2,010 matches
-
două străchini din care mă îmbia brânza cu smântână. Ulcelele de lut așteptau să fie umplute la timpul potrivit. Se vedea de departe că acolo-i mână de femeie. Bănuiala că în jurul bătrânului sălășluiește un suflet femeiesc mi s-a adeverit în timp ce ne ospătam. Din chiler, a apărut o fată purtând smerit un ulcior cu vin. S-a apropiat fără să i se audă pașii. Parcă plutea. A umplut ulcelele de pe masă și a dispărut ca un fulg... Din toată sfiiciunea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-ți amintesc că printre martorii la o vânzare din 1 august 1700 (7208) îl întâlnim și pe “Gligorașco staroste de făclieri”. O altă curiozitate ar fi cea privind identitatea celor băgați într-o afacere. Uite câte neamuri trebuie să-i adeverească numele lui Șerban postelnic. La 22 august 1734 (7242) găsim “Un zapis de la Șerban postelnicul, ficiorul lui Ioniță căpitan, nepotul lui Ilie Stamate păharnic, strănepot lui Stamatie postelnic... precum au vândut o pivniță de piatră cu 2 locuri de dugheni
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trei prăvălii pe care le-am făcut pe locul acestei mănăstiri, în incinta acesteia, dacă au ars în incendiu le-am vândut așa cum au rămas, trei de piatră cu 800 groși,... împreună cu vechea datorie mănăstirii”... “1787 iulie 15. Ioanis Potegutos adeveresc cele de mai sus, și iată și degetul meu.’’ Om hotărât. Ce mai? “Iată și degetul meu!” --Aș vrea să umblăm puțin și pe lângă mănăstirea Sfântul Sava. --Da’ cine ne oprește? --La 1752, în luna iulie, asistăm la o vânzare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ia să punem noi mâna pe clanța ușii... Uite așa.” Și, ca prin farmec, mâna mea a săvârșit acest gest eroic... Ușa s-a deschis cuminte, lăsând cale liberă privirii mele spre interiorul chiliei. Nimic din imaginația mea nu se adeverea. Bătrânul ședea în capul mesei, dar... pe masă se găseau așezate cu tot dichisul încă trei tacâmuri. Am privit întrebător spre bătrân... --Ia loc colo, în capul mesei, dragule. Îndată vom fi serviți... “Adică cineva se află dincolo de ușa cuhnei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de bani care potrivit obiceiului, nu se mai restituia. La 12 septembrie 1704, Mihail Racoviță „confirmă scutirile acordate de unii domni anteriori unor mănăstiri printre care și Cetățuia”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 274, p. 230 footnote>. Această scutire o adeverește și Misail mitropolitul Sucevei, episcopii de Roman, de Rădăuți și de Huși și marii boieri atât în documentul de la 12 septembrie 1704, cel de la 25 septembrie 1704, cât și cel din 16 octombrie 1704 <footnote Ibidem, documentul 275, p. 233
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poziție, nu se poate spune același lucru și despre rezistența terenului pe care a fost înălțată. Despre acest fapt ,,un pasionat ca sultanul Mehmed al IV-lea, afirma că se va surpa în 30 de ani, lucru care s-a adeverit în parte”<footnote C. Bobulescu, Gligorie Cornescu, arhitect al Mănăstirii Cetățuia, în: „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, nr. 1112, anul XXXIV, Iași, 1953, p. 874 footnote>. Sultanul a făcut această afirmație în timpul vizitei la mănăstirea recent terminată în primăvara anului 1672
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ce părere ai despre cele scrise în suretul făcut după zapisul lui Toader stolnic din 1 noiembrie 1714 (7223), pe care sunt sigur că îl știi... Cred că îl știu, părinte. Iaca ce se spune acolo: „Zapisul lui Toader stolnic adeverit cu multe iscălituri că au dăruit preotului Vasilie sin dascalului Sfiiano o bucată de loc...pe Ulița Mare, divale spre țintirimul bisericii Sfântul Gheorghe” Întocmai acesta-i zapisul,fiule. Bătrânul își șterge sudoarea de pe frunte cu basmaua lui mare...