8,101 matches
-
Acasa > Literatura > Beletristica > MINCIUNA Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Minciuna Mi-i dor să-mi dăruiești o floare, Inima-ți să-ntipărești pe-ale ei petale. Cântecul adâncului tău să-mi sune în timpan, Oh! Iubite, urmele tale pe suflet înca am. În ochii tăi vedeam speranță, cu-ndârjire m-agățam De-a ei scară. Spre Cer încet înaintam. Dar astăzi, oare ce-mi rămâne de facut? Mi
MINCIUNA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1455277215.html [Corola-blog/BlogPost/369339_a_370668]
-
energetică a văzduhului, o altă entitate decât a noastră, fără umbră, stăpânea, dăinuind înaltul. Celestul va dăinui de-a pururea, reașezând în Univers mersul înainte al vieții, al nostru sau al altora, teluricul va geme sub greutatea magnetismului distrugător al adâncului său, care va absoarbe odată ființa din lumină, secându-i umbra. În tainele nescrise ale tradițiilor românești, sălășluiește una dintre credințele, destul de răspândită, despre umbra jertfită în temeliile unei clădiri. Ce a constituit clădirea și jertfa în mentalitatea omului, în
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
Cel din noi, la devenirea cea nouă, nu ne aparține, ci este tot un har al Lui. Cu toate acestea, Dumnezeu nu poate lucra împotriva voinței, nu poate constrânge ori sili, respectând libertatea acordată prin creație, iar prezența Sa în adâncurile ființei nu contravine și nici nu contrazice liberul arbitru. În momentele de fericire, în cele de suferință și necaz, de la naștere la mormânt, prezența divină este un < >, completând ăi întregind eforturile spre mântuire, căci < > 4. Așadar, sinele propriu se substituie
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
refuze ajutorul harului, caz în care acesta rămâne latent, însă întotdeauna gata să răspundă afirmativ chemării, fără să se poată vorbi de o anumită forță de determinism, ca și când s-ar putea dispune cum se dorește de puterea imaterială aflată în adâncurile spirituale. Deși opera - în mare măsură - harului, virtutea nu dovedește deci libertatea umană care poate oscila între a conlucra ori nu cu Dumnezeu, semn al recunoașterii sau al nerecunoașterii Lui ca existență de Sine, pur spirituală, personală, superioară oricăror creaturi
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
semnificației lor și a fructificării prin contemplarea făpturilor, că cele ce pot trimite mai departe spre cuprinderea, în rugăciune, a rațiunilor divine existente în creaturi. Se trece de la cunoașterea voalată, ca în oglindă, la < >, adică la dezlegarea tainelor aflate în adâncurile lucrurilor și ale existențelor. Realități inteligibile, dar pline de sens, trimit - atunci când pot fi pătrunse - la Realitatea Cea mai plină de sens. Între noi și Dumnezeu stă lumea care poartă încă - și va purta până la curgerea ei în eshaton - pecetea
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
și o încordare interioară fie jucată, fie reală: “Urlă tăcerea/ încolăcită pe sprânceana ferestrei/ prin care privește departele,/ tremurând a oboseli” (p. 14, “Când gândește luna”). Lucrurile cu spațiul gol dintre ele, devin, uneori obsesive amenințând cu vidul ori nonsensul: “Adâncul mă privește/ Cu orbul ecoului rămas gol/ În palma răsfirată a cămășii...” (p. 15, “Adâncul mă privește”). Astfel de inflexiuni meditativ-lirice explică melancoliile poetului, căci peregrinările sale urmăresc de fapt, un sens ce vine chiar din substanța lucrurilor: “Alergam printre
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
care privește departele,/ tremurând a oboseli” (p. 14, “Când gândește luna”). Lucrurile cu spațiul gol dintre ele, devin, uneori obsesive amenințând cu vidul ori nonsensul: “Adâncul mă privește/ Cu orbul ecoului rămas gol/ În palma răsfirată a cămășii...” (p. 15, “Adâncul mă privește”). Astfel de inflexiuni meditativ-lirice explică melancoliile poetului, căci peregrinările sale urmăresc de fapt, un sens ce vine chiar din substanța lucrurilor: “Alergam printre tâmplele ierbii/ Și mă pipăiau mușchii/ Și nervii întâmplării/ os cu os” (p. 16, “Alergam
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
ruptă din iubirea florilor de rai, Din ochii blănzi de ciută Și din luturi. Vreau să rămân un cântec printre ploi, Un zâmbet cald, din norii de funingini. O adiere caldă-n nopțile de mai, Un susur ce răzbate din adâncuri. Sunt o fărâmă din nimicul pieritor, Dar vreau să fiu un fir de iarbă verde; Un strop de ploaie, cer nemuritor, Lumină blândă, curcubeu și zâmbet. Referință Bibliografică: Un cântec printre ploi / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UN CÂNTEC PRINTRE PLOI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1486900378.html [Corola-blog/BlogPost/384783_a_386112]
-
A urmat al doilea Război Mondial... NARCISA: Nu te-ai temut că vei fi răpus? PRINȚIȘOR: Ai uitat că am două vieți? Doar inima trebuie să mi-o feresc. Acesta-i marele secret! NARCISA: Ești un prinț misterios sosit din adâncurile istoriei. PRINȚIȘOR: (o privește cu admirație) Nu te-ai îngrozit o clipă că te afli în brațele unei făpturi ce trăiește la granița dintre două tărâmuri, cel al vieții și cel al morții! Tinerii ajung în stradă la mașină. Urcă
