1,273 matches
-
alternativa "noii istorii a artei", care încearcă să păstreze totuși descrierea prin ilustrare și evaluarea prin analiză. Apărută prin anii '70, disciplina "istoriei radicale a artei" desemna un set de curente intelectuale inter-relaționate care s-au aliniat anumitor forme de activism și argumentare politică directă. Având un caracter interdisciplinar, această nouă disciplină apela la intuiții conceptuale și metode analitice din cele mai diverse domenii și curente, cum ar fi sociologia, teoria socială, antropologia, psihanaliza, semiotica, structuralismul, teoria critică, filosofia post-structuralistă și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
expansiune radicală dincolo de ghetoul tradițional al partidelor politice și de considerațiile despre "lupta de clasă"224. Discursurile despre "politicile identitare" au început să se manifeste, atât în mediile academice occidentale, cât și în întreaga societate, sub forma diferitor tipuri de "activism", ce tindeau să fie înțelese ca un set de credințe, organizații și intervenții aflate în relație și dezvoltate în scopuri explicit politice și ideologice 225. Însă aceste politici de formare a identității ar putea fi dezvoltate nu doar în direcția
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sculpturi, fotografii, instalații, acțiuni, opere multimedia), discurs ce se diferențiază de cel al istoriei artei ce are în vizor apariția, evoluția și declinul curentelor artistice, s-ar putea pune în discuție posibilitatea remodelării sale identitare din perspectiva auto-reflexivității și a activismului social, de pildă. Unul dintre teoreticienii care au încercat să codifice prin protocoalele sale de observație și reflecție o nouă identitate a criticii de artă, sedus fiind de ideile rupturilor istorice și a cezurilor epistemologice, americanul Hal Foster, încearcă să
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar putea fi suplimentată (prin co-habitare) ori suspendată (prin de-habitare) în discursul teoriei post-esteticii, de seria funcțională: priză de conștiință (politică, teoretică), luarea de poziție (politică, teoretică), agendă (politică, teoretică), mesaj (politic, teoretic), acțiune (politică, teoretică), mobilizare (politică, teoretică) și activism (politic, teoretic), conflict (politic, teoretic), control al relațiilor (politice dintre diferite teorii), dialog (politic, teoretic) și luare a deciziei (politice, teoretice). În măsura în care teoria ar fi înțeleasă în termeni politici ca economie a deciziilor, mesajul (politic) al studiilor vizuale ar fi
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Universității Angliei de Vest din Bristol, conducătoarea centrului, Claire Doherty pune în discuție această transformare a practicii artistului de la opera de atelier la lucrarea de artă "situată"246. Fiind martorii convergenței lucrărilor site-specific, instalațiilor, comunității, artei publice, criticii instituționale și activismului politic, atât artiștii, cât și teoreticienii culturali sunt puși în situația de a acționa din perspectiva diferitelor discipline, astfel încât, după cum spunea Miwon Kwon, felul în care s-a ajuns să se înțeleagă site-ul s-a schimbat de la accepția sa
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fenomenul mediilor tactice (tactical media) se înțelege, în general, aproprierea mediilor de masă în direcția dezvoltării unei opoziții și a unei critici față de o țintă care ocupă anumite poziții de putere. Folosind tehnologiile cele mai actuale, această formă modernă de activism generează și distribuie informații cu caracter critic, creând diferite avertizări și reacții prin inversarea ori devierea fluxurilor de comunicare și putere și redând, cel puțin în parte, controlul publicului. Potrivit lui Graham Meikle, în timp ce strategia se desfășoară în spațiu, tactica se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mare parte, în rețeaua spațiului virtual, tactical media își crează propriile canale de chestionare a ierarhiilor puterii și a strategiilor de control. Chestionând în permanență sistemul în care operează, proiectele de media tactică iau aparența unui amestec de artă și activism, fiind influențate de modalitățile de manifestare a diferitor mișcări artistice. Concepute chiar ca spectacol al comunicării, prin relaționarea discursului teoretic cu practica artistică și socială 265, mediile tactice combină preocupările estetice cu cele etice și politice, concentrându-și critica asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
socială, politică și culturală pe baza experiențelor imaginației, cât și în practica deturnării situaționiste, prin aproprierea acțiunilor, imaginilor și cuvintelor culturii dominante și schimbarea sensurilor acestora. Apărut în urma evenimentelor care au dus la căderea Zidului Berlinului, drept consecință a redefinirii activismului social, politic, economic și media, genul tactical media a început să se structureze creativ în jurul ideilor de acces liber la informație atât pe baza accesului la întrebuințarea publică a televiziunii și radioului, cât și pe baza distribuirii know-how-ului cu privire la sistemele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
