1,128 matches
-
corijat pentru că părintele îl dorește altfel decât este el în realitate. Acceptarea, din punctul de vedere al copilului, presupune mai înainte de orice a se simți iubit. Acest lucru înseamnă nu numai dovezi vădite de tandrețe, ci și o tonalitate generală afectuoasă și binevoitoare în raporturile copilului cu membrii familiei. Dacă inițial copilul va intui dragostea în calitatea hranei, ulterior crescând va intui această dragoste din bunăvoința ce i se arată, din bucuriile ce i se oferă, dar mai ales din interesul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
terapiei, totodată o creștere a puterii de concentrare, a crescut nivelul atenției. Având în vedere importanța deosebită a mediului social în tratarea bâlbâielii, am încercat să ne asigurăm de sprijinul familiei (al părinților), aceștia și-au schimbat atitudinea fiind mai afectuoși, înțelegători și acordând mai mult timp nevoilor acestuia. Concluzii: Urmărind evoluția acestui caz cu însemnate tulburări de ritm și fluență a vorbirii putem afirma: bâlbâiala este o tulburare complexă care este caracterizată printr-o aritmie generală; în corectarea bâlbâielii este
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
deprinderi de igienă personala și sociala și îl obișnuiește sa utilizeze factorii naturali (apa, aerul, soarele) pentru bunastarea organismului. În perioada pubertății, schimbările fiziologice produse în organism pun probleme noi pentru dezvoltarea fizică a copilului; prin îndrumări perseverente ș i afectuoase, prin modificarea regimului de odihnă, prin crearea unor noi deprinderi igienice, familia le va putea rezolva la timpul potrivit. 2. Dezvoltarea intelectuală. În cadrul familiei copilul își însușește limbajul. Volumul, precizia vocabularului și corectitudinea exprimării copilului depind de munca depusă de
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
iubire, speranța, ce apare în prima relație sexuală, această dragoste este însă-și motorul ce animă viitoarea căsnicie. Dispare iubirea, apar unele îndoieli. Copii din căsnicii de compromis sunt mai puțin iubiți, doriți. Copii iubiți, doriți sunt mai inteligenți mai afectuoși mai iubitori față de copii lor. De obicei fata are de unde alege cu cine să fie. În momentul cînd a căzut baticul jos, nu alege femeia cu cine se culcă ci alege bărbatul. Femeia așteaptă să fie ‚aleasă’ de cineva. De
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
și 95 cm înălțime, șaten ochi căprui, cu tegumentele și cu mucoasele palide, pe buze avea un lizereu albicios parcă ar fi băut lapte bătut. Călduros, cu extremitățile calde, nu suportă căldura (soba de la țară), lent psihic, iritabil dar foarte afectuos cu mama sa. Are un somn superficial cu coșmare. Visează animale mari, căini, oameni mascați. Se trezește speriat din somn, îi place să se joace singur, nu are prieteni. Este timid, așteaptă să fie alintat și ajutat. Este foarte schimbător
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
iar afectiv, se află la o mare distanță de părinții lor. Acest stil parental include la rândul său două categorii: cea a părinților neimplicați și indiferenți și cea a părinților care resping copilul. 4. Stilul autorizat este specific părinților calzi, afectuoși, care comunică bine cu copilul lor. Ei beneficiază de autoritate în fața copilului, mențin controlul asupra conduitei acestuia și așteaptă din partea Iui o conduită matură, adecvată vârstei. Părinții autorizați respectă autonomia și independența copilului, ținând seama de părerile acestora și, concomitent
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
la femei; dependența prezintă continuitatea la femei, dar nu și la bărbați. Comportamentul care, în copilărie, nu corespunde normelor rolului de sex se poate transforma în forme mai acceptabile, la vârsta adultă.De exemplu, băieții dependenți se transformă în băieți afectuoși, calzi, cu mariaje pline de succes. 3.4. Factorii de personalitate În această lucrare vor fi examinați trei factori de personalitate și anume:responsabilitatea, impulsivitatea și dominanța. 3.4.1.Dominanța Dominanța se referă la un mod de comportare interpersonală
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
formarea comportamentului moral, ca parte esențială a procesului de socializare.W.C.Becker <footnote W.C.Becker apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> arată, de pildă, că părinții foarte autoritari și totodată afectuoși au, în general, copii bine socializați din punct de vedere moral, dar care tind a fi mai puțin independenți, creativi și deschiși din punct de vedere social decât cei cu părinți afectuoși și mai puțin autoritari.Cei mai mature copii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de pildă, că părinții foarte autoritari și totodată afectuoși au, în general, copii bine socializați din punct de vedere moral, dar care tind a fi mai puțin independenți, creativi și deschiși din punct de vedere social decât cei cu părinți afectuoși și mai puțin autoritari.Cei mai mature copii din punct de vedere moral-observă M.L.Hoffman <footnote M.L.Hoffman apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> sunt cei ai căror părinți exercită