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
zugrăvi alene, Mărgeanul strâns la tine-n păr. Sub el, cărbune ca sprâncene Și buzele cu roș de măr. Pe pielea albă-spumă toată, Puncta-voi rozul de la sfârcuri Și-o umbră unde nu o dată, M-ai dus la tine în adâncuri. Înspre fundal, pictez iubire În tonuri verde de smarald, Desprinse din a ta privire În care vreau iar să mă scald. Și-atunci întreb, de ce se-adună ? De ce deodată îmi sporesc Dureri ce-n inimă-mi răsună Și liniștea îmi
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424240886.html [Corola-blog/BlogPost/377299_a_378628]
-
pe valea Ompoly (Ampoi). În timpul desfășurării lucrărilor ordonate, constructorii au dat de ruinele unei biserici a minerilor romani care, ca și minerii de astăzi, purtau și mai poartă un simțământ religios deosebit de viu, pentru că în munca și lupta lor din adâncuri numai providența Dumnezeiască le poate da putere și stăruință. Sunt cunoscute multe biserici și altare ale făgăduinței din Ampelum, dar prima și cea mai importantă descoperire din perioada daco - romanilor este piatra de altar „FORTUNA SALUTARIS ",o zeitate specială a
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
noroc (realizări) și în activitatea ta să dai de minereuri "bogate". Un dicționar mineresc din 1882 definește salutul de „Noroc Bun”, ca un salut obișnuit de toată ziua a minerului : „Cuvântul magic antic al munților" „NOROC BUN" chemarea mea spre adâncul minei ... „NOROC BUN", dorința mea în noaptea subterană ... „NOROC BUN", salutul meu luminii soarelui ... "NOROC BUN", consolarea mea când îmi cad ochii ... În legătură cu proveniența salutului mineresc „GLÜCK AUF” (Noroc Bun), din cele cunoscute acest cuvânt ar fi fost rostit pentru
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
acestor poeți care au pășit printre cioburi și spini înghițind-și lacrima mută a durerii pentru a ieși la suprafață, să soarbă o gură de aer curat și dătător de energie. Intuim, cu emoție drumul dus-întors făcut fără întrerupere în adâncul sinelui insondabil și anxios, acolo unde s-au sedimentat secvențele de viață, și ni-i imaginăm căutând cu încordare calea spre lumina bucuriei de a trăi, încununată de speranțe. Acestea pot fi o lecție de viață chiar pentru noi toți
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1483175995.html [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
se puse să istorisească, mișcându-se dintr-o parte în alta, unduindu--și mâinile și vânturându-și neîncetat poalele galabiyyei: “Istorisirea ce v-o spun acum - începu acesta să vorbească -, sub lumina palidă a lui Sigui nu-i despre Olokun, zeul adâncurilor, ori despre Abassi, creatorul omului Efik, și nici despre Legba, spiritul Fon ce-a încurcat limbile oamenilor. Istorisirea ce v-o spun acum, sub lumina palidă a lui Sigui, este despre Kete, primul rege al Tumbutului și se petrece pe
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
adâncindu-ne-n noi toată teama de moarte spulberată de clipă refăcându-ne suflete din aripe si ploi... Pădurile Duhului deschise în taină renasc împreună în buze de crini Citadela iubirii ne cuprinde în haina de crist.ale poeme în adânc viețuind Sanctuar de tăcere ni-i icoana iubirii raze calde din Logos ne cuprind dănțuind într-o horă de aripi candelabre de stele înfiorându-ne dorul de a fi mântuiți Ino.rugi de tămâie se preschimbă în grele lumi.înalte
POEM HIERATIC XXXVI -INO.ROGI DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1441558945.html [Corola-blog/BlogPost/381221_a_382550]
-
surplomba abruptului stâncos se găsește Schitul Pahomie. Toate aceste palate ale creștinismului ortodox românesc, cu istoria lor, sunt construite într-un cadru pitoresc care îți încântă privirile și-ți aduc în suflet liniște sufletească. Este necesar de amintit biserica din adâncul Salinei de la Ocnele Mari, în care pereții acesteia îl constituie chiar masivul de sare în una dintre cavernele subterane. Urmând cursul bătrânului Olt, undeva pe munte, intrând prin localitatea Muereasca, descoperi două mănăstiri, una de femei și alta mai sus
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_din_arealul_ro_ion_nalbitoru_1364917027.html [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
Chișinău, 2010 Alte competențe și aptitudini Director executiv Editura POMPIDU, care deja a tipărit 15 volume semnate de autori diverși Director executiv al Tipografiei cu același nume Înființează în regie proprie primul ziar independent după 1990 din Valea Jiului, numit Glasul Adâncului Conduce după 1990, în calitate de redactor șef, publicații din București, Constanța, Iași, Tg.Ocna, Galați, Tecuci, Petroșani Scrie cronici și articole sportive de aproape 40 de ani în toate publicațiile de gen din țară Timp de 19 ani colaborator la Radio
