1,941 matches
-
mod de adresare prea familiar și deci nepotrivit în relațiile școlare. Din sondajul făcut, a reieșit că unii profesori folosesc în relațiile de comunicare cu elevii nume date acestora de către colegi sau de către alte persoane (porecle). Împotriva acestui mod de adresare s-au pronunțat toți elevii anchetați, fără nici o excepție. De asemenea, toți elevii au declarat că dezaprobă și condamnă pe acei profesori care în relațiile de comunicare cu elevii folosesc cuvinte și expresii jignitoare, lezând adânc personalitatea elevilor, știrbindu-și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să formulăm câteva concluzii, care am dori să fie cunoscute de cât mai multe cadre didactice și aplicate consecvent în relațiile de comunicare cu elevii: Calitatea de educatori ne obligă ca, în relațiile cu elevii, să folosim un mod de adresare care să nu jignească, să nu fie un atentat la personalitatea acestora; Profesorii trebuie să ofere elevilor modele de adresare frumoasă, politicoasă, sobră, apropiată, fără a deveni familiară. În unele țări, cum este Franța, de exemplu, obligația profesorului de a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
relațiile de comunicare cu elevii: Calitatea de educatori ne obligă ca, în relațiile cu elevii, să folosim un mod de adresare care să nu jignească, să nu fie un atentat la personalitatea acestora; Profesorii trebuie să ofere elevilor modele de adresare frumoasă, politicoasă, sobră, apropiată, fără a deveni familiară. În unele țări, cum este Franța, de exemplu, obligația profesorului de a se adresa frumos, politicos, elevilor este înscrisă în Regulamentul școlar; Pentru profesorii de la școlile normale, care pregătesc viitoare cadre didactice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sobră, apropiată, fără a deveni familiară. În unele țări, cum este Franța, de exemplu, obligația profesorului de a se adresa frumos, politicos, elevilor este înscrisă în Regulamentul școlar; Pentru profesorii de la școlile normale, care pregătesc viitoare cadre didactice, modul de adresare are o importanță majoră, deoarece ei sunt aceia care oferă viitorilor învățători și educatoare modele de adresare și de atitudine în relațiile cu elevii. Este ușor de presupus că așa cum vorbim și ne purtăm noi cu viitorii învățători, tot așa
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a se adresa frumos, politicos, elevilor este înscrisă în Regulamentul școlar; Pentru profesorii de la școlile normale, care pregătesc viitoare cadre didactice, modul de adresare are o importanță majoră, deoarece ei sunt aceia care oferă viitorilor învățători și educatoare modele de adresare și de atitudine în relațiile cu elevii. Este ușor de presupus că așa cum vorbim și ne purtăm noi cu viitorii învățători, tot așa vor vorbi și se vor purta și ei cu elevii lor; Se știe că elevii imită pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu elevii. Este ușor de presupus că așa cum vorbim și ne purtăm noi cu viitorii învățători, tot așa vor vorbi și se vor purta și ei cu elevii lor; Se știe că elevii imită pe profesori, de aceea modul de adresare al profesorilor este preluat de elevi și cultivat în relațiile lor cu colegii sau cu cei mai mici decât ei; Formula pe care o folosim și tonul cu care ne adresăm elevilor trădează coloratura afectivă a relațiilor profesor-elevi: apropierea, simpatia
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
coloratura afectivă a relațiilor profesor-elevi: apropierea, simpatia, respectul, dragostea față de elevi, sau din contra, răceala, disprețul, antipatia față de ei. Apreciem că pentru a dovedi spirit de echitate, atitudine egală față de elevi, este necesar ca profesorii să folosească aceeași formulă de adresare pentru toți elevii. De aceea considerăm necesară stabilirea, prin Regulamentul școlar, a formulelor de adresare, diferențiate pe trepte de învățământ și obligatorii pentru toate cadrele didactice. A DOUA FAMILIE Pentru multă lume denumirea de școală normală, atribuită instituției de învățământ
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
disprețul, antipatia față de ei. Apreciem că pentru a dovedi spirit de echitate, atitudine egală față de elevi, este necesar ca profesorii să folosească aceeași formulă de adresare pentru toți elevii. De aceea considerăm necesară stabilirea, prin Regulamentul școlar, a formulelor de adresare, diferențiate pe trepte de învățământ și obligatorii pentru toate cadrele didactice. A DOUA FAMILIE Pentru multă lume denumirea de școală normală, atribuită instituției de învățământ care pregătește învățători și educatoare, nu este la îndemână. Mai cunoscută a devenit denumirea de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