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru a fi autentică, trebuie să evite cele două extreme, la fel de dăunătoare: autoritatea distantă, rece, severă și autoritatea excesiv de afectuoasă, de amabilă. Autoritatea autentică presupune coerențe: „Un educator slab este mai înainte de orice un educator incoerent și care, drept urmare, lasă întotdeauna pe copii în incertitudine asupra felului în care el trebuie să aprecieze ceea au și ceea ce nu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
și sinceritate. Frustrarea care apare în relațiile institutor/profesor-elev, elev-elev sunt îndepărtate prin crearea unui climat emoțional pozitiv în procesul de învățământ. Fără să se facă în acest scop nici un rabat exigenței sau concesii gratuite, institutorii/profesorii care sunt calzi, afectuoși și binevoitori se impun stimei elevilor.. Un institutor/profesor bun, care, datorită culturii și măiestriei sale pedagogice știe să-și facă lecțiile interesante și atractive, poate glumi fără să se teamă că va avea probleme cu disciplina școlarilor. Zâmbetul binevoitor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sau inegale (de divergențăă la cei doi părinți față de copii - constituie o foarte bogată paletă de influențe și rezonanțe comportamentale și afective. Atitudinea caldă din relațiile cu părinții și dintre ei (acceptanta și Înțelegereă are În genere efecte pozitive. PĂrinții afectuoși și calzi pot fi de control lejer sau activ intensiv. Aceștia din urmă măresc dependența copiilor de ei. În consecință, copiii din aceste familii sunt mai puțin prietenoși și creativi, mai puțin liberi (autonomiă cu dificultăți mai mari de maturizare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu părul prins într-o eșarfă, cu ochi zâmbitori, parcă furată de peisaj, căreia nu-i scăpa prilejul, mai ales la hopuri, de a-și mângâia soțul, sărutându-i ochiul felin. În sfârșit, întâlnirea cu satul... Un freamăt prelung, strângeri afectuoase de mâini și primirea oficială: directorul Căminului cultural, Vasile Vasiliu, încearcă, dar... înghite în sec de câteva ori, ridicând o mână în sus și, apoi, dintre emoții se desprinde: bine ați venit în satul nostru și al D-voastră... și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
faptul că considera posibilă o soluționare pe baza unui schimb de populație între Ungaria si România. „Fața de precizările lui Antonescu, Hitler” a replicat, finalmente, că „ istoria nu se va opri în anul 1940 ". Primirea în capitala Reichului „ mai puțin afectuoasă ca la Roma” -după mărturia lui Antonescu - ,constituie o dovadă concludentă că noul conducător al statului român nu era un „agent” al Reichului, venit acum la patronii săi, după reușita misiunii sale. Pe Antonescu, Ribbentrop l-a întâmpinat cu următoarele
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
acești ani, Victor Ion Popa, care-și alcătuia repertoriile teatrale cu contribuția prețioasă a actriței de mare talent, Maria Mohor, se desparte de soția sa Geta Kernbach, deasemeni actriță și se căsătorește cu Maria Mohor. Această femeie bună, talentată și afectuoasă i se devotează, încercând să-i ușureze extenuantele ore de muncă, de necazuri și de suferință. Doborât în curând de boală este internat într-un sanatoriu, unde soția sa îi veghează ultimele clipe: moare la 30 martie 1946. Maria Mohor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
Astfel, se poate distinge vocea masculină: virilă, groasă, vibrantă, fermă și vocea feminină: mai înaltă, tandră, cu modulații melodioase, atrăgătoare. Prin caracterele ei, vocea poate sugera unele însușiri psihologice ale emitentului: timid sau încrezător, obraznic, îndrăzneț, cutezător, sincer sau lingușitor, afectuos sau rece, grosolan sau politicos etc. Poate semnala sentimentele de care este stăpânit cel care o emite: solicitând ascultare, atenție, disciplină; oferind înțelegere, generozitate, liniște, dragoste, înțelegere, mulțumire; exprimând oboseală, deznădejde, dispreț ori frică, groază, neliniște, abandon. De aceea pentru
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
