1,384 matches
-
fi dat [mult] ca D-zeu s-o eternizeze. Îi părea că-i singur și visurile treceau c-o limpezime rară înaintea ochilor minții sale, era un fel de lipsă de pasiune, un simțământ nemișcat, pe care naturi estreme în afectele lor o doresc atât de mult. I-ar fi fost urât dacă urâtul n-ar fi fost atât de dulce, un urât ca mirosul florilor de măr cari cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
somnului, inferior Ar fi dat mult ca {EminescuOpVII 297} natura să eternizeze acea dispozițiune leneșă și plăcută, acea căldură voluptuoasă în mijlocul unei ierne senine, acea limpezime a cugetării, acea lipsă de pasiune și de simțământ pe care inimi estreme în afectele lor o doresc atât de des. Prin minte nu-i trecea nimic, ar fi căscat de urât dacă acel urât nu ar fi fost atât de plăcut. Era un urât iernatec, plin de poezie, care nu se naște decât iarna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și al războiului arhetipal-"bipolar"-integral [în Jerusalem plugul este ținut la un moment dat (57, 2) de Albion, omul arhetipal, si la alt moment (64, 30) de Spectrul Albionului]. Avînd podoabe de argint el implică și un război al afectelor, emoțional, un război al iubirii și pasiunii (de altfel, în Vala, ÎI, 120 se spune că "Taurii lui Lúvah trăgeau Plugul"). Podoabele de fildeș semnifică puterea lui Tharmas și a animalului sau arhetipal, elefantul. Altfel spus, plugul acesta este o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
absența părinților, ca și când el ar fi singur. Inabilitatea în relațiile sociale se constată și în eșecul de a stabili contactul cu anturajul. Astfel el ciupește sau mușcă persoanele din jur, lipsit de orice experiență afectivă, poate face o criză de afect sau autoagresivitate atunci când cineva încearcă să-l scoată din izolarea sa. Deși, în general, autistul nu comunică verbal cu persoanele din jur, el își exprima câteodată dorința și nevoile, prin gesturi, dând dovadă în acest sens de o deosebita abilitate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
jocuri de construcție sau puzzle. Face puzzle de 100240 de piese. Colorează în contur,desenează la cerere figurile geometrice, pom, casă, steag, scară, gard, corpul omenesc. Achizițiile sunt lente,dar sigure. Opune rezistență la tot ce este nou. Crize de afect încă există,dar foarte rare,maxim una pe săptămână. Continuă programul pentru decelarea completă a comportamentelor dezaptative. Din păcate mediul social influențează negativ. Programul lui C.M.,continuă,cu un program intensiv de 4 ore pe zi. De două ori pe
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
suport privilegiat al circulației sensului. Importantă este aceea de tip fiziologic, ea există și se manifestă ca o inserție a necesară a fiziologicului, în sistemul comunicării - apare involuntar și scapă de sub controlul conștiinței. Un al doilea suport ar putea fi: afectele manifestate în comunicarea indirectă - prin veșmintele pe care le poartă sportivii dintr-o echipă roșie sau albastră, accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice. Și un al treilea suport s-ar baza pe dispunerea în spațiu a indivizilor - indiferent de natura
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
conștiinței, ori un spațiu special construit cu vizibile structuri ale societății, fie în ceea ce privește arena, fie în aranjarea gradenelor ori a spațiilor de tip vestiar, sanitare sau medicale, ori spații organizatorice și de administrație; -un al doilea suport ar putea fi: AFECTELE manifestate în comunicarea sportivă directă și indirectă prin veșmintele, pe care le poartă sportivii accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice, relațiile cu semne ale acțiunii, afectele fiind vizibile în gesturi și comportamente ale suporterilor. -și un al treilea suport s-
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
medicale, ori spații organizatorice și de administrație; -un al doilea suport ar putea fi: AFECTELE manifestate în comunicarea sportivă directă și indirectă prin veșmintele, pe care le poartă sportivii accesoriile lor, tatuajele sau mutilările ritualice, relațiile cu semne ale acțiunii, afectele fiind vizibile în gesturi și comportamente ale suporterilor. -și un al treilea suport s-ar baza pe DISPUNEREA ÎN SPAȚIU A INDIVIZILOR, indiferent de natura suporterilor, spațiul teritorial și personal, care înconjoară corpul fiecărui individ trimite spre stadiul social, ori
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de teatru. Personajele se supun aceluiași canon, fiind în tabăra negativilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
semne de toate felurile care circulă în acest spațiu de conexiuni; o axiologie sau un sistem de valori ce determină tropisme pozitive sau negative, calități afective asociate reprezentărilor sau zonelor spațiului fizic; o energetică având rolul de a specifica forța afectelor generate de imaginile corespunzătoare. Această ipostază a psihismului social poate fi imaginată, după autorul de mai sus (1995, p. 66), ca un hipertext fractal, un hipercortex ce transcende psihismele individuale sau ale grupurilor mici, care se recompun permanent, cunoscând o
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
arte, științe, tehnică, industrie, media etc.); creând, transformând sau menținând tropisme, valori, standarde sociale: binele și răul, utilul și neutilul, agreabilul și penibilul, frumosul și urâțenia etc. (în educație, religie, filozofie, morală, artă etc.); modificând, deplasând, suplimentând sau diminuând forța afectelor legate de una sau alta dintre reprezentările uzitate (prin media, publicitate, comerț, retorică etc.). Orice mare invenție cu impact social implică reverberații adânci asupra structurii și dinamicii sociale. Noile sisteme de transport și de circulație (naveta cu trenul sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
