251,896 matches
-
franceză l-a ales în 1966 printre membrii săi, iar Pierre Rosenberg a considerat această alegere nu atît un omagiu personal, cît o recunoaștere, fie și întîrziată, a istoriei artei ca disciplină științifică de-sine-stătătoare. Printre omagiile care i s-au adus cu acel prilej, s-a spus: "Iubiți mai mult decît orice pictura fericită și senină pentru că, nu fără merit și curaj, v-ați dedicat viața descoperirii a ceea ce este frumos pe lumea asta, a ceea ce a rămas intact din originea
A ști să vezi by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/14208_a_15533]
-
Mircea Mihăieș ESENȚĂ politienescmilitara a statului român, adusă la culmi incredibile pe vremea comunismului, s-a perpetuat cu brio până în ziua de azi. Nu chiar în formele agresive cunoscute pe când la comanda se aflau Postelnicu, Iulian Vlad și ceilalți corifei ai bulanului și cătușei, dar nici prea departe
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
ilustrau exclusiv că pașnice stăpâne ale bucătăriei, ca inoffensive artiste ale fasolei bătute și clătitelor. Convertirea .doamnelor general. la ferocitatea afacerilor de miliarde ține de magia care-a pogorât pe umerii soților amplele stele de generali. CA ADESEORI magia această aduce a trafic de influență și-a nesimțire crasa ne-o demonstrează lista recent publicată a personajelor care-au pus umărul la dărâmarea Bancorex. Din cei vreo patru sute de înși dați în vileag de reprezentanții Agenției Române Anticorupție, pește șaizeci au
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
peron - peroane, rog - roagă, a onora - onoare). Ipoteza dorinței de diferențiere e însă infirmată de alte exemple aberante, în care scrierea culuare e folosită chiar pentru substantivul feminin singular: "etniile care, pe lângă români, trăiesc în Transilvania - maghiari, sași, romi - își aduc și ele plusul de culuare și originalitate" (mtromania.ro/oferta); "agenții membri ARAI vor practica servicii egale ca nivel de profesionalism fără a face diferențieri ale persoanelor în funcție de rasă, culuare, religie" (arai.ro).
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
adevărat viu: Oi de lut în pastorală, vers de la care pornind, renunțând fără regrete la rest, ați putea reface poemul într-o cheie valorică superioară. Aș spune cu mâna pe inimă, poemele noastre - mieii noștri cu meteahnă, pe care îi aducem cu vinovată seninătate jertfă pe altarul lui Dumnezeu. Meteahna mieilor noștri - metafora cu orice preț. Se pare că în turmă, în carte, în prostul nostru încântător obicei, nu avem, de când e lumea, decât miei și poeme cu meteahnă? Sigur că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
multe vorbe, tot ce i s-a întâmplat între 1923 și 1943: vizite, convorbiri, telefoane, lecturi, stadiul lucrului la o carte ori ăla, păreri, supărări, satisfacții etc. La publicarea primului volum, impresia multora a fost de oarecare meschinărie sufletească. Îmi aduc aminte câteva discuții pe care le-am avut atunci, precum și unele recenzii. Era ca și cum autorul nu s-ar fi putut ridică deasupra cotidianului și ar fi reținut mai ales derizoriul din evenimentele la care lua parte. Neuitând să-și consemneze
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
mai teribil, începeam să urlu! Era un alt efect decât cel scontat. - Trebuia, poate, să aleagă o altă poezie. - Altă dată mi-a dăruit un elefant mare, din pluș, de înălțimea unui copil - putea fi călărit. Cu altă ocazie a adus un ied, fragil, care de-abia se putea ține pe picioare și care a devenit imediat un membru al familiei, foarte apreciat mai târziu sub formă de capră, animal inteligent și vesel. Odată a câștigat la tombolă o minge de
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
Tudorel Urian Destinul lui Liviu Ioan Stoiciu aduce, pînă la un punct, cu cel al lui Matei Popa, personajul lui Augustin Buzura din Recviem pentru nebuni și bestii : un contestatar deschis al regimului comunist, adus vremelnic de revoluția din decembrie 1989 într-o înaltă demnitate publică și redevenit
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
Tudorel Urian Destinul lui Liviu Ioan Stoiciu aduce, pînă la un punct, cu cel al lui Matei Popa, personajul lui Augustin Buzura din Recviem pentru nebuni și bestii : un contestatar deschis al regimului comunist, adus vremelnic de revoluția din decembrie 1989 într-o înaltă demnitate publică și redevenit în nesfîrșita perioadă de tranziție un denunțător neobosit al imbecilității și compromisurilor morale ale noilor profitori (nu spun conducători pentru că profitori există și în ceea ce se numește
