15,776 matches
-
nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc mai mare de eșec decât în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc mai mare de eșec decât în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta în 1986119 că, acei copii plasați singuri prezentau o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în care există copii biologici determină un risc mai mare de eșec decât în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta în 1986119 că, acei copii plasați singuri prezentau o rată crescută de risc de desfacere a adopției (10.7%) comparativ cu copiii plasați împreună cu frații lor (5.6%). Motivația adopției a fost analizată în diverse studii. Un aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu succesul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta în 1986119 că, acei copii plasați singuri prezentau o rată crescută de risc de desfacere a adopției (10.7%) comparativ cu copiii plasați împreună cu frații lor (5.6%). Motivația adopției a fost analizată în diverse studii. Un aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu succesul adopției 120. Într-o analiză mai recentă Thoburn 121 arăta însă că, ceea ce pare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției (10.7%) comparativ cu copiii plasați împreună cu frații lor (5.6%). Motivația adopției a fost analizată în diverse studii. Un aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu succesul adopției 120. Într-o analiză mai recentă Thoburn 121 arăta însă că, ceea ce pare a fi important pentru reușita procesului de adopție este că motivele orientate spre sine, ca de exemplu dorința de a deveni părinte trebuie să se combine cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu succesul adopției 120. Într-o analiză mai recentă Thoburn 121 arăta însă că, ceea ce pare a fi important pentru reușita procesului de adopție este că motivele orientate spre sine, ca de exemplu dorința de a deveni părinte trebuie să se combine cu elemente de altruism, evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în relaționarea cu copiii cu nevoi speciale sau experiența dobândită prin exercitarea rolului de părinte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în relaționarea cu copiii cu nevoi speciale sau experiența dobândită prin exercitarea rolului de părinte foster 124. Un factor asociat negativ cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
starea emoțională a mamei în momentul adopției 122, apartenența părinților la categorii etnice/rasiale minoritare 123, experiență în relaționarea cu copiii cu nevoi speciale sau experiența dobândită prin exercitarea rolului de părinte foster 124. Un factor asociat negativ cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale a fost istoricul de abuz al părinților în propria lor copilărie. 2.3 Particularități ale copiilor adoptați După cum este bine știu majoritatea celor care doresc să adopte stabilesc o serie de criterii care, printre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătate, vârsta, etnia, genul, istoricul social al copilului și istoricul familiei de proveniență. O serie de studii au încercat să identifice pe de o parte profilul copiilor adoptați în general, iar pe de altă parte influența acestor factori asupra reușitei adopției. Prezentăm în rândurile care urmează o serie de rezultate ale acestor studii. Din punct de vedere al genului rezultatele studiilor nu sunt convergente pentru a putea afirma că, se preferă copii de sex masculin sau feminin. De altfel și studiile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestor studii. Din punct de vedere al genului rezultatele studiilor nu sunt convergente pentru a putea afirma că, se preferă copii de sex masculin sau feminin. De altfel și studiile care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
altfel și studiile care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin (Tabelul 2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2.5). Comparând însă rezultatele celor două studii putem constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constata o rată a adopțiilor întrerupte ușor mai ridicată pentru copiii de gen masculin, în timp ce rata adopțiilor desfăcute este ușor mai ridicată pentru copiii de gen feminin Tabelul 2.5 Stabilitatea adopției în raport cu genul copilului Autorul/ anul cercetării Eșantion Procentul adopțiilor întrerupte/desfăcute în funcție de genul copilului Smith et al. 2006 15.947 familii adoptatoare din SUA întrerupte Masculin 9,7 Feminin 9,26 Barth et al., 2002 8.647 familii adoptatoare din Carolina de Nord desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
semnificativ mai mic pentru copiii adoptați în SUA. Astfel că, numai 47% dintre aceștia se încadrează în perioada de vârstă de 0-5 ani, explicația fiind aceea că, în Statele Unite ale Americii se înregistrează în prezent cea mai mare cerere pentru adopții. În România, analiza datelor statistice oferite de Oficiului Român pentru Adopție indică o rată de 60% copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
47% dintre aceștia se încadrează în perioada de vârstă de 0-5 ani, explicația fiind aceea că, în Statele Unite ale Americii se înregistrează în prezent cea mai mare cerere pentru adopții. În România, analiza datelor statistice oferite de Oficiului Român pentru Adopție indică o rată de 60% copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta copilului în momentul încredințării are cel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale Americii se înregistrează în prezent cea mai mare cerere pentru adopții. În România, analiza datelor statistice oferite de Oficiului Român pentru Adopție indică o rată de 60% copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta copilului în momentul încredințării are cel mai puternic impact asupra reușitei adopției 127. Astfel, putem constata din analiza lui Triseliotis 128 o creștere dramatică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta copilului în momentul încredințării are cel mai puternic impact asupra reușitei adopției 127. Astfel, putem constata din analiza lui Triseliotis 128 o creștere dramatică a numărului de adopții întrerupte în special pentru copiii cu vârstă peste 5 ani. Dacă pentru categoria copiilor mai mici de un an rata adopțiilor întrerupte era de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta copilului în momentul încredințării are cel mai puternic impact asupra reușitei adopției 127. Astfel, putem constata din analiza lui Triseliotis 128 o creștere dramatică a numărului de adopții întrerupte în special pentru copiii cu vârstă peste 5 ani. Dacă pentru categoria copiilor mai mici de un an rata adopțiilor întrerupte era de 2%, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, rata ajunge la 5%, crescând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
impact asupra reușitei adopției 127. Astfel, putem constata din analiza lui Triseliotis 128 o creștere dramatică a numărului de adopții întrerupte în special pentru copiii cu vârstă peste 5 ani. Dacă pentru categoria copiilor mai mici de un an rata adopțiilor întrerupte era de 2%, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, rata ajunge la 5%, crescând la 15% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani, respectiv de 33 până la 50% pentru copii peste 12
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, rata ajunge la 5%, crescând la 15% pentru copiii cu vârstă cuprinsă între 5 și 11 ani, respectiv de 33 până la 50% pentru copii peste 12 ani. Tabelul 2.6 Procentul adopțiilor pe categorii de vârstă în diferite țări Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul copiilor adoptați în funcție de vârstă British Association for Adoption and Fostering, 2005 2005 5.582 cazuri înregistrate < 1 an 4% 1-4 ani 52% 5-9 ani 28% 10-14 12% > 15
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]