1,383 matches
-
borderline. În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson, trec la act într-un mod impulsiv, pentru a lupta împotriva angoasei și a afectelor depresive care amenință să le copleșească (cf. depresia de abandon, capitolul 1). HOMOSEXUALITATE ȘI TULBURĂRI DE IDENTITATE SEXUALĂ Să ne reamintim mai întâi că termenul de homosexualitate n-ar trebui să fie folosit la începutul adolescenței. Orice adolescent traversează o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
termenii interacțiunilor familiale. CONSECINȚELE GESTULUI SUICIDAR Oricare ar fi gravitatea sa aparentă, gestul suicidar îi face întotdeauna să reacționeze pe cei apropiați, în primul rând pe părinți. Ideea că un tânăr adolescent a dorit să pună capăt zilelor sale mobilizează afectele, emoțiile, fantasmele și fanteziile fiecăruia. Tentativa de suicid este, de asemenea, o modalitate de a comunica care se înscrie în mod necesar într-o dinamică interactivă. Este important să înțelegem că TS conține prin ea însăși o logică proprie. Datorită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
par a fi importanți pentru evaluarea capacităților de modificare a dinamicii familiale și a posibilităților de schimbare(ări): - capacitatea de a recunoaște gravitatea actului opusă banalizării; - capacitatea de a accepta și de a recunoaște realitatea suferinței intrapsihice, în particular a afectelor depresive subiacente opusă negării acestei suferințe și a acestor afecte. Această dublă recunoaștere îl privește la fel de bine pe adolescentul însuși, cât și pe părinți și pe medicul consultant. Posibilitatea obținerii unor modificări psihopatologice individuale și interactive familiale depinde de această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dinamicii familiale și a posibilităților de schimbare(ări): - capacitatea de a recunoaște gravitatea actului opusă banalizării; - capacitatea de a accepta și de a recunoaște realitatea suferinței intrapsihice, în particular a afectelor depresive subiacente opusă negării acestei suferințe și a acestor afecte. Această dublă recunoaștere îl privește la fel de bine pe adolescentul însuși, cât și pe părinți și pe medicul consultant. Posibilitatea obținerii unor modificări psihopatologice individuale și interactive familiale depinde de această recunoaștere. Dacă există un consens relativ privind faptul că în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vedere semiologic, această tentativă de suicid este adesea izolată, fără să prezinte alte manifestări simptomatice co-morbide în afara simptoamelor depresive sau anxioase. Destinul evolutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, în special a părinților, de a recunoaște afectele subiacente acestei treceri la act: o recunoaștere adecvată a afectelor și a gravității potențiale a gestului de către părinți permite un travaliu de transformare. În aceste situații, sentimentul dominant în ceea ce-i privește pe părinți este culpabilitatea. Este vorba, adesea, despre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să prezinte alte manifestări simptomatice co-morbide în afara simptoamelor depresive sau anxioase. Destinul evolutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, în special a părinților, de a recunoaște afectele subiacente acestei treceri la act: o recunoaștere adecvată a afectelor și a gravității potențiale a gestului de către părinți permite un travaliu de transformare. În aceste situații, sentimentul dominant în ceea ce-i privește pe părinți este culpabilitatea. Este vorba, adesea, despre o tentativă de suicid unică și despre o anume manieră
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
situații, sentimentul dominant în ceea ce-i privește pe părinți este culpabilitatea. Este vorba, adesea, despre o tentativă de suicid unică și despre o anume manieră inițiatică ce deschide calea spre lumea adulților: ea servește înmormântării copilăriei și descoperirii adultului, negarea afectelor și banalizarea gestului de către părinți conduce adesea la o blocare a situației. Sentimentul familial dominant este acela de siderare. Această negare poate fi înțeleasă ca un antitravaliu familial de separare și ca un proces de menținere a adolescentului în situația
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid apar în general în cadrul unui tablou semiologic mai degrabă complex și cu o „comorbiditate” importantă (consum de substanțe, tulburări de conduită etc.). Răspunsul familial este, și în acest caz, capabil să modifice cursul evolutiv: banalizarea gestului și negarea afectelor conduc adesea la o alianță patologică între adolescent și părinții săi, al cărui obiectiv principal dar secret este acela de a menține intactă relația excitantă și neschimbate modalitățile interactive familiale. Sentimentul familial dominant se dovedește a fi mânia. Aceste tentative