Stoicism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14249_a_15574]
-
erau și ei tineri, și cine nu greșește la tinerețe... Bine, duceți-vă să luați câte zece vergi la cur, apoi Înapoi la treabă, s-a 'nțeles! Cei doi se retraseră cu spatele, fericiți că scăpaseră ușor, mai ales că aduseseră mai multe butoaie de cognac din expediție și, cu o sticlă-două, scăpau și de vergile promise. În urma lor liderul, convocă marele consiliu și dădu strașnică poruncă pentru a se actualiza situația informărilor politice În armată. Se vedea că șeful secției
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
pierd scaunul nu sînt o noutate. Cei mai mulți înjură presa care și-a permis să-i "încondeieze". Și nu puține sînt cazurile în care acești "debarcați" dau în judecată ziariști și au cîștig de cauză la tribunal, pentru că li s-au adus daune morale. Tu, ca ziarist, îți răcești gura degeaba la judecătorie că acuzatorul tău și-a pierdut funcția nu din cauza ta, ci a isprăvilor lui, de notorietate. Judecătorul, ales pe sprînceană de indignatul demisionat, îți dă dreptate în privința amenzii penale
Spînzurarea de limbă a ziaristului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14266_a_15591]
-
Baconski, inexplicabile accidente dintr-un parcurs gândit parcă dinadins să ne facă de râs. Una din culmi - între atâtea abisuri! - o reprezintă, însă, numirea ca director al Centrului Cultural Român de la Paris a lui Virgil Tănase. Exact, omul care a adus, prin anii optzeci, România pe prima pagină a ziarelor franceze. Lucrând cu diverse servicii secrete, "omul de cultură" a reușit să provoace o harababură de nedescris, în care spionajul și setea de notorietate se amestecau în cel mai abject mod
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
rânduri. - O! geniu declarat." Citatul este decupat întocmai dintr-un poem dedicat de tânărul nostru autor lui Eminescu. Iată acum, câteva versuri din al său Codrule, cu senzația stresantă că ne întoarcem de unde-am plecat: "Printre crenge păsărele/ Cânturi dulci aduc cu ele/ Și-n adâncuri rădăcine/ Cu putere mi te ține" (Pascu Constantin Marius, 19 ani, Pietroșița) * Domnul profesor va fi, sper, de acord cu mine că, în ceea ce vă privește, situația este bună, și va fi și mai bună
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14263_a_15588]
-
a trebuit să iau în cariera mea de scriitor. Adică în toată viața mea. Pînă la adolescență, memoria este mai interesată de viitor decît de trecut, astfel că amintirile mele despre sat nu erau încă idealizate de nostalgie. Mi-l aduceam aminte așa cum era: un loc bun de trăit, unde toată lumea se cunoștea, pe malul unui rîu cu ape diafane ce curgeau repezi într-o albie de pietre lustruite, albe și uriașe, ca niște ouă preistorice. Pe înserat, mai ales în
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
nu prea îmi permit, de pe poziția mea, să decretez. Singurul lucru pe care mi l-am propus atunci când am văzut că sunt publicată a fost acela de a rămâne calmă în fața eventualelor critici negative ce mi s-ar fi putut aduce. Dar să ne întoarcem la tine... - Cum ți-am spus de la bun început, în "preparativele" acestui dialog, nu are nici o noimă să spui că tu ești "doar inginer chimist". Poate doar ca să mă complexezi (chimia a fost pentru mine, cu
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
asupra a ceea ce se întâmplă azi în câmpul cultural. Nu știu cine spunea că "scriitorii scriu ca să se citească singuri, iar criticii ca să se citească între ei". Poate cineva pe care nu îl citesc nici scriitorii, nici criticii, și atunci frustrarea îi aduce în fața ochilor minții un peisaj dezolant. Poate a spus-o chiar un scriitor veritabil. Oricum, nu cred că acesta e adevărul. Sigur, s-au pierdut după Revoluție acele "mase largi" de cititori care, în lipsă de altceva, se orientau către
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
altele, și Renașterea, Romantismul dispar sau rămân alături de alte unghiuri istorice". Chiar dacă, personal, mizez mai mult pe obiectivitate (și cred în existența unor structuri obiective), propozițiile șocante ale lui G. Călinescu au întemeierea lor. Am ajuns la al treilea reproș adus criticii literare. Că este numai o "față a adevărului, o specie, și nu adevărul însuși". Firește. Opera literară se legitimează printr-un adevăr estetic; unele cărți îl au, altele nu. Criticul caută acest adevăr estetic și, acolo unde îl găsește
