19,817 matches
-
pozînd în persoana iluminată, obiectivă, netulburată de prejudecăți ori ambiții obscure, Lipovetsky sfîrșește pe tonul clasic al misoginilor: anunțînd ritos supremația bărbatului într-o lume menită să fie stăpînită și construită de el. Presupunînd că ai fi de acord cu afirmația aceasta, simplul fapt că ea încoronează un convolut demers aparent menit să re-legitimeze importanța femeii în societatea contemporană e cumva iritant și compromițător. Spun compromițător pentru că modul în care autorul devine ferm susținător al supremației falocrate abia prin ultimele cuvinte
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
culegeri? Tare mă tem că nu l-a obligat nimeni pe laureatul Premiului de Stat să-și publice articolele într-o carte. Și totuși, să ai un talent uriaș (dovadă Cronica de familie, Incognito) și să-l pui, conform unei afirmații personale, în slujba asigurării posibilității de a mînca la caviar cu polonicul și a porției zilnice de whisky, miza nu-i oare cam derizorie?!" Privit, în linii generale, cu prețuire, Nichita Stănescu nu se sustrage unor rezerve suficient de apăsate
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
C. Rogozanu Simona Popescu relata într-un articol cîteva cuvinte sugestive ale poetului Gellu Naum: "Au scris despre mine unii, alții... Mă numesc "ilustru poet" prin reviste. N-au înțeles și nu înțeleg nimic." O afirmație crudă, dar adevărată. Cînd vine vorba de Gellu Naum toată lumea este de acord: un poet extraordinar, un destin literar excepțional etc. Însă de aici vine imediat o întrebare firească: cum se face că o antologie de proză a poetului, publicată
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
SUA, sub forma ideologiei "corectitudinii politice" și a multiculturalismului. ( Pentru a-și procura plăcerea vicioasă a denigrării, Dan Petrescu nu ezită nici să inventeze fapte. Scriind, de pildă, despre lansarea cărții de versuri a lui Radu Vasile, el face următoarea afirmație: "Lansarea premierului basilidic ca poet cu volum în regulă a prilejuit o repetiție generală a mecanismului prin care și Elena Ceaușescu s-a pomenit academiciană. Au participat mulți băieți de curte, de la Andrei Pleșu și inevitabilul Ulici, până la Alex. Ștefănescu
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
călcarea embargoului, Cornel Nistorescu scrie: "Ion Iliescu minte cu aceeași naturalețe cu care a mințit guvernul Văcăroiu la apariția acuzațiilor din România liberă. Iliescu mută subiectul discuției la Stalin, la rațiuni politico-electorale. Simpla precizare că Emil Constantinescu a făcut respectivele afirmații la Antena 1 din considerente electorale nu înseamnă cîtuși de puțin că faptele nu sînt adevărate." Pentru editorialistul Evenimentului: "Vina lui Emil Constantinescu și a instituțiilor statului vine doar din neputința de a-i aduce la bară pe cei care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
statului vine doar din neputința de a-i aduce la bară pe cei care au inițiat și coordonat contrabanda cu produse petroliere și armament către Iugoslavia." * ADEVĂRUL dă indirect dreptate editorialistului de la Evenimentul zilei (dacă acesta are dreptate), titrînd că afirmațiile președintelui Constantinescu nu sînt susținute dinspre Parchetul General. Deosebirea, deloc neglijabilă, e că Adevărul consideră că președintele Constantinescu n-a avut nici un suport în acuzele pe care le-a adus fostului președinte al României și fostului ministru de Externe. * Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
elemente de topografie bucureșteană (Cișmegiu, Kiseleff, grădina Scufa, mănăstirea Sărindar, Bossel, Băneasa, Podul Mogoșoaiei, Lipscani) și referiri la viața culturală autohtonă (Misterele căsătoriei, Elena, Manoil, Catastrofa boierilor, Isachar, Grigore Vodă, pictorul Aman, reprezentația la Teatrul Național a piesei Fiamina...). Dar afirmația lui D. Bălăeț că ar fi vorba de "mediul bucureștean specific începutului celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, [...] cu discrepanțele specifice civilizației noastre din acel timp", rămîne fără acoperire. Căci, revenind la reperele topografice, nici unul din
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
pedeseristă la Parchetul General pentru susținerea morală a lui Gabriel Bivolaru, perlamentarul urmărit de justiție pentru delicte care ar fi băgat rapid la pușcărie pe orice falsificator lipsit de protecție politică. Riscând să intre pe teritorul Telecomando-ului, Cronicarul semnalează o afirmație a șefului PRM, Corneliu Vadim Tudor, la o emisiune realizată de Adrian Păunescu după meciul de fotbal dintre România și Germania. Distinsul patriot consideră că fotbaliștii români s-au comportat ca eroii de la Mărășești în acel meci. Cum nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