iar pe tatăl său îl etichetează ca depășit și incapabil să înțeleagă viața și idealurile tineretului actual. Asemenea stări de lucruri se întâlnesc frecvent în familiile în care se fac greșeli în educația copiilor, tolerându li-se moduri necuviincioase de adresare, manifestări grosolane în relațiile cu cei care le-au dat viață. Fără dragoste și respect față de părinți, mulți adolescenți cad sub influența găștilor de cartier, fiind amenințați de pericolul drogurilor și al virusului HIV, sunt antrenați în încăierări ale grupurilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
al posibilei sale apariții. Încă de la prima invocație a lui Oreste, textul tragediei spune limpede că, sub movila aceasta, Agamemnon poate auzi cuvintele fiului său, poate primi ofranda adusă - o șuviță tăiată din părul lui. În prima invocație a Electrei, adresarea către părintele mort se dezvoltă în jurul temei întoarcerii răzbunătorului, astfel încât s-ar zice că scena recunoașterii fraților, ce pare să o întrerupă pe aceea a invocațiilor, face de fapt parte integrantă din ea. Întoarcerea lui Oreste răzbunătorul se dovedește a
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
consistența reală, între amăgitoarea închipuire și dovada, fie ea cât de firavă, a adevărului, temă a dialogului dintre Tezeu și Hipolita. Cu Visul..., Shakespeare ne antrenează în vertijurile unei realități pendulând între umbră (shadow) și substanță (substance)1. Iată de ce adresarea finală către spectator îi este încredințată lui Puck, „spiridușul”, cel ce trece neîncetat dincolo și dincoace de hotarul dintre substanțial și nesubstanțial. Puck este cel ce revendică pentru actorii din piesă statutul de umbre („If we shadows...”). Puck este și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
președinte devine vacantă ori dacă președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 (adresarea de mesaje, dizolvarea parlamentului și consultarea poporului prin referendum) din Constituție nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale. 4) Actele președintelui României În exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete, care sunt acte cu caracter juridic. Acestea pot
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
președinte devine vacantă ori dacă președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților. Atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 (adresarea de mesaje, dizolvarea parlamentului și consultarea poporului prin referendum) din Constituție nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale. 4) Actele președintelui României În exercitarea atribuțiilor sale, președintele României emite decrete, care sunt acte cu caracter juridic. Acestea pot
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
profundă și directă în altă persoană precum și simțirea nevoilor și dorințelor sale. Începutul compasiunii față de ceilalți și față de sine constă în diminuarea numărului de judecăți de valoare. Compasiunea înseamnă a acorda oamenilor spațiu: deschiderea ușilor, mai degrabă decât închiderea lor; adresarea de întrebări mai degrabă decât furnizarea de răspunsuri. Compasiunea este procesul contactului profund cu sursa primordială a dragostei. Este comuniarea directă din străfundurile propriei existențe (pp. 48-9Ă. Fromm (1956Ă arăta că compasiunea conține grija, responsabilitatea și cunoașterea (p.20Ă. Erickson
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adresate întrebări deschise de tipul: Ce produce stres în viața dvs? Ce vă deranjează de fapt în acest moment? Care este lucrul cel mai important in viața dvs acum? Care pare să fie scopul principal al acestei ședințe de terapie? Adresarea unor asemenea întrebări deschise tinde să acceseze amintirile relevante dependente de stare care sunt sursa stresului pacientului și să folosească propriile sale preocupări mentale pentru inducția de transă și vindecarea interioară. Rossi spunea: Asemenea întrebări pot iniția suficientă motivare și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la Brecht - când vor cere ca atât despărțitura iluzorie constituită de „cel de-al patrulea perete”, cât și „gaura cheii” să fie abolite, suprimate, pentru ca spectatorul să-și poată regăsi statutul de martor asumat. În acest scop, va fi reabilitată adresarea directă către public, gest polemic menit să conteste rolul de martor ascuns al spectatorului și să-i redea acestuia demnitatea pierdută. Spectatorul nu va mai fi nici voyeur, nici supraveghetor, ci partener cu drepturi egale. Și totuși, după instaurarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
le poate folosi, separat sau combinat, în funcție de valorile publicului, de tema discursului sau de scopul urmărit; l) principiul cooperării cu publicul - pentru a spori efectul argumentației sale, vorbitorul are posibilitatea de a atrage publicul în discurs prin întrebări directe, prin adresări directe, solicitând opinia acestuia, flatându-l etc.; m) charisma - acele calități excepționale cu care o persoană este dăruită, având puterea de a influența, de a convinge, de a inspira, de a-i atrage pe ceilalți de partea ei - altfel spus