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de a se putea exprima original, adăugînd un cerc ce-i al lui pe trunchiul cel mare, și puternic și rămuros al artei sculpturale românești. E dimineață și meșterul este în atelierul său. Modelează, reflectează, primește prieteni. Povestește și își aduce aminte ce-a fost o viață de om, 95 de ani, din care 75 închinați, cum spune prietenul lui, Corneliu Baba, jocului cu iluziile. Muzele nu doar l-au vizitat în timpul acesta, dar s-au statornicit în sufletul lui ca
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Ceaușescu ar fi procedat la fel, cu siguranță că Adrian Păunescu nu l-ar mai fi putut folosi ca termen de comparație pentru a-l acuza de ceaușism negru pe predecesorul său.* Apropo de elogiile pe care Adrian Păunescu le aduce parlamentarilor aflăm, tot din Adevărul: "Conducerea Camerei Deputaților, dotată cu telefoane mobile ultimul răcnet. Un aparat costă în jur de 900 de dolari". Cităm din știrea astfel intitulată: "Unii membri ai Biroului Permanent au spus că vor refuza această ofertă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
furtuna pe care aventura romancierului în lumea lui Stalin ar fi putut-o stârni a întîrziat să se producă. Iar mai tîrziu, după ce despre URSS-ul destrămat se putea spune orice, redescoperirea mărturiilor din "Le Jour" n-ar mai fi adus, aparent, nimic nou. De altfel, nici atunci și nici acum incursiunea lui Simenon în patria sovietelor nu poate fi integrată întru totul restului operei sale, fie vorba de ficțiune sau jurnalism. Se întâmplă ceva ciudat cu această relatare, care nu
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
poate, prin profunzime și prin consecințe, doar cu momentul Renașterii. Secvența II Tot acum și tot ca o consecință directă a primului război mondial, România și, la scară mică, însăși familia Baba, traversează cîteva experiențe unice. Anul 1918 n-a adus cu sine doar sfîrșitul războiului, după atîția ani de nenorociri și de privațiuni, ci și o nouă configurație a Europei și o nouă distribuție a centrelor de putere. La sfîrșitul lui 1918, Transilvania, Banatul și Bucovina, desprinse din Imperiul Austro-Ungar
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății noastre"! Pentru ca tacîmul să fie complet, ni se servește și un omagiu adus producătorului : "Dacă domnul Nicolaescu, care are un miros incontestabil la public, a acceptat, ba chiar s-a oferit să fie producător - mă rog, un început de producător, pentru că va trebui să-și găsească și parteneri cu bani - (n.n.: la Taher
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
lui Cristian Tudor Popescu pe Horațiu Mălăele! Reiese, pînă și din această propunere de distribuție, o teribilă lipsă de priză la realitate, o inadecvare șocantă! În fine, importante nu sînt aceste mărunțișuri, ci siguranța copleșitoare a celui pornit să ne aducă pe ecran "cazul Tinu": "Eu cred că acest caz poate genera o capodoperă cinematografică. De ce nu?" De ce nu? Răspunsul e simplu. Orice "caz" poate genera o capodoperă; cunoaștem cazul cu bicicleta furată, sau cazul cu livada de vișini tăiată, sau
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
Sofocle, Euripide și Aristofan; Odeonul lui Pericle adăpostea concerte; templul lui Asclepios și teatrul lui Herodius Atticus erau alte puncte de întruniri culturale. Grădinile din afara Atenei, precum Academos, unde se găseau cei doisprezece măslini sacri și gimnazii amenajate pentru efebi, aduceau la rândul lor "ordinea celestă"; aici a funcționat școala lui Platon, Academia. Lumea plină de zei a fost creată de sculptori și poeți, într-o relație familiară. Multe rituri amintesc Orientul Apropiat, de pildă purificarea și descălțarea pentru intrarea în
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
de "redobândire" între greci și britanici. Sau, de curând, pe Yahoo a apărut un articol de senzație despre cea mai veche epavă grecească găsită în Marea Neagră (secolele 3-5 î.e.n.): dusese amfore cu pește uscat și sărat. (Strabon vorbea despre peștii aduși de la Pontul Euxin). Asemenea reveniri în prim plan ale Greciei antice, între cele mai fierbinți subiecte internaționale, precum problemele din Irak, Orientul Mijlociu sau Coreea de Nord, arată cât de vie rămâne Ellada, în mod misterios, în mod misterios. De altfel, se pare
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]