unele puse în scenă la mai multe teatre din țară - sunt și Prinț și cerșetor, tot o versiune liberă după Mark Twain, Un boț cu ochi din Humulești și Harap Alb, după Ion Creangă. Sentimental în fond, O. își reprimă afectele atunci când are de operat cu instrumentele criticii și ale istoriei teatrului, ca în comentariile adunate în Martor al Thaliei (1979), Din fotoliul 13 (1986), Chipuri și măști (1996). Cronicar de cursă lungă, ocupantul inconfortabilului „fotoliu 13” surprinde cu discernământ „cheia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior; 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental - rigiditate a conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă următoarele caracteristici psihopedagogice: dificultatea proceselor de analiză și sinteză; îngustimea câmpului perceptiv, afectând orientarea în spațiu și capacitatea de a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
simptomatologia și posibilitățile de investigare a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și-a conservat umanitatea. Discursul politic de culpabilizare al opoziției anticomuniste dintre 1990 și 1996 a făcut, în opinia mea, foarte mult rău. A accentuat acestă mitizare a trecutului, oamenii au fost obligați să investească mai multă pasiune, mai mult afect în idealizarea trecutului lor. Nostalgia este accentuată într-o polemică pe care strada o poartă cu puterea politică actuală. Partidele istorice au venit în prima campanie electorală democratică de după '90 cu un slogan polemic, foarte dur. Era vorba de a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
2); iubită (2); liniște (2); de mama (2); de mare (2); neîmplinire (2); nevoie (2); pasiune (2); de părinți (2); persoană (2); persoană dragă (2); plăcere (2); plîns (2); singur (2); speranță (2); viață (2); zbucium (2); absenta; ador; adormi; afect; amăgeală; amarnic; amintire permanentă; Ana; ani; apăsare; apăsător; aprins; aproape; arzător; atașare; atracție; atrage; baladă; băiat; bărbat; bine; bloc; brațe; bucurie; bunici; de casa părintească; cîntec; complex; cufundat; cumplit; doină; doliu; dor; dor de casă; dorit; a dori; dragi; duh
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
concentrată pe o sete nesecată de putere. Nietzsche (Voința de putere, 1901) ar fi mîndru de o asemenea idee, care stă de altminteri și la baza celor două războaie mondiale. El scria că "Voința de putere este forma primitivă a afectului (...) este cu deosebire lămuritor să postulăm puterea în locul "fericirii" individuale: există o năzuință spre putere, spre creșterea puterii (...) orice forță motrice este voință de putere, nu există nici o altă forță fizică, dinamică sau psihică în afară de aceasta" (p. 11). Acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
elemente pentru care viața merită trăită, cum ar fi: iubirea, credința, frumusețea, adorarea, minunarea, adevărul, compasiunea, moralitatea ș.a. Ființa vine din eternitate și merge în eternitate, din/în nucleul cel mai profund al geometriei spațiului abstract absolut, dincolo de minte, de afecte și de rațiune, dincolo de bine și de rău. Ființa este Dumnezeu în manifestare, în creație, pentru autorealizare. Ea trimite sufletul uman în lumea materială, o vale a plîngerii, pentru a se îmbogăți prin experiență în lumea formelor, a crește în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
plasăm, le exilăm, dintr-un reflex al suficienței epistemice sau al carenței imaginative, într-un limb al fenomenologiei, într-un spațiu al intervalului dintre real și ireal? Volumul meu pornește de la premisa, desigur, vulnerabilă, subiectivă, intens personalizată, că toate aceste afecte, care subîntind ideea generală de frică și sunt imbricate cu finețe în substanța estetică a unei opere, seduc în complexul proces de receptare. Corelativ, sunt de părere că starea de anxietate rafinată a lectorului este nutrită mai ales de teama
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
contextul sociabilității, introduce filosoful, implicit, și tema competitivității ca factor de formare și afirmare a artistului. Înclinația firească a subiectului spre sociabilitate, ca "stare" în care acesta "simte mai intens condiția să de om", nu presupune armonia totală, cordialitatea generală, afectul reciproc permanent. Societatea civilă este o relație plurala de indivizi liberi care, fără să-și dăuneze independența personală prin uniunea lor, acționează, totuși, nu doar în limitele unor legi restrictive, ci și sub semnul selecției profesionale calitative 156. Ea apare
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991. Villacañas Berlanga, José
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p. 94. 25
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
probabil, că persoanele care îndeplinesc funcții legate de autoritate, cum sunt inspectorii, polițiștii, avocații și judecătorii, merg adesea cu mâinile încrucișate la spate. În acele momente, se închid deliberat în rolul lor și nu-și mai dau frâu liber sentimentelor, afectelor. Mâinile ne traduc emoțiile, lucru pe care îl observăm cu toții când suntem emoționați și ele încep să tremure. Faptul că ne împiedicăm să facem gesturi, că ne ascundem mâinile, că le facem invizibile, înseamnă întotdeauna ascunderea unei părți din noi
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
fiecare dintre noi își poate dezvolta această facultate. Nu trebuie decât să-și facă timp să observe ce se petrece în el însuși și ce se petrece în jurul lui, să fie el însuși în fața celuilalt, atent și prezent. INDEX Adolphs, afecte afecțiune agresivitate amigdală antebraț arcul lui Cupidon armonizare articulații asimetrie atitudine interioară atitudini nonverbale câștigătoare autoafirmare autoritate axa capului Axelrod, Robert barieră Bateson, Grégory bazin bărbie Birdwhistell, Ray Bourdieu, Pierre braț bust buze Cacioppo, John cameleoni sociali capacitate de adaptare
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]