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a fi mânia. Aceste tentative de suicid au un puternic potențial de recidivare într-un context anume însoțit printre altele de o escaladă și de o agravare frecventă care poate duce până la o sinucidere reușită, recunoașterea gravității gestului și acceptarea afectelor depresive atât de către adolescent cât și de către părinți este însoțită de un refuz energic de a repeta tentativa. Sentimentul familial dominant este acela de mare tristețe. Totuși, acceptarea progresivă a depresiei autorizează începerea unui travaliu elaborativ desfășurat adesea în cadrul unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Dar obiectivul primordial al terapeutului trebuie să fie acela de a re-dinamiza, a revitaliza și a relansa travaliul psihic propriu acestei vârste. Ori, acest travaliu psihic îl confruntă în mod necesar și într-o manieră aproape inevitabilă pe adolescent cu afectele de tristețe, de proastă dispoziție, de „deprimare”, sau chiar de depresie, cu tot ceea ce noi am conceptualizat ca fiind trăsătura acestei „disforii pubertare” caracteristică unui travaliu elaborativ în cadrul căruia renunțarea, capacitatea de a face diferența, toleranța la frustrare, pierderile acceptate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentul nu poate nici să înfrunte acest travaliu psihic, nici să-l continue. În aceste condiții, obiectivele primordiale ale tratamentului riscă să fie în contradicție cu posibilitățile adolescentului atunci când, datorită relansării travaliului psihic, individul se găsește din nou confruntat cu afectele sale de tristețe, de plictiseală, de proastă dispoziție, cu fantasmele sale în legătură cu pierderile, cu temerile sale depresive, ce-l scufundă din nou în chiar emoțiile și afectele care l-au îmbolnăvit. În această trăsătură particulară constă întreaga specificitate a tratamentului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescentului atunci când, datorită relansării travaliului psihic, individul se găsește din nou confruntat cu afectele sale de tristețe, de plictiseală, de proastă dispoziție, cu fantasmele sale în legătură cu pierderile, cu temerile sale depresive, ce-l scufundă din nou în chiar emoțiile și afectele care l-au îmbolnăvit. În această trăsătură particulară constă întreaga specificitate a tratamentului depresiei în adolescență și prin ea se explică faptul că, în nici un caz nu putem considera episodul depresiv ca pe un fenomen unic, izolat, independent de organizarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
recidive. Tratamentul depresiei în adolescență n-ar trebui să se limiteze doar la sedarea simptoamelor (importante desigur), ci și să se preocupe de recunoașterea și favorizarea reluării travaliului maturativ propriu acestei etape de viață, travaliu care include o componentă de afect depresiv. Insistența noastră asupra acestui punct de vedere nu se datorează doar grijii de a respecta procesul maturativ și travaliul psihic propriu acestei vârste, abordare care s-ar integra într-o concepție developmentală simplistă. Într-adevăr, proasta dispoziție, tristețea au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nu se datorează doar grijii de a respecta procesul maturativ și travaliul psihic propriu acestei vârste, abordare care s-ar integra într-o concepție developmentală simplistă. Într-adevăr, proasta dispoziție, tristețea au și un potențial pozitiv și favorabil, deoarece aceste afecte permit eului adolescentului deprimat în mod tranzitoriu să se angajeze într-un travaliu de dezinvestire-renunțare și să depășească teama unei prăbușiri depresive. Dacă ulterior vor apare unele perioade de depresie, de dificultăți interne, subiectul va ști, datorită vechilor sale experiențe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tranzitoriu să se angajeze într-un travaliu de dezinvestire-renunțare și să depășească teama unei prăbușiri depresive. Dacă ulterior vor apare unele perioade de depresie, de dificultăți interne, subiectul va ști, datorită vechilor sale experiențe, că are capacitatea de a transforma afectele sale „negative” și de a le depăși. Pe de altă parte, această stare de rău internă determină adolescentul să găsească soluții. Potențialul creativ inerent oricărei „deprimări” trebuie păstrat: toleranța la starea de rău, confruntarea cu vidul și plictiseala, capacitatea de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
conservăm potențialul evolutiv al dezvoltării adolescenței, tratând rapid și eficient o depresie care se instalează și blochează fluiditatea normală a proceselor mentale, tot așa nu trebuie să trecem la un activism ce-și propune să facă să tacă imediat toate afectele de tristețe sau de proastă dispoziție, toate aceste emoții gravate de plictiseală, de lipsă de interes. Ar exista riscul ca acest activism să se manifeste în sensul unei negări și ar putea consolida comportamentul adolescentului în direcția unui refuz al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tristețe sau de proastă dispoziție, toate aceste emoții gravate de plictiseală, de lipsă de interes. Ar exista riscul ca acest activism să se manifeste în sensul unei negări și ar putea consolida comportamentul adolescentului în direcția unui refuz al oricărui afect cu aspect depresiv și, în cel mai