În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Sfetitelor. Păi așa spune, părinte. Îmi amintesc doar de o mărturie a unor hamali din târg, dată la 20 februarie 1760 (7268) în apărarea catolicilor. Hamalii spun: „Adică eu, Gligor, și eu, Andrii, și eu, Niculai, și iar Nicolai, mahali, adeverim cu această încredințată mărturie a noastră...dată la mîna preoților de la Biserica Ungurească precum noi, de 40 și mai bine de ani, am băgat buți în pivnița sfințiilor sali cari să află pe Ulița Mare, în preajma zidiului Trii Sfetitilor, și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai departe și să ne oprim la dughenele mai răsărite de colo. Doar n-or fi cele ale mănăstirii Sfântul Ioan Gură de Aur, primite în schimbul a patru pogoane de vie cu livadă de la Miroslava. Acelea-s, fiule. Și se adeveresc - pentru a câta oară - cele ce noi am mai spus: dugheana nu cere muncă, pe când o vie și o livadă, să te ții, fiule!... Cred că asta-i povestea din scrisoarea de mărturie de la 11 februarie 1777 a lui Costa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe Jijia, unde vodă a făcut „o fabrică de postajă” (postăvărie). Prima din Moldova! Fala primei dugheni a rămas doar în cinstea numelui lui vodă, care a cumpărat-o, pentru că a doua dugheană a fost prefăcută în crâșmă... Iar se adeverește vorba mea, părinte, că una-i umbra unei dugheni sau crâșme și alta-i moșia, prisaca sau moara... Nu fi supărat, fiule, pentru că o să intrăm și noi măcar într-una din cele dugheni, să vedem cum arată și pe dinăuntru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
vederea mea. Mai are doar câțiva pași până la portiță. Îi număr: unu..., doi..., trei și... bătrânul se oprește. Clipește des... Își trece palma peste ochi și începe să vorbească așa ca pentru sine: Și mai zici că visele nu se adeveresc... Astă noapte am visat că te găseai la mine în grădina din poiană și... iată-te! Bine ai venit, fiule! Sărut dreapta și bine te-am găsit, sfințite! D-apoi de când te aștept!? Mă gândeam că supăratu te-ai pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acele vii,... la Sventi Sava... Deci și eu,... cu toată inima mea, ș-am datu și eu acele vii,... cu cramele și cu vase și cu grădini, cu totu, ca să hie și mie de pomană la sfânta mănăstire”. Faptul este adeverit la 18 martie 1615 (7123) de Petre Șmilean șoltuzul și cei 12 pârgari ai târgului, împreună cu cine alții dacă nu cu „oameni buni”? Află, dragule, că și cealaltă jumătate de vie, după cum spune Nastasia Varticoaia la 9 mai 1615 (7123
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are grijă să-i scutească de celelalte dări, afară de bir. Aș vrea să spun că previziunile sultanului Mahomed al IV-lea, făcute cu ocazia vizitei la Cetățuia, s-au adeverit, dar... în parte. Asta o aflăm din cele spuse de Grigorie Ghica voievod la 20 martie 1739 (7247), când, scutind de anumite dări mănăstirea Cetățuia arată: „Din starea locului unde este zidită această zvântă mănăstire... ponorându-să dealul, au cădzut de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Zlataust, cum i se mai spune. Dacă asta ți-i dorința, eu nu m-oi pune de-a curmezișul și de la început aș spune că biserica din piatră, așa cum o vedem astăzi, este ctitoria voievodului Gheorghe Duca. Apoi faptul este adeverit și de cele ce se pot citi pe zidul dinspre amiază: „Această sfântă mănăstire s-au făcut de Io Duca Voievod cu Doamna sa Anastasia, cu fiul seu iubit Io Constantin Voievod, cu Maria; care este hramul Sfântul Ioan Zlataust
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
stat cu mine, numai filozofie pură nu. Cu atât mai puțin simt nevoia să vorbim acum. Adevărul este că în scurtă vreme nu voi mai avea cu cine schimba o vorbă acătării cât îi ziulica de lungă... Bănuiala mea se adeverea. Călugărul simțea că se apropie clipa despărțirii. Și o simțea cu atâta tărie încât nici la vârsta lui nu-și putea ascunde sentimentele. Drept-îi că și eu simțeam că mă apasă ceva la lingurică, dar nu îndrăzneam sămi arăt tristețea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Absalom a fugit. Și tînărul pus de strajă a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că o mare ceată venea pe drumul dinapoia lui, dinspre munte. 35. Ionadab a zis împăratului: "Iată că vin fiii împăratului! Astfel se adeverește ce spunea robul tău." 36. Pe cînd isprăvea el vorba, iată că fiii împăratului au venit. Au ridicat glasul, și au plîns; și împăratul și toți slujitorii lui au plîns mult. 37. Absalom fugise, și s-a dus la Talmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