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
este constrânsă lexical și gramatical: apar termeni de specialitate (cu accepții tehnice diferite de cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.). De-a lungul continuumului conversație - discuție pot apărea forme de interacțiune hibride. 5. Mecanisme comunicative Pentru a-și atinge scopurile comunicative, vorbitorii folosesc limba strategic, realizând anumite corelații între intenția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alunecoase! Întotdeauna ai fost cel mai bun!); (iii) folosirea mărcilor solidarității de grup sau ale apartenenței la grup: persoana I plural la verb; pronumele personale și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă, acolo?, unde substantivul mamă este folosit de mama care se adresează fiicei); folosirea desemantizată a unor substantive denumind
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un anumit protocol învățat de membrii societății explicit, ca modele de redactare și structurare a mesajului. Gradul de formalism al unei scrisori electronice este diferit de cel al unui mail din cultura americană (formulele introductive și finale, conținutul, formulele de adresare, libertățile stilistice admise); retorica recomandărilor este diferită în cultura germană și în cultura română; forma cv-urilor este alta în Europa și în Japonia; scrisorile de intenție se scriu diferit de la o cultură la alta; există culturi care interzic difuzarea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
accesul la internet, în societățile totalitare sunt interzise chemările la grevă; discursul publicitar a fost cvasiabsent în societatea românească totalitară). O comparație între două texte specifice tranzacțiilor comerciale va evidenția diferențele culturale (domeniul englez - francez), pe fundalul unui conținut comun (adresarea unei plângeri pentru livrarea unor mărfuri de calitate necorespunzătoare): We have today received the boxes referred to in your advice note of the... We are sorry to tell you that the goods are not according with the conditions of the
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de subiecte abordate cu interlocutorii și gradul de profunzime cu care le abordează. Mărci ale implicării comunicative sunt: coparticiparea la gestionarea subiectului de discuție, introducerea de teme și subteme în comunicare, împărtășirea aceluiași grad de intimitate cu interlocutorul (formule de adresare, empatizare). Membrii culturilor individualiste au tendință spre confesiune (engl. self-disclosure), în timp ce membrii culturilor colectiviste împărtășesc mai greu detalii din viața personală; americanii percep o intimitate ridicată în relațiile romantice, în timp ce japonezii un grad scăzut de intimitate. În privința abordării subiectelor de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cartea de vizită): - Chu... Hon-fai. Hon-fai! Te sun mâine să ne întâlnim să discutăm. B (zâmbind): - Aștept să mă sunați. (adaptat după Scollon, Scollon, 1995) Mărcile textuale ale gradului diferit de deschidere comunicativă a celor doi interlocutori sunt: formulele de adresare (numele mic) și abordarea directă a interlocutorului vs exprimarea protocolară, formală; inițiativa verbală vs conformismul verbal și tendința spre închidere a conversației. În funcție de conceptualizarea culturală a relațiilor cu interlocutorii, indivizii se angajează în mod diferit în gestionarea temei. S-a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
efectuat cu subiecți din cultura americană și din cultura chineză (Liang și Han, 2005) indică faptul că, atunci când își exprimă dezacordul cu un superior, comparativ cu studenții americani, studenții chinezi folosesc mai multe strategii ale politeții negative și formule de adresare, în timp ce exprimarea dezacordului cu persoane egale ca statut se face în mod similar în ambele grupuri etnice, prin reducerea strategiilor politeții pe măsură ce distanța socială dintre interlocutori crește. Acest comportament comunicativ este consecvent cu diferența constatată între cultura chineză - caracterizată prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferă între ele în funcție de felul în care ierarhizează maximele, de prioritățile acordate unora dintre ele. Pentru cultura chineză, de exemplu, Gu (1990) identifică patru maxime ale politeții în acțiune: maxima autodenigrării (autodenigrarea pentru a oferi poziție de superioritate interlocutorului), maxima adresării (folosirea unor modalități de adresare către interlocutor în funcție de rolul acestuia în cadrul structurilor ierarhice), maxima generozității și maxima tactului. 2.6.5. Empatizarea cu interlocutorul Gradul de empatizare cu interlocutorul marchează capacitatea/disponibilitatea interlocutorului de a privi o problemă din perspectiva
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]