rău caz, l-ar putea determina să elaboreze comportamente de apărare de tip maniacal („maniacal” fiind aici înțeles în dimensiunea sa psihodinamică). Riscul „tratamentului” depresiei în adolescență este de a transforma un adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ce nu poate fi elaborată (tulburare de personalitate narcisiacă de limită de exemplu). Trebuie deci să permitem „eului” adolescentului să-și regăsească activismul, capacitatea sa de a-și transforma lumea reprezentațională internă (vezi capitolul 6) acceptând în același timp realitatea afectelor și a emoțiilor care îi sunt proprii. Pornind de la această experiență trăită în adolescență, adultul va putea mai târziu să înfrunte decepțiile inevitabile ale realității, cvasi inevitabilele momente de tristețe, de depresie păstrând o încredere în propriul său potențial și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ne teme de nimic în ceea ce privește această operație fizică - iar metafizica nu este fondată. Exact ca și plăcerile, suferințele țin de conștiință, care presupune ea însăși o configurație specială a materiei. O agregare mai adecvată, mai multă conștiință, deci mai multe afecte. Lipsiți de ceea ce face posibilă durerea, cum am putea experimenta oare o neplăcere? În speță, moartea. Cauza unui rău moare odată cu răul. Faptul că murim ne scutește așadar, în mod paradoxal, de a mai suferi! Mor, deci nu mai exist
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aceasta oferă și avantaje. Nu foarte îndepărtată de medicina stoică, logica epicuriană exaltă meritele stării în care se află omul în vârstă: s-a sfârșit cu tirania dorințelor, au dispărut inconvenientele asociate căutării plăcerii, s-a terminat cu chinurile pasiunii, afectele s-au dus, trupul trăiește „la ralanti”, desigur, dar nu mai cunoaște suferințele libidoului, scapă definitiv metamorfozelor elanului vital de care vorbea Lucrețiu în poemul său. Nu mai suferi că trăiești într-un trup părăsit de ceea ce-l tulbura. În
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în raport cu care sunt studiate de regulă fenomenele de frustrație - sunt considerate de către cei mai mulți cercetători bariere, obstacole, sau piedici frustrante. Ne întrebăm, însă, în ce măsură putem adopta acest punct de vedere. Este suficient doar ca blocarea / contrarierea să fie însoțită de un afect puternic și de conștiința prezenței unei intense contrarieri în calea spre satisfacerea unei trebuințe, sau realizarea unui scop, pentru ca să apară sentimentul de frustrație? Chiar și în cazul dificultăților invincibile, sau aproape invincibile, sentimentul de frustrație este determinat nu atât de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
drept mai rare, când scorul comportamentului motivat nu este conștientizat; în astfel de împrejurări subiectul respectiv va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De exemplu, English H. și English Ava C., când definesc frustrația au în vedere tocmai această particularitate: „...stare motivațională și afectivă, rezultată din blocarea tendinței. La fel, pentru Woodwort, R.S. și Donald G. Marquis, „când
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
se poate vorbi de „frustrație”: nu toate situațiile în care rezultatul acțiunii este resimțit ca „insucces”, sau ca „eșec”, determină apariția sentimentului de frustrație. Este necesar ca situația, frustrantă respectivă (de opoziție, contrariere sau conflict) să fie însoțită, de un afect puternic și de conștiința, privațiunii, a deposedării de un drept, de un bun individual. În acest înțeles, fenomenul frustrației este specific lumii umane, implicând, de cele mai multe ori, un raport social direct în care „bariera, obstacolul, se identifică cu persoane concrete
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
aceasta nu are nimic exagerat, împins dincolo de limitele firești: într-un anume fel, să veghezi înseamnă să protejezi. Înseamnă, totodată, să rămâi treaz - așa cum o dorea Brecht! Dar și să priveghezi, să veghezi la căpătâiul unui mort - și atunci intensitatea afectului poate deveni meditație. E omenesc să veghezi, în schimb, să supraveghezi depășește acest cadru și se transformă într-o greșeală, într-o deviere ce trebuie semnalate și, implicit, sancționate. Supravegherea este agitată și iscoditoare - mai totdeauna polițienească. Ea se exercită
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
elementelor paraverbale intră variațiile de intensitate ale tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț, interes, neliniște etc.), lungimea pauzelor. Acestea transmit informații legate de procesarea mesajului de către vorbitor, atitudinea vorbitorului față de mesaj sau față de interlocutor, afectele subiacente comunicării, particularități de personalitate ale vorbitorului, rolul mai important sau mai puțin important al unei secvențe în cadrul comunicării etc. Elementele nonverbale sunt transmise prin alte mijloace decât cele verbale și receptate pe alte canale decât cel auditiv. Intră în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]