2,962 matches
-
Fiind tumori radiosensibile, radioterapia este aplicată la cazurile cu ablație subtotală, iar un regim de iradiere cranio-spinală este recomandabil, cunoscută fiind propensitatea acestor tumori de a disemnia pe cale lichidiană. În cazul recidivelor este recomandabilă reintervenția chirurgicală urmată obligatoriu de radioterapie adjuvantă, în aceste cazuri fiind de cele mai multe ori vorba de o degenerare malignă. Chimioterapia nu este recomandată în ependimoamele de grad I, ablate subtotal nici la copii mici de sub trei ani, fiind de preferat urmărirea clinico-imagistică, reintervenția în caz de recidivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
heterogenă, semnal mixt izo și hT1și heterogen HT2, captează contrast intens, neomogen-difuz, uneori doar periferic. Edemul vasogenic peritumoral este constant și extins, cu efect de masă important (fig. 4.51). Tratamentul astocitomului anaplazic este multimodal cuprinzând chirurgie, radioterapie și chimioterapie adjuvantă cu temozolomidă. Datorită caracterului agresiv al acestor astrocitoame se preferă practicarea ablării tumorale. Ablația tumorală totală crește supraviețuirea medie a pacienților comparativ cu rezecția subtotală. Postoperator la majoritatea pacienților se constată o îmbunătățire a performanțelor neurologice și a simptomatologiei. Aceste
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
35%, și, comparativ cu terapiile cu rată de răspuns mai scăzută, temozolomida a crescut rata de supraviețuire la 6 luni (46% comparativ cu 31%) [7,8]. Unele beneficii mai modeste în ceea ce privește supraviețuirea au fost demonstrate prin folosirea BCNU ca tratament adjuvant [9]. GLIOBLASTOMUL MULTIFORM Glioblastomul multiform este de departe cea mai frecventă și mai agresivă dintre tumorile gliale. Tumora prezintă o rată crescută de proliferare și infiltrează difuz țesutul cerebral adiacent. Glioblastoamele infiltrează rapid și distrug arhitectura tisulară normală, făcând rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru suspiciunea de carcinom pledând inomogenitatea contrastării, prezența chistelor, edemul și invazia parenchimatoasă mai accentuată (fig. 4.64). Tratamentul acestor tumori este multimodal. Și în acest caz chirurgia cu caracter de radicalitate este opțiunea principală, îmbunătățind semnificativ supraviețuirea [10]. Chimioterapia adjuvantă utilizând regimul cu ifosfamide, carboplatin, și etoposid (ICE) s-a dovedit utilă în aceste cazuri, inclusiv la cazurile cu recurență, înainte de reintervenția chirurgicală [11]. Radioterpia nu este aplicabilă copiilor sub trei ani, fiind utilizată doar la copii mai mari și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
papilom de plex rezecția chirurgicală completă asigura vindecarea, în cazul carcinomului prognosticul este mult mai rezervat. Rezecția totală este urmată de o rată de supraviețuire la 2 ani de 84%, spre deosebire de doar 18% în rezecțiile subtotale [13], cu toată terapia adjuvantă. TUMORI ALE MENINGELUI MENINGIOAMELE INTRACRANIENE IOAN ȘTEFAN FLORIAN, ANDREEA MOGYOROS DATE ISTORICE Meningioamele „fascinează” lumea chirurgicală datorită complexității lor biologice și terapeutice și prin incidența lor tot mai mare în rândul patologiei tumorale cerebrale [1]. Primele dovezi ale existenței unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
hipointens în T1 și hiperintens în secvențele T2 și FLAIR (fig. 4.72). Angio-RMNul a înlocuit în mare parte angiografia arterială (fig. 4.73). Postoperator, imagistica prin rezonanță magnetică nucleară detectează relicvatele tumorale stabilind conduita terapeutică ulterioară (reintervenție sau tratament adjuvant). Recidivele tumorale, mai ales dacă s-a efectuat și radioterapie, datorită structurii lor fibroase capteaza mai slab substanța de contrast. Tomografia computerizată fără contrast prezintă o acuratețe de 85%, cu substanță contrastantă, 95% (fig. 4.74) poate detecta majoritatea meningioamelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.78); − Devascularizare extradurală; − Reducerea progresivă a volumului tumoral (aspirator ultrasonic) prin breșa creată de tumoră (meningioamele sfeno-cavernoase sunt situate de obicei într-o dedublare durală); − Prezervarea elementelor vasculo-nervoase intracavernoase; − Ablația totală nu este recomandabilă cu orice preț (radio-chirurgie adjuvantă); − Hemostaza în sinusul cavernos cu surgicel. Meningioamele parasagitale și de sinus sagital − Volet ce trebuie să treacă peste sinusul sagital (fig. 4.79); − Dimensiunile voletului să depășească limită inserțeie durale; − Deschiderea durei cu prezervarea venelor de drenaj; − Invadarea sinusului: Sinus
