9,640 matches
-
art. 353 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente și, după caz, reprezentanții legali ai acestora se citează din oficiu de către instanță. Concluzionând, Curtea a reținut că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație trebuie realizată cu citarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a părților, conform art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin.
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de procedură penală, și cu participarea procurorului, potrivit art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. Aceasta în condițiile în care, dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a exclude participarea procurorului și citarea părților de la examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație, acest lucru ar fi fost reglementat în mod expres în cuprinsul Codului de procedură penală, ca excepție de la dispozițiile art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1), precitate. ... 32. Curtea a
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
32. Curtea a observat însă că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție relevă un aspect diferit de cel reținut de instanța de control constituțional, în sensul că, în toate cazurile, cererile de recurs în casație sunt examinate din perspectiva admisibilității în principiu a acestora fără participarea procurorului și fără citarea părților, conform procedurii prevăzute la art. 440 din Codul de procedură penală. Așa încât, Curtea a constatat că lipsa aplicării dispozițiilor art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin.
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Codul de procedură penală. Așa încât, Curtea a constatat că lipsa aplicării dispozițiilor art. 353 alin. (1) și ale art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală de către Înalta Curte de Casație și Justiție și, prin urmare, examinarea admisibilității în principiu a recursului în casație fără citarea părților și fără participarea procurorului ridică doar o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu una de constituționalitate a textului criticat, conform dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr.
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
criticile formulate. ... 34. În ceea ce privește soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a reținut că prin Legea nr. 75/2016 legiuitorul a prevăzut în mod expres că admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează fără citarea părților și fără participarea procurorului. Curtea a constatat, în paragrafele 37 și 38 ale deciziei precitate, că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează etapa admiterii în
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
părților și fără participarea procurorului. Curtea a constatat, în paragrafele 37 și 38 ale deciziei precitate, că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală reglementează etapa admiterii în principiu a recursului în casație, procedură în care examinarea admisibilității cererii se realizează în camera de consiliu de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită. În urma acestei examinări, instanța pronunță, prin încheiere, o soluție de admitere
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Decizia nr. 591 din 1 octombrie 2015, apreciind că în cadrul procedurii admiterii în principiu nu are loc o judecată asupra temeiniciei recursului în casație, ci o judecată asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru introducerea cererii, examinându-se numai admisibilitatea în principiu a recursului, iar nu și temeinicia acestuia. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare reglementate de prevederile
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
440 alin. (1) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiție și nici dreptul la apărare reglementate de prevederile art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală. ... 36. Curtea constată că, pentru aceleași considerente, pronunțarea soluției asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către unul dintre cei trei membri ai completului colegial ce urmează a judeca pe fond calea extraordinară de atac nu este de natură a aduce atingere dispozițiilor constituționale și convenționale
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018, este neunitară. În cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a constatat că nu este întrunită condiția de admisibilitate impusă de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât cererea de recurs nu vizează interpretarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, ci stabilirea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală și s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează de către instanță „fără citarea părților“ este neconstituțională]; (3) decizii ce sancționează omisiunea de incriminare a unei fapte [de exemplu, Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
deja de către Curtea Constituțională, ci chiar de a adăuga cu totul la această decizie. În concluzie, se încalcă și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale. ... 11. Cu privire la admisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 206 din 29 aprilie 2013, prin care s-a declarat neconstituțională dezlegarea dată
DECIZIA nr. 152 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256582]
-
cu privire la violențele pe care le-au suferit la 5 mai 2013. Aceștia invocă art. 3 din Convenție, redactat după cum urmează: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. ... A. Cu privire la admisibilitate 32. Constatând că acest capăt de cerere nu este în mod vădit nefondat și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea îl declară admisibil. ... ... B. Cu privire la fond 33. Reclamanții consideră
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa [... ] . ... A. Cu privire la admisibilitate 44. Guvernul susține că, pe de o parte, reclamanții ar fi putut contesta Încheierea pronunțată la 15 noiembrie 2017 de judecătorul de cameră preliminară și, pe de altă parte, amenda administrativă care le-a fost aplicată nu intră în sfera
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
familie, prin Încheierea din 16 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 842/109/2020. ... 6. După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, acordă cuvântul reprezentantei procurorului general atât cu privire la admisibilitatea sesizării, cât și cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 7. Doamna procuror Nicoleta Eucarie pune concluzii, în principal, în sensul respingerii sesizării, ca inadmisibilă, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. a
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare, ci aplicarea acestora la cazul concret dedus judecății în funcție de particularitățile speței. În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de admitere a sesizării și pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept în sensul că nedeclararea la organul fiscal competent (Agenția Națională de Administrare Fiscală
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
invocă Decizia nr. 3.907/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. ... ... ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție 15. Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, iar cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării nu a formulat un punct de vedere. ... ... IV. Punctul de vedere al părților cu privire la chestiunea de drept 16
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 28. În interpretarea și aplicarea dispozițiilor citate, admisibilitatea unei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor trei cerințe: a) existența unei chestiuni de drept care să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării - aceasta nu este îndeplinită, pentru argumentele arătate în continuare. ... 32. Din analiza jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se observă că admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de cerința ca problema de drept invocată să fie indispensabilă soluționării pe fond a cauzei. ... 33. Referitor la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, se apreciază că instanța supremă nu poate fi învestită cu chestiuni privind aplicarea legii, acest atribut revenind, în exclusivitate, instanțelor de judecată. ... ... 46. Pentru argumentele expuse, reținându-se că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, în temeiul art. 477 din același cod, va fi respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în Dosarul
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, scopul preventiv și educativ al pedepsei fiind atins. De asemenea, se arată că, în mod corect, judecătorul poate respinge anumite cereri de liberare condiționată care nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate. Se arată că rolul judecătorului, în astfel de situații, este extrem de important, pentru că, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, pe baza probelor existente la dosar, autorul acesteia nu a putut beneficia de liberarea
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
sunt cereri principale, accesorii sau incidentale. Întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia se solicită sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției în cadrul considerentelor hotărârii și să dispună sesizarea Curții prin dispozitivul aceleiași hotărâri (a se vedea în acest sens Decizia nr. 226 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 3 iunie
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
următorul cuprins: – Art. 341 alin. (2) și alin. (7) pct. 2: (2) Judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul de soluționare și dispune citarea petentului și a intimaților și încunoștințarea procurorului, cu mențiunea că pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Dacă în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală, petentul și intimații pot formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. [...] (7) În cauzele în care s-
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, a acordat cuvântul în dezbateri. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, a susținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât problema semnalată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Astfel, doamna procuror a subliniat că
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
pedepsei în ipoteza în care pentru infracțiunea descoperită pe parcursul termenului de supraveghere s-a pronunțat o soluție de amânare a aplicării pedepsei“. Prin Încheierea din data de 9 februarie 2022, instanța de trimitere a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și, ca urmare, a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
opinat în sensul că sesizarea este inadmisibilă, deoarece întrebarea supusă dezlegării nu reprezintă o veritabilă problemă de drept și nu este îndeplinită nici condiția ca soluționarea cauzei pe fond să depindă de dezlegarea dată acesteia. Astfel, în urma analizei de admisibilitate a sesizării, efectuată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, a rezultat că instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, iar problema de drept a cărei dezlegare se solicită nu a mai fost supusă
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]