinat-determinant 70, 71, ~a funcțiilor sintactice 91-92, 92, tipologie ~ 93, 155 traca, traco-frigiană 148, 149, 309, traco-iliră, traco-iliro-frigiană 149 transcriere 21, 238, 239, 243, 245, 247, 253, 254, 255, 259, 267
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este actualizat (vezi, de exemplu, raportarea, uneori necesară, la vreme, la momentul din zi, la mediul rural/urban etc.). (c7) Variabilele de ordin social, politic, cultural sunt importante, dincolo de accepțiunile clasice, pentru evitarea situațiilor de discriminare, în cadrul comunicării interpersonale, a actanților prin raportare la date de ordin social, socio-economic, politic, cultural, religios, ideologic etc. (vezi "ritualurile" prezentate supra, formulele de adresare folosite în anumite relații de tip ierarhic/profesional etc.: "Excelența Voastră", "Prea Sfințite" etc., plasarea mesajului într-o anumită paradigmă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prea scăzută sau prea ridicată, spațiu prea mic etc.; limitări de ordin social, religios, cultural, politic etc.; * disfuncții în planul "disciplinei" comunicării abateri de la această disciplină: monopolizarea discuției; neoferirea dreptului la replică; nerespectarea ordinii logice locutor interlocutor; digresiuni neagreate de actanți etc. (f) Problematica emoțiilor în comunicarea interpersonală Prezentate supra ca potențiale generatoare de disfuncții în planul comunicării, atât la nivelul locutorului, cât și la nivelul interlocutorului, emoțiile pot fi avute în vedere, dintr-o perspectivă diagnostică, prin raportare la locul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Sălăvăstru, 2004, pp. 212-214), relații de solidaritate versus antagonism, relații de aprobare versus dezaprobare, relații destinse versus tensionate (Alecu, 2002, p. 29), relații permisive, normative sau tranzacționale (Diaconu, 2002, pp. 116-119) etc.; relația dintre stilurile comunicative cu care intră fiecare actant într-o situație de comunicare didactică se consideră, de exemplu, că profesorul determină, prin comportamentul său comunicativ, un anumit tip comunicativ pentru elevii/studenții cu care interacționează (Dickson, 2005, p. 119), idee demonstrată de diferențele, în planul comunicării, între o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări (vezi, de exemplu, sistemul românesc versus sistemul danez); * coordonate sociale care-și subordonează atitudinea generală față de educație a actanților sau a persoanelor din mediul familial al acestora (vezi, de exemplu, problema abandonului școlar în cazul elevilor ai căror părinți consideră că educația în școală nu este utilă/nu este bine realizată etc.), problematica discriminării, raportarea la anumite norme sociale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
durata activităților, durata fiecărei secvențe din cadrul unei lecții etc.; * coordonate referențiale în principiu, conținuturile prevăzute în Curriculum, dar și conținuturi abordate în completarea/extinderea primelor; * coordonate acționale prin comunicarea didactică vizându-se producerea de modificări în sens evolutiv în comportamentul actanților. Dincolo de teoria comunicării în sfera educațională, practica este cea care impune identificarea și valorificarea acelor coordonate care să eficientizeze procesul în sine (având ca premise barierele/ obstacolele identificate la acest nivel vezi supra tipurile de disfuncții din planul comunicării interpersonabile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actualitatea conținuturilor, de exemplu, la istorie); * asocierea explicit implicit 42. Particularizând, discursul didactic 43/educațional presupune: (a) necesitatea raportării la contextul creat de politicile educaționale și de documentele în uz (Curriculum, metodologii etc.), respectiv la cel personal dat de caracteristicile actanților comunicării didactice 44/educaționale de aici, un alt concept cheie: adaptarea 45; (b) un caracter "programat" (prin Programe, planuri de învățământ, proiecte didactice cf. Dospinescu, 1998, p. 71); c) utilizarea a diferite forme discursive: expunerea, argumentarea, demonstrația, explicația, exemplificarea, descrierea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