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
îmbunătățirea sau păstrarea funcției neurologice. Atunci când sunt implicate structuri nervoase sau vasculare importante uneori este dificil de obținut o ablare totală cu prezervarea integrității anatomice și funcționale a acestora. O atitudine mai înțeleaptă este ablația subtotală cu aplicarea unei radioterapii adjuvante postoperatorii pe restul tumoral. Terapia adjuvantă Radioterapia externă (1,6-2,0 Gy/zi, 5 zile pe săptămână, 5-7 săptămâni consecutiv) este utilă în cazul ablației tumorale subtotale, în cazul histologiei maligne sau pentru controlul progresiei tumorale în tumorile inaccesibile chirurgical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt implicate structuri nervoase sau vasculare importante uneori este dificil de obținut o ablare totală cu prezervarea integrității anatomice și funcționale a acestora. O atitudine mai înțeleaptă este ablația subtotală cu aplicarea unei radioterapii adjuvante postoperatorii pe restul tumoral. Terapia adjuvantă Radioterapia externă (1,6-2,0 Gy/zi, 5 zile pe săptămână, 5-7 săptămâni consecutiv) este utilă în cazul ablației tumorale subtotale, în cazul histologiei maligne sau pentru controlul progresiei tumorale în tumorile inaccesibile chirurgical. Radiochirurgia stereotactică (Gamma-Knife, LINAC, Cyberknife) se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
0 Gy/zi, 5 zile pe săptămână, 5-7 săptămâni consecutiv) este utilă în cazul ablației tumorale subtotale, în cazul histologiei maligne sau pentru controlul progresiei tumorale în tumorile inaccesibile chirurgical. Radiochirurgia stereotactică (Gamma-Knife, LINAC, Cyberknife) se folosește în principal ca adjuvant în cazul recidivelor meningioamelor agresive, atipice și maligne, sau pentru controlul resturilor tumorale în meningioamele de bază de craniu (cu localizare perioptică) și parasagitale (cu invazia sinusului sagital superior). Dozele folosite variază între 10 Gy (când sunt implicați nervii optici
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
RU-486 (Mifepristone)] - cu rezultate variabile în controlul tumoral, unele cazuri prezentând hiperplazie endometrială ca efect advers - și imunoterapia (inhibitori ai factorului de creștere epitelialăErlotinib, ai angiogenezei-Bevazucimab, ai ciclului celular-Lopinavir și ITF-ul alfa-2b) fac de asemenea parte din arsenalul terapiei adjuvante [6,30]. PROGNOSTICUL Meningioamele sunt predispuse în mod natural la recidivă. Totuși aceasta se produce de obicei după intervale lungi, cu atât mai mari cu cât gradul de malignitate al tumorii este mai mic și rezecția chirurgicală este mai completă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și la copii deoarece este important în controlul de lunga durată al evoluției tumorale. HFB la adulți se asociază cu o frecvență mare a recurențelor și capacitate de transformare malignă de aceea la pacienții vârstnici trebuie luată în considerare terapia adjuvantă [18]. Histiocitomul fibros malign (HFM) deși este cel mai comun sarcom al țesuturilor moi la adult, localizările primare intracraniene sunt rare [17]. Cu excepția subtipului angiomatos care predomină în primele două decade de viață, celelalte subtipuri apar după vârsta de 40