distribuirii know-how-ului cu privire la sistemele open source dezvoltate prin tehnologiile multimedia ale internetului. Bazate pe conceptul de "tactică" nuanțat de Michel de Certeau și pe întrebuințarea mediilor prin consumarea productivă a oportunităților, mediile tactice se dezvoltă ca un nou tip de activism tehno-politico-artistic care se infiltrează într-un anumit sistem, reflectând asupra funcționării sale și producând conținuturi alternative. Dezvoltându-se prin exersarea, oarecum contrastantă, a discursului și practicii sale atât ca disciplină academică, cât și ca hackactivism, media tactică a intrat în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
strategiilor corporatiste de a exploata datele colectate prin monitorizarea comportamentului uman. Carbon Defense League (CDL)270 [Liga apărării carbonului] este un colectiv de artiști media, creatori și utilizatori de tehnologie, activiști și teoreticieni critici care explorează conexiunile dintre teoria radicală, activismul tradițional și subversiunea tehnologică, prin crearea unor proiecte de media tactică, utilizând tehnologii ale sistemului de comunicare. Concetrându-se asupra determinării funcționalității diferitelor instrumente tehnologice de reflecție critică asupra practicilor de comunicare umane, CDL promovează creșterea nivelului de autonomie personală. Critical
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de comunicare umane, CDL promovează creșterea nivelului de autonomie personală. Critical Art Ensemble (CAE)271 [Ansamblul de artă critică] e un colectiv de practicieni ai genului tactical media, care încă din 1987 explorează conexiunile dintre artă, teoria critică, tehnologie și activismul politic, realizând proiecte colaborative și editând cărți 272. Experimental Interaction Unit (EIU)273 [Unitatea de interacțiune experimentală], fondată de Eric Paulos, s-a angajat în cercetarea interacțiunii fizice, aurale, vizuale și gestuale dintre oameni și mașini și variatele permutații ale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
explorării noilor tehnici și sisteme necesare coabitării cu mașinile. Proiectele tactical media intervin critic asupra mediilor dominante care crează oportunitatea distribuirii ideologice și facilitează apariția sistemelor de informare și comunicare deschisă, facând posibile acțiunile interactive și auto-organizate. Combinând arta cu activismul politic de tip grassroots (la firul ierbii), fenomenul tactical media evidențiază puterea de acțiune a tacticilor care privilegiază contextualizarea atitudinilor alternative în raport cu strategiile globaliste de întărire a controlului politic și economic. În raport cu aceste tendințe, arta activistă reacționează vizual și discursiv
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
corespondență, pe zidurile orașului ori în alte locuri publice -, fie sub diferite forme ale diseminării cu privire la nedreptăți sociale, inegalități, libertate politică, protecția mediului ori război 277. Referindu-se la dificultățile întâmpinate de critici în a discerne între actele artistice și activism, criticul și teoreticianul independent Gene Ray precizează faptul că mișcările sociale contemporane includ diverse forme de comunicare vizuală și cooperare experimentală care ar fi recunoscute într-un mod extins ca ținând de teritoriul de abordare artistică.278 Acestă asociere ar
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cunoașterii, trad. de Ciprian Mihali, Editura Babel, București, 1993. Marshall Peter, Demanding the Impossible. A History of Anarchism, Fontana Press, Londra, 1992. Mattelart Armand, Neveu Érik, Introduction aux Cultural Studies, Éditions La Découverte, Paris, 2003. Meikle Graham, Future Active: Media Activism and the Internet, Routledge, Londra, 2002. Millet Catherine, L'art contemporain en France, Éd. Flammarion, 1987. Mirzoeff Nicholas (ed.), The Visual Culture Reader, Routledge, Londra și New York, 1988. Mirzoeff Nicholas, An Introduction to Visual Culture, Routledge, Londra și New York, 2003
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
luna mai 2004 până în primăvara lui 2005. 261 Nato Thompson, "Trespassing Relevance", Nato Thompson și Gregory Sholette (editori), op. cit., pp. 13-22. 262 paraSITE în rom. "parazit" și "paraLOC". 263 Graham Meikle, "Turning Signs into Question Marks" în Future Active: Media Activism and the Internet, Routledge, 2002, p. 121. 264 Termenul de "culture jamming" (un gen de "blocadă culturală") desemnează un set de tactici subversive în arta publică (printre care cele mai folosite ar fi deturnarea și comunicarea de tip gherilă, dezvoltate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
bugetară / 72 O procedură legislativă complexă și un parlament slab / 74 Capitolul 4 Politica executivă / 77 Factorii determinanți ai puterilor discreționare ale Comisiei / 79 Formele de control ale Comisiei / 83 Un executiv puțin responsabil / 90 Capitolul 5 Politica judiciară / 95 Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub control? / 98 Teorii politice despre Curtea de Justiție / 99 Curtea de Justiție, Ulise și sirenele / 104 Activistă da, dar în serviciul Majestății Sale / 106 Capitolul 6 Politica monetară și fiscală / 113 Banca Centrală
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