cu prototipul, cu lucrul sau Ființa reprezentate; arta protejează într-un fel ceea ce Areopagitul numea "disciplina arcanului", adică disciplina secretului, care constă în a nu arăta lucrurile supreme acelor care nu sunt demni de aceasta. Revenim la Biblie și la afirmația că "omul nu poate vedea chipul lui Dumnezeu" - în sensul de arhetip, de model absolut. De altfel, toți artiștii au gravitat și mai gravitează încă în jurul unei asemenea idei, al acestei forma mentis de esență sacră... Da, numai că în
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
răspândite în sufletul omenesc și în Natură, și urmele lui, care sunt imagini mai puțin bune, mai puțin pure, mai puțin vizibile, dar întotdeauna prezente. Dacă Thales spusese: "lumea e plină de Dumnezei", la plural, Sf. Augustin pune la singular afirmația lui Thales: "lumea e plină de Dumnezeu". Dar ceea ce face Sf. Augustin - și, după părerea mea, e foarte important pentru întregul destin al artei occidentale - e faptul că stabilește un fel de triunghi: sufletul omenesc, Dumnezeu și Natura, iar arta
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
practic la Renaștere. Hegel vede în Natură modelul pe care artiștii trebuie să-l urmeze necondiționat. Este o corespondență foarte strânsă între interioritatea umană și modelul Naturii... ...ceea ce e, totuși, destul de grav în estetica romantică, în special la Hegel, este afirmația, pe care n-o mai făcuse nimeni înainte, că arta e superioară Naturii. Eu cred că e ceva extrem de grav întrucât amplifică hybris-ul artistului; așa încât, artistul era prezent în egală măsură ca fiind cel mai aproape de Dumnezeu, dar și
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
și firesc să corelez aceste episoade, care se cheamă unul pe celălalt, chiar dacă între ele există sau nu o distanță de... douăzeci de ani. R.B.: Dacă bine-mi amintesc, în romanul Mai întîi gri, apoi alb, apoi albastru există o afirmație care sună cam așa: Ceea ce nu se povestește, nu există". Sunteți prin urmare o adeptă a autonomiei, a autarhiei literaturii. Într-un eseu, de altfel foarte reușit, publicat în "Frankfurter Rundschau", făceați afirmația că atunci cînd scrieți nu vă gîndiți
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
gri, apoi alb, apoi albastru există o afirmație care sună cam așa: Ceea ce nu se povestește, nu există". Sunteți prin urmare o adeptă a autonomiei, a autarhiei literaturii. Într-un eseu, de altfel foarte reușit, publicat în "Frankfurter Rundschau", făceați afirmația că atunci cînd scrieți nu vă gîndiți la cititor. Vă gîndiți la ce scrieți? Deci acordați și prin aceasta o autonomie literaturii? M. M.: "L'art pour l'art"... Da, cred că zona artei este de fapt specific autarhică și
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
atare angajament, depinde doar de felul în care cartea este scrisă... R.B.: În același eseu în care vă refereați la angajamentul scriitorului ați afirmat că după dispariția Cortinei de fier arta și literatura stau din nou în centrul atenției, o afirmație demnă de... atenție. Și totuși, se poate constata, statistic vorbind, că se citește din ce în ce mai puțină beletristică. Cum vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs. se bucură de un așa mare succes? M.M.: Nu mă pricep deloc la statistică
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
anume domn Cristian Bădiliță"), apărută la o editură prestigioasă ("Polirom" din Iași). Executam, așadar, un act absolut obișnuit în activitatea de presă, academică etc. în al doilea rând, nu sunt de acord cu manevra subtilă de a mi se atribui afirmații pe care nu le-am făcut niciodată. Iată un fragment din replica d-lui Andrei Ursu: "Stimate dle Mihăieș, dacă ați fi procedat la cea mai elementară verificare (absolut obligatorie atunci când este vorba de reproducerea unor acuzații de o asemenea
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
românești interbelice - de magistru considerată de un psihologism exagerat, neavenit momentului cultural: "În timp ce G. Călinescu debita în stil sentențios aceste enormități, sub ochii lui se ivea o literatură de o complexitate, de un rafinament și de o complicație care dezmințeau afirmațiile sale..." Probele erau înseși capodoperele romanești ale perioadei. Acceptat d.p.d.v. artistic, Bietul Ioanide îi apare criticului ca iluminând un paradox: " În sfârșit, un roman de specia celor pe care G. Călinescu le consemna sarcastic în perioada anilor '30". La capătul
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de Adrian Costea." Gestul mult așteptat de dl Ion Cristoiu s-a consumat însă înainte de apariția editorialului din Azi. Numai că dl Cristoiu a văzut atunci în delimitarea președinției o dovadă că de fapt lucrurile stau exact invers. Cît despre afirmația d-lui Cristoiu că Adrian Costea l-a contactat personal, aceasta nu se susține, fiindcă omul de afaceri s-a adresat unor publicații și posturi de televiziune de mare audiență. Ziarul condus de dl Cristoiu nu intră în această categorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