PROFIL DE AUTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_autor.html [Corola-blog/BlogPost/367361_a_368690]
-
15 martie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie parte din setul de 15 poezii participante pentru calificarea în Antologia Sărutul iubirii! Calificare obținută la care am renunțat! Tăcerea îmi cântă măsura nu-i stă în cuvinte privesc către cer zăresc în adâncuri condorul se-nalță aripi se adună așează în trăiri iubirea din noi săruturi și aripi tăceri ce renasc doruri mărunte depărtarea împarte dorințe în suspin trăite de noi sunt umbre în timp inserare și zboruri clipe ce curg tic tacuri
PE ARIPĂ DE CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1394897332.html [Corola-blog/BlogPost/353611_a_354940]
-
în tăceri și mister ... ! De ce asfințim, de ce se duce la umbră timpul nostru, de ce soarele sărută sânul iubitelor și timpul îl usucă?! Iubirea și primăvara sunt doctorițe, nu ale saloanelor albe prin care curg martirii necanonizați ai injecțiilor, ci ale adâncului din suflet! La orice vârstă doctorița iubirii e tânără, e întotdeauna departe de întâia toamnă. Frigul, vine nu cu ultima iarnă ci cu ultima iubire. Nu e simțit decât de cel pe care îl spulberă! Și-atunci, ce căldură căutăm
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_lacri_aurel_v_zgheran_1363920717.html [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
cu creanga de salcie în mînă și descoperă izvoare cu apă vie, dătătoare de tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte, ar mai putea țîșni numai din inspirația lui Petre Ispirescu. Apa noastră cea de toate zilele se scoate din adîncul pămîntului de la vreo zece metri, dacă ai norocul să nu te fi ostenit în zadar. Vecinul nostru, om nevoiaș ca toți cei de pe aici, ademeniți de voluptatea masochistă de a ne căuta fericirea tocmai în disperarea noastră tradițională (săraci, dar
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_4.html [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
nostru, om nevoiaș ca toți cei de pe aici, ademeniți de voluptatea masochistă de a ne căuta fericirea tocmai în disperarea noastră tradițională (săraci, dar cinstiți!), a pus mîna pe sapă și s-a străduit să coboare cît mai mult în adîncul pămîntului, cu o pasiune julverniană emoționantă, ajutat de cei trei copii ai lui și de nevastă. În acest efort singuratec, de parcă s-ar fi străduit să se îngroape pe sine însuși cu o rîvnă titanică în adîncul pămîntului, vecinii l-
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_4.html [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
mai mult în adîncul pămîntului, cu o pasiune julverniană emoționantă, ajutat de cei trei copii ai lui și de nevastă. În acest efort singuratec, de parcă s-ar fi străduit să se îngroape pe sine însuși cu o rîvnă titanică în adîncul pămîntului, vecinii l-au ajutat cu sfaturi ignobile de genul: lasă-te păgubaș, n-o să dai de apă nici mort! - răscrăcărați pe malul gropii, iar eroul nostru, anonimul de la Maraton, celebrat de umanitate, dar neplîns de nimeni, a rezolvat conflictul
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_4.html [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
nu moare niciodată”, cum ar zice Victor Eftimiu, dor ce se manifestă atât în căutarea firească a împlinirii prin iubire, cât și într-o generală stare de grație și gratitudine față de Dumnezeu pentru darul iubirii născător de ființă nouă în adâncul ființei iubitoare. Capitolele din volum sunt organizate, în mod original, după lunile anului, începând cu martie și terminând cu februarie, ca într-un calendar al iubirii, unde după modelul mărțișorului, firul alb și roșu, cei doi îndrăgostiți, Ea și El
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
mrejele magnetice ale sferei Yin spre a plonja în cele de tip Yang, survolarea registrelor thanatic-bacoviene spre priveliștea ființei, ori spre „poarta“ «Republicii» lui Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spațiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de foc, fie în spațiile (tot ale poeticității) dintre simbolurile / figurile oculte ale muntelui / piramidei, peșterii / nestematei (smarald) etc. - se amplifică, se iluminează, ba
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
care le respectă și la ei acasă? Aceasta nu e o întrebare care bate în radicala de ce ne-am privatizat Distrigazurile (francezii, de par exemplu, n-au făcut-o!), să ne învețe alții cum să ne facturăm gazul scos din adâncurile patriei? Pot înțelege că sunt lucruri care nu se pot spune chiar franc. (Să rămânem la o explicație indirectă pe care am găsit-o în memoriile unei românce franțuzoaice, căreia chiar îi doresc să fie un nou val în politica
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat by https://republica.ro/corporatia-absurdului-in-noaptea-de-luni-spre-marti-mosii-mei-de-80-si-90-de-ani-s-au-trezit-cu-gazul [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]