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu scopul prevenirii recidivelor. În formele extinse la nivelul bazei nu se va tenta radicalitatea, decompresiunea cât mai largă fiind de regulă suficientă, urmată de o urmărire clinico-imagistică apropiată. În formele fără atipii celulare și mitoze nu este recomandabil tratamentul adjuvant. Din numărul cazurilor raportate în literatură nu se pot face recomandări foarte stricte legate de atitudinea terapeutică în caz de recidivă și mai ales cu privire la tratamentul adjuvant aplicabil după reintervenția chirurgicală, prognosticul fiind în aceste cazuri infaust [8]. MELANOMUL MALIGN
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
clinico-imagistică apropiată. În formele fără atipii celulare și mitoze nu este recomandabil tratamentul adjuvant. Din numărul cazurilor raportate în literatură nu se pot face recomandări foarte stricte legate de atitudinea terapeutică în caz de recidivă și mai ales cu privire la tratamentul adjuvant aplicabil după reintervenția chirurgicală, prognosticul fiind în aceste cazuri infaust [8]. MELANOMUL MALIGN CEREBRAL PRIMAR Tumoră extrem de rară, reprezentând mai puțin de 0,1% din tumorile sistemului nervos central, se prezintă ca un melanom de o malignitate ridicată, fără implicare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de certitudine terapia inițială cu cortizon poate fi începută cu Dexametasona 16-24 mg/zi [7]. Tratamentul chirugical are ca scop obținerea de material bioptic cu minimum de morbiditate, chirurgia cu caracter de radicalitate neaducând beneficii semnificative față de biopsie și tratament adjuvant [5]. Radioterapia. Limfomul primar este o tumoră radiosensibilă cu o rată de răspuns la radioterapie de 80%, aplicarea radioterapiei crescând rata de supraviețuire de la 3,3 luni fără tratament sau 4,6 luni doar cu tratament chirurgical, la 15,2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de radioizotopi sau de agenți chimioterapici (bleomicină) în cavitatea restantă, tratament care nu și-a dovedit în mod concludent eficacitatea [12,13]. Alți autori sunt adepții radiochirurgiei sau, cel mai adesea a rezecției chirurgicale subtotale însoțită de radioterapie ca metodă adjuvantă de tratament. Lunsford sugerează că folosirea radiochirurgiei ar trebui să fie restricționată pentru tumori ce nu depășesc 20 mm în diametru, situate la mai mult de 5 mm de nervii optici [14]. În opinia lui Fahlbusch [15], rezecția chirurgicală totală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
substanță de contrast, dar în general omogen. Calcificări pot apare în ambele localizări principale ale germinoamelor, tumora având tendința de a înconjura și încastra calcificarea (fig. 4.136). Atitudinea terapeutică. Tratamentul germinoamelor are două componente importante: tratamentul chirurgical și terapia adjuvantă (chimio- și radioterapia). Rolul terapiei chirurgicale în tratamentul germinoamelor constituie încă sursă de controverse. În primul rând, mulți dintre acești pacienți (în special cei cu tumori în regiunea pineală) se prezintă cu fenomene legate de hidrocefalie, astfel încât rezolvarea chirurgicală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adevărate care seamănă ca și structură cu adenocarcinomul colonic [20]. Imagistic se evidențaiză ca tumori inomogene atât pe examinarea RMN cât și CT, cu predilecție pentru linia mediană (fig. 4.138). Tratamentul acestor tumori include atât chirurgia cât și terapia adjuvantă, radio- și chimioterapia, prognosticul fiind însă rezervat, ca și pentru întregul grup de tumori non-germinomatoase. CHORIOCARCINOMUL Acest tip tumoral, fie pur fie făcând parte din tumorile mixte este cel mai rar întâlnit. Au o predilecție pentru vârstele mai tinere, 35
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ceva mai bun decât al celorlalte tumori non-germinomatoase. Cele cu componentă malignă au prognosticul general al tumorilor nongerminomatoase, deci nefavorabil, în ciuda complexității tratamentului. Factorii corelați cu supraviețuirea la aceste tumori sunt extensia rezecției chirurgicale, radioterapia cu doze crescute și chimioterapia adjuvantă [4,11,24]. TUMORI DE ORIGINE NEURONALĂ ALIN ȘTEFAN LUCIAN BLAGA, NICOLAE IANOVICI Tumorile de origine neuronală (și mixtă, neuro-glială) reprezintă un grup tumoral care, cu câteva excepții au un comportament relativ benign, ele fiind încadrate în clasificarea WHO la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