preocupa. „Numai ceea ce nu poate fi întors din drum și readus într-o stare premergătoare reprezintă o întâmplare adevărată.“ Nu-și amintea autorul, n-avea importanță, exercițiul de memorie îl satisfăcuse. Așadar, dimineața se reia. Nu, se continuă, adică se adeverește. TUTUNGERIE, LAPTE, CROITORIE, Calea Rahovei, Dealul Mitropoliei, Lipscani, Ateneu, Batiște, Vasile Lascăr, pietonul ajunge în Piața Rosetti. La traversare își pipăie, din nou, plicul din buzunarul pantalonilor. Nu, nu se mai întoarce din drum, pare decis să provoace o întâmplare adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vă agitați atâta, gândiți-vă bine ce scrieți, dacă vreți să apară. Atâta le-am spus, nu intru în amănunte. Statut special, atenție deosebită. Sarcina noastră, model exemplar! i-am avertizat. Nimic, nimic. Așa le-am spus și s-a adeverit. N-a apărut nimic din ce au scris! Nimic, nimic. Dar nouă, Biroului executiv, ne-au făcut mult rău articolele astea nepublicate. Tovarășul Orest a fost chemat la Secție și certat și am tot avut ședințe după aia, până am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
grăbea, într-adevăr, urcase scările, dispăruse sub bolțile amurgului. Încruntat, auzi! Conu’ Fănică Olaru și tonicul Toni Marga proclamă seninătatea. „Fii atent... strigase Marga, la despărțire, întorcându-se de pe treapta de sus a Ateneului. Odată rostite, minciunile se răzbună. Se adeveresc. Devin realitate. Realitatea, adevărul ultim.“ Realitatea nu-i adevărul ultim, doctore, bombănea pacientul, rămas pe una din băncile din fața Ateneului. Conjunctura numită realitate poate fi negată, iar așteptarea nu e neapărat minciună, nici iluzia nu e, nici rezistența, nici adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mamei lui din South Orange, New Jersey. Tom tocmai absolvise Cornell, cu rezultate foarte bune și se pregătea să plece la Universitatea din Michigan, cu o bursă de patru ani, pentru a studia literatura americană. Tot ce îi prezisesem se adeverea și îmi amintesc cina în familie ca pe o ocazie plină de căldură, la care toți am ridicat paharele și am închinat pentru reușita lui Tom. Cînd aveam vârsta lui, nădăjduisem să urmez calea pe care o alesese acum nepotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
s-a cerut să înființeze o filială de partid într-o provincie îndepărtată. Mao nu a așteptat să-i vină rândul. A dus o activitate intensă de lobby, a discutat cu prietenii și cu relațiile sale. Previziunile sale s-au adeverit una câte una. Armata Roșie a pierdut bătălii importante și în cele din urmă a fost blocată, fără putință de scăpare, de forțele lui Chiang Kai-shek. Mao fu chemat înapoi pentru a treia oară. Însă nu voia să fie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pe tata În uniformă militară românească, În timpul unei concentrări, dinainte de Cedarea Basarabiei, se Înțelege. Pe verso, În sensul lungimii, scrisul tatei: ‘Chișinău, Februarie 1940, E.Goma’. Pe lățime, peste scrisul tatei, un alt scris - un text ceva mai lung: ‘Se adeverește de noi, parohul din satul Mana, j. Orhei precum că persoana fotografiată pe contra pagină cu adevărat este Învățătorul din satul Mana j. Orhei GOMA EUFIMIE, pentru de ce și semnăm și aplicăm sigiliul Bisericii parohiale. Paroh pr. Gh. Dodon 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
periculos. Dar... stai o clipă... — Sampath, strigă el, Sampath, Sampath, Sampath... Copacul era gol. — Sampath. Vocea domnului Chawla se transformă într-un țipăt care răsună pe toată coasta dealului și-i strânse inima. Cele mai negre temeri ale sale se adeveriseră. — Sampath, se văicări el, Sampath, unde ești? Unde ești? Ammaji alergă la arborele de guava în timp ce, pe deasupra capului ei, maimuțele săreau iarăși în el. Crengile sale se mișcau ca marea, cu trosnituri asurzitoare și bulbuci de apă verde. Maimuțele chicoteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
spate și se îndepărtară în noapte spre un spital. Amândoi știau că era nevoie de o armată întreagă ca să încerci să găsești un fugar în întunecosul și întortocheatul univers al cartierului indigen. Negresa Khaltoum avusese dreptate și prezicerile ei se adeveriseră încă o dată; avea să moară acolo, într-un ungher murdar, în ruinele distruse ale unui templu rumi, în inima unui oraș suprapopulat, ascultând vuietul mării, atât de departe cum nici nu se poate imagina de singurătatea deschisă a unui deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
noapte.” „Tată, Doina și Liviu ne-ar ocoli și ei?” „Foarte posibil, foarte posibil, oricum, li s-ar recomanda să o facă. Iar ei ar avea remușcări și s-ar conforma, poate. Sau poate că nu. Pronosticurile nu prea se adeveresc, când e vorba de oameni. Ei, hai să nu ne mai gândim la ce-i mai rău.” „Eu nu cred că un lucru rău se realizează, doar dacă te gândești la el. De exemplu, eu m-am gândit că Ariana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]