spre matematică, elev talentat la literatură, profesor/elev vesel, trist, obosit, energic etc.), fie în plan relațional (profesor autoritar/exigent/permisiv etc., elev supus/revoltat/ interesat etc.); de aici și asocierea cu ipostaza de "actor", în condițiile în care, contextual, actanții situației de comunicare didactică/educațională trebuie să-și depășească propria condiție ca individ (trist, obosit, bolnav, exuberant etc.) și să intre în rolul corespunzător relației în care se află la un moment dat (vezi, de exemplu, același profesor în discuție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumită situație. Este, ca și instanța locutorială, o instanță mobilă, în condițiile în care în cadrul schimbului comunicativ/al dinamicii oricărui act comunicativ (chiar și în cazul monologului, în care se poate vorbi de o dedublare la nivelul instanțelor comunicative), fiecare actant poate deveni, succesiv, locutor, respectiv interlocutor. * * * Prin raportare la elementele prezentate în secțiunea anterioară (II.2.), premisele creării unui context comunicativ optim implică, de data aceasta din partea interlocutorului, răspunsul la cel puțin șapte întrebări: (1) Ce știu despre locutor? (2
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
propune reliefarea fundamentelor teoretice ale educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective și strategii pertinente. Axioma filosofică pe care se clădește acest demers analitic constă în ideea, asumată și demonstrată de autoare, că actantul cel mai important al schimbării în educație este considerat a fi cadrul didactic. Ultima secvență din corpul lucrării, cea dedicată considerațiilor finale, denivelează mai multe rezultate ale cercetării, pe capitole de beneficiari, rezultate operaționalizate în sugestii și recomandări foarte concrete
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nedecompozabile/inanalizabile, unitățile de tip II se remarcă prin caracterul lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de tip I. Nu putem asocia, de pildă, forma aminte cu niciun obiect desemnat în mod literal sau figurat; în schimb, dacă folosim expresia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantico-sintactice: (a) sub raport semantic, funcția tuturor elementelor non-verbale din cadrul lor se reduce la rolul de amplificatori/intensificatori ai acțiunii pe care o desemnează verbul; (b) chiar dacă "sintagmele stereotipe" verbale cuprind și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
american este de importanță vitală, atât în ce îl sau o privește, cât și în ce privește povestea ca atare. Cel care acționează corespunzător logicii narațiunii lui Reagan devine erou al poveștii președintelui, în timp ce non-acțiunea sau acțiunea neadecvată logicii narative transformă (non)actantul în destinatar, nici mai mult, nici mai puțin, decât al responsabilității pentru "declinul Americii"555. Ne întrebăm, cu siguranță, cine ar rezista unei astfel de interpelări. Însă ce anume o face eficientă, iată întrebarea mai utilă cu care putem urmări
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
privești pentru că rușinea curăță viitorul de repetiții similare. Dacă pogromul a fost un cumplit masacru asupra evreilor români, polonezi, unguri sau ruși sub regimul nazist uneori cu complicitatea celorlalți, alteori doar cu tăcerea lor vinovată, există și un gulag unde actanții sunt comuniștii sovietici iar pătimiții sunt cei sub jugul sovietic, aceiași est-europeni. „Arhipeleagul Gulag” este scris de martorul Soljenițîn ce gustă nemijlocit din senzațiile de neuitat ale morții. Poate tocmai datorită acestei vecinătăți cu moartea, scriitorul expulzat și el în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
felul acesta, clasificările numelui au în vedere aspectul fizic, clasa socială, naționalitatea, sau identifică prin porecle și supranume. Caracterul motivat al onomasemului literar se observă la nivelul semnificării, fiind ales în virtutea împlinirii funcției indicative, aceea de nume al personajului, ca actant literar (natura motivațiilor numelui poate fi stilistică, socială, etimologică, psihologică, istorică sau culturală). În actul de construire a universului ficțional, "onomasemele acționează ca nuclee formative, catalizând forța unei creativități viguroase"166, numele de persoane și cele de locuri funcționează asemeni
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