84% la 10 ani pentru WHO I și 83% pentru WHO II sau III), în schimb procentul de pacienți care supraviețuiesc fără evenimente adverse scade de la 57% pentru WHO I la doar 15% la WHO III [28]. Ca și terapie adjuvantă, chimioterapia este limitată la câteva studii iar radioterapia, datorită posibilității de transformare anaplazică a acestor tumori trebuie folosită cu precauție, în principiu doar pentru tumorile a căror localizare face imposibilă rezecția chirurgicală completă. GANGLIOCITOMUL Gangliocitomul este o tumoră încadrată în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în T1 și hipointense în T2 [33], eventual și cu componentă chistică. Tratamentul acestor leziuni este exclusiv chirurgical, postoperator obținându-se un control bun al episoadelor comițiale și rezultate bune privind supraviețuirea de lungă durată. Există puține date despre terapia adjuvantă în cazul acestor tumori [31]. NEUROCITOMUL CENTRAL Este o tumoră rară ce reprezintă aproximativ jumătate din tumorile intraventriculare la adult dar reprezintă doar 0,25-0,5% din tumorile cerebrale. Sunt de regulă localizate în ventriculul lateral, în vecinătatea foramenului Monro
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu invadarea sinusului sfenoid și/sau frontal și/sau invadarea tegumentului regiunii nazale. ATITUDINEA TERAPEUTICĂ Abordarea cât mai complexă a tumorilor de sinusuri paranazale se bazează pe mai multe criterii: tipul histopatologic al tumorii și extensia locală, posibilitățile de tratament adjuvant și rata de succes în asemenea situație, aspectele tulburărilor funcționale și estetice ale prezenței tumorii. Tratamentul chirurgical și radioterapia rămân modalitățile de bază de tratament pentru aceste tumori la care pot fi asociate și alte posibilități terapeutice cum ar fi
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
formată din neurochirurg, chirurg ORL, chirurgul plastician, oftalmolog, chirurgie maxilo-facială, radiolog, morfopatolog, oncolog, radioterapeut. Pentru stabilirea planului terapeutic pot fi luați în considerare 3 factori majori: a. Tipul morfopatologic al tumorii b. Gradul rezecției chirurgicale tumorale c. Posibilitățile de tratament adjuvant [17]. De exemplu, pentru adenocarcinom sau carcinomul adenoid-chistic se preferă rezecția chirurgicală cât mai completă urmată de radioterapie externă. Dacă pacientul a fost iradiat inițial atunci se inițiază chimioterapia urmată de rezecția chirurgicală și continuarea chimioterapiei în perioada imediat postoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
patologia tumorală intracraniană) și de complicații postoperatorii (deficite de câmp vizual, colecții sangvine intracerebral sau epidural, infecții, ataxie cerebeloasă), motive care îndepărtează mulți chirurgi de la strategia unei cure radicale a tumorii, opțiunea multora fiind cura subtotală, drenaj-ventriculo-peritoneal și radioterapie/radiochirurgie adjuvantă sau chimioterapie la copii sub 3 ani. În opinia noastră scopul trebuie să fie întotdeauna rezecția chirurgicală completă a tumorii, dar nu ca scop în sine, factorul decisiv fiind calitatea vieții postoperatorii. De aceea, în situațiile în care intraoperator constatăm
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este aproape întotdeuna necesară, prin reducerea semnificativă a volumului tumorii și îndepărtarea efectului de masă asupra căilor optice (nn. optici, chiasmă, radiații optice) și a parenchimului hipofizar sănătos. Radioterapia convențională a fost folosită de-a lungul anilor ca metodă treapeutică adjuvantă a chirurgiei, ducând la o scădere a ratei recurențelor de la 11,6% la 7,1% [26,92]. Aceste rezultate au fost însă obținute cu prețul unei incidențe majore a hipopituitarismului (48,5%) și a efectelor adverse tardive ale iradierii căilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]