băieților și chiar unii bărbați și unele fete se prefac uneori că se bat în joacă, „simulând agresiunea”. ¾ Semnale ale apropierii. De obicei, prietenii și familia sunt cei care se bucură frecvent de îmbrățișările, dezmierdările, felicitările și mângâierile noastre. ¾ Atingeri afectuoase. Sunt forme intime, angajate de limbaj al trupului. ¾ Atingeri sexuale. Atingerea sexuală este menită a excita și ar trebui folosită numai în relațiile de dragoste în care ambii parteneri au ajuns să și dorească și să consimtă să aibă raporturi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Foldes, primind, cu oarecare regularitate, o extrem de modică sumă drept Împrumut de la Fondul literar, prilej de nu puține umilințe În fața funcționarilor Uniunii și mai ales a cerberului Fondului literar, fostul ofițer de securitate Traian Iancu, trăind mai ales prin grija afectuoasă și materială a mamei mele sfinte, care, deși extrem de contrariată de cariera cu urcușuri și coborâșuri fulminante a fiului ei, mereu intrigată de faptul că nu aleg, În sfârșit, o carieră „onorabilă, sigură”, venea aproape zilnic cu sufertașul ei cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și statornici; amicii îl prețuiesc fără ipocrizie și nu-l cultivă zgomotos ori în mod partizan. În spațiul culturii naționale și mai cu seamă zonale, Theodor Codreanu este un reper intelectual și moral. Discreția sa orgolioasă, fecunditatea fără ostentație, comprehensiunea afectuoasă, camaraderia lipsită de ifose fac mult bine într-un moment când valorile sunt agresate perfid și eclipsate strident de pseudovalori și când lucrarea culturală autentică, bine cumpănită, se vede concurată de improvizații pompieristice, cu iz novator și fumuri elitiste. "Tribuna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la tine și ne-am bucurat de toate cele scrise, în afară de problema cu Raluca, de la care am primit o scrisoare bogată ca formă și fond. În ce privește persoana ta, i-ai lăsat o impresie plăcută, de om cult, serios și oarecum afectuos față de ea. Ne-a scris ce răspuns ți-a dat la propunerea făcută. Părerea noastră este că n-ar strica să-i mai faci o vizită, să mai stați de vorbă. Ni s-a părut nouă, din scrisoarea ei, că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întind cana. Acesta bea lacom 4-5 înghițituri și apoi se oprește. Ce-i asta? Apropiem lampa. În cană erau lături pentru porc. Tărîțe, resturi de la vase spălate, mizerii de tot felul. Sînt oripilat de întîmplarea aceasta stupidă. Katia îl sărută afectuos pe soțul ei drag. Îl mîngîie. Îl strînge în brațe, îi pune capul între sîni. Ei, ce zici de asta? întreabă Vasilică. Să spun drept? Da, te rugăm. După scena la care am asistat acum, sper să mă ajute Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lup de mare. Am eu niște economii. După cîteva zile îi transmit Ioanei mesajul. Are economii? întreabă ea și ochii se aprind, strălucind. Mda, mormăi jenat. După o săptămînă îi întîlnesc în parc. Merg la braț, veseli, rîd. Ioana este afectuoasă rău de tot cu moșneguțul ei. Ne salutăm. Oare cît l-or mai ține economiile, pentru a susține armonia româno-cubaneză? întreb pe sub mustață. Orula salvează Iașul? Actualul Primar trebuie să-mi fie recunoscător... La Iași, campania electorală din 2004 a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
percepția, discursul și faptele admiratorului său. Iubită, femeia e mântuită de accesoriu, de penumbre incomode, de tușele banalității sterile. Idolatrizată, ea devine stridentă, rebarbativ păstoasă, vampirică. La fel, în plan religios, divinitatea credinciosului iubitor e un mister cald, o autoritate afectuoasă, un zenit absorbant, în timp ce zeul habotnicului pare mai degrabă un răsfățat satrap cosmic, un soi de căpcăun metafizic, sensibil la ditirambi, mătănii și ofrande hipercalorice.“ Dl Stângă gândește viguros și scrie excelent. Îi mulțumesc pentru dificila întrebare și sunt flatat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
despărțire, se uita și după ultimul preparator să-i dea mâna." M-am aflat, cândva, într-o situație asemănătoare. La terminarea ședinței, nu mă mai cunoștea nimeni, în vreme ce fericiții scutiți de bubuiala de la prezidiu, nu mai conteneau să-și strângă afectuos mâinile la despărțire. Bietul Maciu trebuie înțeles: se aștepta să fie înfierat cu mânie proletară, câtă vreme tocmai fusese criticat în revista sovietică "Voprosî istorii"... Nu știa că era programat pentru altă tranșă de demascări... * A u apărut, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Și aici mă duc prin păduri cu Aia în căutare de ciuperci gustoase. Ea le pregătește cu mărar și usturoi: am descoperit că sunt tot atât de bune. Când mă servește, umplându-mi talerul, parcă e chiar mama: aceleași gesturi, aceeași grijă afectuoasă. Nostalgia mă copleșește și ochii mi se umplu de lacrimi. Ucenic „Și dacă după moarte va trebui să trec Styxul, cine mă va salva?” o întreb pe Aia. Ea mă privește cu mare răceală, exact așa cum profesorul se uită la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]