purtători, adică nu e motivat, având doar rolul unui denotat "accidental" (Strâmbu, Nechifor). A treia subclasă cuprinde nume "care nu sunt porecle și care au un sens denotativ perceput în contextul operei drept motivat, întrucât desemnează fie o însușire a actantului, fie vreo semnificație a operei" (Apostol Bologa, Acvila Baldovin). În ceea ce privește intepretarea numelui propriu din textul literar din perspectiva etimologiei sale, pertinența demersului se justifică prin intenționalitatea operei, "dacă discursul sugerează, din vreo perspectivă anume, necesitatea explorării etimologice"181. De aceea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și în Ghicitor în pietre; este un nume cu valoare anamnetică pentru Vladimir (acesta îl va recunoaște numai "a doua oară", ceea ce Onofrei numește "misterul primei repetiții"). Motociclistul care poartă acest nume și care deschide nuvela cu istoria sa, este actantul unui scenariu ritualic având drept regulă irecognoscibilitatea, menținerea confuziei: "Știu că așa e regula jocului: să te prefaci că nu mă cunoști. Dar sunt eu, Emanuel (...) Era amnezic și regula jocului - cred că așa înțelesesem de la el - cerea să nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
motivul pentru care analiștii vieții sociale apreciază că numărul și structura ONG-urilor sunt un indicator relevant pentru evaluarea și caracterizarea societăților și a nivelului conștiinței civice a acestora. Alvin Toefler evaluează aceste forme de structurare a societății civile ca actanți principali, alături de companii și întreprinderi, ai revoluției celui de-al "treilea val". Legitimitatea, poziția și importanța ONG-urilor variază însă de la o țară la alta, în funcție de tradiții, grad de dezvoltare economică și maturizarea valorilor democratice. Astfel, Statele Unite, țara cu cea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de afaceri în dezvoltarea susținut-responsabilă a societății pare însă nu numai un punct de vedere echitabil, dar și singurul orizont pentru depășirea potențialelor riscuri în evoluția umanității pe pământ. Delimitarea cadrului de acțiune a agenților economici în raport cu celelalte entități și actanți sociali, proiectarea unor metodologii și a unui instrumentar de interrelaționare optimă între aceștia este o problemă încă în dezbatere. Iar clarificarea poziționării mediului de afaceri în mediul social general, cu toate beneficiile și obligațiile generate de aceasta, polarizează puncte de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
există pasageri pe nava spațială Pământ. Formăm cu toții un echipaj 10. Globalizarea este un termen multidimensional, iar analiștii vieții economice internaționale ne prezintă, sub forma unei largi convergențe de opinii, dovezi irefutabile asupra faptului că suntem, mai mult decât oricând, actanți într-o lume ireversibil globalizată. Mai mult chiar, "a fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare", apreciază Zigmunt Bauman (2006)11. Globalizarea s-a instituționalizat operând la nivel mondial, printr-o rețea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
aceiași oameni și familiile lor, firma autoriza orice mijloc pentru atingerea scopului profit. Eticismul, pe de altă parte, a întregit acesteia statutul: afacerea nu mai este percepută doar ca persoană juridică, ci și și ca una civică. Și nu un actant, în general, ci cel mai reprezentativ actant instituționalizat. Altfel spus, consistența și consonanța principiilor și valorilor etice trebuie să fie activată în toate comportamentele organizaționale. În ultimul secol atitudinile sociale față de afacerile multinaționale sunt orientate pe extrema criticii virulente, marile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
orice mijloc pentru atingerea scopului profit. Eticismul, pe de altă parte, a întregit acesteia statutul: afacerea nu mai este percepută doar ca persoană juridică, ci și și ca una civică. Și nu un actant, în general, ci cel mai reprezentativ actant instituționalizat. Altfel spus, consistența și consonanța principiilor și valorilor etice trebuie să fie activată în toate comportamentele organizaționale. În ultimul secol atitudinile sociale față de afacerile multinaționale sunt orientate pe extrema criticii virulente, marile afaceri fiind percepute drept cauzatoare majore ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cât și din partea societății. Schematic, modelul deceniilor de început de secol XX arăta astfel: firmele credeau și acționau ca și cum afacerea afacerii este doar profitul și eventual filantropia parohială; moralitatea era un aspect delegat individului, bisericii, sectorului neguvernamental, oricum oricărui alt actant social. Societatea admitea că unica preocupare a afacerii este profitul, și tocmai de aceea afacerea (referirile erau mai ales la corporațiile multinaționale) era a/antimorală. Ca urmare, acțiunile sociale adverse și virulent critice împotriva "darwinismului social", "capitalismului antimoral", "corporațiilor patologice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]