1946), și Mircea Eliade, în Oceanografie (1934), s-au ocupat de această inspirată sintagmă, care a avut o lungă carieră între cele două războaie. Cred însă că cea mai completă și mai pertinentă analiză aparține totuși celui de-al doilea. Afirmația: "Viața e vis", arăta chiar de la începutul scrierii sale Eliade, nu trebuie în nici un caz luată cu sensul de "viața e ireală", ci mai degrabă că viața este o continuă creație de miraje, o continuă intervenție a visului prin instinctul
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
acest scop ne vom sluji de nimeni altul decât de Valéry. El pretindea că orice sistem social tinde spre dictatură, deoarece impune o ordine străină naturii umane. Dar asta încă nu ar fi nimic. Părintele Domnului Teste continua cu o afirmație șocantă la prima vedere, dar nu lipsită de o anume verosimilitate: persoana care îl egalează pe un artist e doar dictatorul. Acesta vrea să transpună în realitate proiectele sale mentale, cu orice risc și pe orice cale. Ordinea ideală a
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
mentale, cu orice risc și pe orice cale. Ordinea ideală a lucrurilor, visată de un dictator, se aseamănă celei a universului imaginat de un creator, amândoi încercând să impună lumii legile constrângătoare ale propriei voințe. Oricât de bizare ar părea afirmațiile de mai sus, ele au totuși, cum am zis, un gram de adevăr. Îmi aduc aminte de o vorbă nemaipomenită a prietenului Tudor Țopa, din perioada când eram taxați, noi, cei din "Școala de la Târgoviște", drept "livrești". Tudor a avut
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
că banii ei publici pot dispărea, dar nu chiar fără urme. Nu cred că stau în picioare generalizări precum: România, țara cu o clasă politică bolnavă de corupție sau, cum iarăși se mai spune, țara corupției generalizate. Acest tip de afirmații induce fatalismul din cauza căruia în loc să meargă magistrați români în Franța, pe urmele albumului cu bucluc, magistrații francezi fac vizite de lucru în România.
Afacerea albumului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17100_a_18425]
-
al plinătății universale, nu o artificială idealizare a contradicțiilor, ci depășirea tensiunii dintre frumos și urât, intuiția totalității și a coerenței dinafară și dinăuntru. Ați fost numit (M. Iorgulescu) "un poet al beatitudinii și deopotrivă al beatificării". În ce măsură vă asumați afirmația? Ce legătură vedeți între fericirea telurică (traductibilă mai mult printr-o beție a simțurilor) și beatitudinea sfinților? Între beatificare/ extaz (în catolicism) și consacrare (în literatură și artă)? Fericirea telurică nu o poți despărți, așa de tranșant, de beatitudine, în
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
umanioarelor. Nu o reconciliere bazată pe descoperirea unui țel sau aspirații comune suficient de importante încît să merite efortul unei unificări metodologice, oricît de dificile, ci mai degrabă un fel de armistițiu încheiat tocmai în numele diferenței ireductibile. A protesta împotriva afirmației că sănătatea mintală e un construct social nu înseamnă nimic, ne reamintește Hacking, cel puțin nu atîta timp cît nu înțelegem că la limită totul poate fi declarat construct social, pur și simplu în virtutea faptului că sîntem făpturi ancorate în
Păcatele postmodernismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17080_a_18405]
-
și așa încărcată. Dl Văcăroiu a anunțat, ca și cum partidul său ar fi cîștigat alegerile parlamentare, că viitorul premier al României va fi dl Adrian Năstase. Din punctul de vedere al d-lui Văcăroiu, ca fost premier, se poate spune că afirmația sa poate fi considerată drept o lepădare de duhul ambiției. Însă cum dl Văcăroiu e și membru al PDSR, această lepădare tot mesaj electoral se numește. * Pornit în campanie prin țară, dl Radu Vasile a anunțat la Arad că va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
spunea Maestrul... Gândirea este totdeauna un act creator, căci a pricepe înseamnă a descoperi că un anumit lucru e altceva decât credeai că este. Este America primilor navigatori. Este fericirea de a pricepe." A șocat sau a intrigat, uneori, prin afirmațiile sale, dacă ar fi doar să ne amintim de controversa cu Miorița, pe care, de altfel, o cunoștea profund, căci o tălmăcise impecabil în franceză. Susținea, cu ardoare, că are un final deschis și deci nu știm dacă într-adevăr
D. I. S., Maestrul de cinema by Irina-Margareta Nistor () [Corola-journal/Journalistic/17113_a_18438]