atât de multă putere? Care este puterea Parlamentului European în procedura legislativă? Cum se poate măsura această putere? De ce Parlamentul și Consiliul deleagă puteri executive Comisiei? Cum poate să evite legislativul devierea Comisiei de la mandat? Practică Curtea de Justiție un activism judiciar? Este Banca Centrală Europeană cu adevărat independentă? De ce, chiar dacă mai multe țări au încălcat Pactul de Stabilitate, niciodată nu s-au impus amenzi? De ce inflația este atât de mare și ipotecile atât de scumpe? Cât despre capitolele 7 și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cetățenii Franței și Olandei l-au respins prin referendum. În acest capitol, vom încerca să analizăm implicațiile acestor cazuri în procesul de construcție europeană și cum, prin deciziile sale polemice, Curtea și-ar fi putut depăși funcțiile jurisdicționale, intrând în activism judiciar. De asemenea, vom încerca să aflăm în ce măsură contribuția Curții la integrarea europeană a fost prevăzută de către guvernele semnatare ale tratatelor sau dacă a reprezentat vreo consecință neprevăzută în momentul semnării lor. Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
fi putut depăși funcțiile jurisdicționale, intrând în activism judiciar. De asemenea, vom încerca să aflăm în ce măsură contribuția Curții la integrarea europeană a fost prevăzută de către guvernele semnatare ale tratatelor sau dacă a reprezentat vreo consecință neprevăzută în momentul semnării lor. Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub control? Hjalte Rasmussen a fost unul dintre primii academicieni care au denunțat activismul judiciar al Curții Europene de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
europeană a fost prevăzută de către guvernele semnatare ale tratatelor sau dacă a reprezentat vreo consecință neprevăzută în momentul semnării lor. Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub control? Hjalte Rasmussen a fost unul dintre primii academicieni care au denunțat activismul judiciar al Curții Europene de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice (1986), Rasmussen acceptă elaborarea politicilor ca fiind o funcție normală și legitimă a tribunalelor constituționale. Acest activism judiciar nu trebuie
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
care au denunțat activismul judiciar al Curții Europene de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice (1986), Rasmussen acceptă elaborarea politicilor ca fiind o funcție normală și legitimă a tribunalelor constituționale. Acest activism judiciar nu trebuie, totuși, să fie nelimitat. Activismul judiciar nu trebuie dus până la punctul în care să genereze o opoziție politică importantă pentru că, fără puterea bugetară sau puterea executivă, tribunalele sunt prea slabe pentru a rezista cu succes unei astfel
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice (1986), Rasmussen acceptă elaborarea politicilor ca fiind o funcție normală și legitimă a tribunalelor constituționale. Acest activism judiciar nu trebuie, totuși, să fie nelimitat. Activismul judiciar nu trebuie dus până la punctul în care să genereze o opoziție politică importantă pentru că, fără puterea bugetară sau puterea executivă, tribunalele sunt prea slabe pentru a rezista cu succes unei astfel de opoziții. După aceea, argumenteză că în timpul anilor
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
din punct de vedere judiciar în înfăptuirea legală a valorilor integrării europene, umplând în special golul lăsat de incapacitatea altor instituții comunitare, în particular a Consiliului, de a avansa spre o integrare mai mare. Generând încă o oarecare opoziție, acest activism mergea pe aceași linie cu sentimentul pro-integrare extins în Europa la acea vreme. Totuși, la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, exista un sentiment tot mai mare în favoarea conservării inițiativelor statelor membre, în special în fața serioaselor probleme economice din
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în fața serioaselor probleme economice din unele state membre. Exista, de asemenea, o percepție din ce în ce mai extinsă că Curtea de Justiție a susținut cu îndârjire o mai mare integrare în timp ce ignora sentimentele puternice care luptau împotriva unei astfel de unidimensionalități. Prin urmare, activismul Curții a atins la mijlocul anilor 1980 propriile sale limite iar în unele cazuri chiar le-a depășit, amenințând cu generarea unei opoziții atât de mari încât să submineze autoritatea Curții. Pe de altă parte, G. Federico Mancini, fost judecător al
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
propriile sale limite iar în unele cazuri chiar le-a depășit, amenințând cu generarea unei opoziții atât de mari încât să submineze autoritatea Curții. Pe de altă parte, G. Federico Mancini, fost judecător al Curții Europene de Justiție, neagă existența activismului judiciar. Mancini (1989) recunoaște că evoluția jurisprudenței Curții, începând cu anul 1957, s-ar putea rezuma la elaborarea unei constituții pentru Europa. Pentru acest autor, recunoașterea supremației dreptului comunitar ca și a efectului său direct nu a fost numai un
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]