55,287 matches
-
este omul frumos... ales de Dumnezeu? Dar ce, creatorul a sădit pe Pamant români și OAMENI ? Noi suntem toți niște creații Divine care ne-am autointitulat Oameni... albi, galbeni, negri și alte altoiuri. Și ca să-ți dau răspunsul la Întrebare afirm cu mâna pe inimă că ROMÂNUL tău un este În niciun caz OMUL preferat al lui Dumnezeu. Ar fi nedrept ! Ce dracu, creatorul nu poate fi un rasist ! Cu senzația că nu m-a Înțeles, merg mai departe, ușor nedumerita
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
sau dirijate. Valorile neamului nostru de români un pot fi considerate sau reconsiderate decât de noi Înșine. Nu vom redeveni niciodată ce am fost fiindcă marșul nostru evolutiv este spre Înainte, În spirală sau În zig-zag și din prudență, nu afirm că ne vom pierde, m-ar bate Dumnezeu, dar vă previn că Înotam prea naivi prin prostie și mediocritate. Ascult cuvintele Poetului și gândul mă poartă spre alte versuri care exprimă o stare ce ma apropie de durerea cu care
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
observabil pe verticală, în timp ce în Più mosso același set de sunete (do, reb, re, mib, fa, sol, lab, sib, si) este redistribuit pe orizontală într-o scriitură polifonică. Muzica evoluează constant pe un traseu bine definit: conglomeratul sonor este puternic afirmat în f, apoi în mf, mp și p (măs. 64). Silabele folosite sunt ma, ra, na, raportul cuvânt-sunet fiind atât 1:1, cât și 1:2, 1:3, 1:4 sau 1:5. Compozitorul apelează deci la o desfășurare melodică
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
îngrădită de propriile sale limite. Permutarea acelorași elemente sonore în cadrul vocilor din cor constituie elementul de variație în secțiunea de față, iar efectul îl reprezintă o textură cu încărcătură dramatică puternică, redusă treptat prin diminuarea intensității cu care aceasta este afirmată, atingând în final sonorități abia perceptibile. Saxofonul tenor se alătură corului cu o melopee alcătuită preponderent din sunete lungi, ornamentate cu alte sunete scurte comparabile cu apogiaturile simple și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
două partide divizate alcătuiesc un fundal instabil a cărui organizare armonică oblic-verticală este evidentă. Simultaneitățile lipsesc în general, dar restrângerea în unison se realizează, sunetul do fiind un punct de sprijin melodic semnificativ (vezi măs. nr. 93). Eterofonia nu este afirmată în această piesă la fel de clar precum celelalte categorii ale sintaxei muzicale (omofonia, polifonia). Relația dintre Unu și Multiplu este insă evidențiată prin relația saxofon-cor. Caracterul invocator, sobru este intens redat prin insistența cu care sunetele repartizate celor nouă divizii vocale
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
comune regăsite în cele două piese analizate. Implicit, semantica atribuită lor nu poate fi alta decât cea mărturisită de compozitor în interviul menționat deja. Glasul saxofonului devine pin intermediul unei idei melodice renascentiste icon al unui crez spiritual, artistic impresionant, afirmat nu doar cu discreție, ci și cu claritate în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu. El nu se va stinge odată cu Chant-son și Axion, ci va fi puternic afirmat și în alte două creații semnificative. (Va urma)
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
idei melodice renascentiste icon al unui crez spiritual, artistic impresionant, afirmat nu doar cu discreție, ci și cu claritate în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu. El nu se va stinge odată cu Chant-son și Axion, ci va fi puternic afirmat și în alte două creații semnificative. (Va urma)
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
existau încă suite nouba bazate pe scări modale diatonice. Ca și în cazul Algeriei, în decursul sec. XX, muzica importată din Orient prin intermediul canalelor mediatice a influențat repertoriul arabo-andaluz tunisian într-o măsură covârșitoare. Practic, astăzi este foarte greu de afirmat că în cadrul muzicii andaluze practicate pe teritoriul tunisian mai există moduri diatonice, lipsite de micro-intervale. Deși a suferit tot felul de influențe externe la nivelul structurii sale modale, domeniul pieselor din genul nouba este considerat închis, fiind un repertoriu istoric
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Iberică. O mare parte a acestor instrumente reprezentate grafic sunt de origine orientală și vor influența într-o măsură foarte importantă dezvoltarea ulterioară a artei muzicale în Europa creștină. În ceea ce privește tipologia ansamblurilor, nu exista o structură standardizată, dar se poate afirma că, în general, în muzica practicată în Orient erau preferate ansamblurile de mici dimensiuni. Aceste grupuri restrânse, de trei, patru sau cinci instrumentiști, la care se adăugau soliștii vocali, s-au dovedit mult mai adaptate la condițiile și spațiile în
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
mai mari. Sentimentul de extremă fluiditate și sinuozitate este accentuat într-o mare măsură de existența micro-intervalelor și de o articulație slabă, moale, specifică instrumentelor cu arcuș, dar prezentă chiar și în cazul instrumentelor cu coarde ciupite - luth, kwitra. Putem afirma că desenul ornamentat al unei linii melodice orientale este proiecția muzicală a gustului pentru înfrumusețare prin ornamentare existent în arhitectura islamică, în caligrafie și în artele grafice. Este evident faptul că multitudinea de ornamente existente în improvizațiile prezente în muzica
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
limitare intelectuală și materială deopotrivă, izolată În estul Europei de o civilizație la nivelul căreia nu va putea ajunge niciodată, o sumă de existențe care nu contează, la nivel global, decât ca un număr de cifre Într-un recensământ. Așa cum afirma Cornel Moraru, „insignifiantul și totuși teribilul calvar al neliniștii cotidiene” este subiectul acoperit de Întreg volumul autoarei, În care fiecare pagină descrie un „frison al singurătății și al eșecului”. Realitatea este prezentată minuțios, dar dincolo de această Înregistrare ca pe bandă
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
joc. Iată acum că nu mai e un joc nici jocul! Ci o muzică și o poezie chiar! O hrană pentru simțire și minte! Un motor pentru răscolirile vieții! Și iată de ce am conștiința că n-am greșit cînd am afirmat chiar de la început că opera Maestrului Gh. Popescu-Județ este o creație. Se ridică modestul instrument distractiv și recreativ cum altora le pare încă jocul, la înaltul nivel științific, artistic și filozofic al poeziei și muzicii. E o revelație la care
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
evidențiat, în secolul trecut, plecând de la doctrina palamită, faptul că distincția reală între ființa divină absolut incognoscibilă și neîmpărtășibilă și puterile sau energiile dumnezeiești necreate stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a esenței, incognoscibilă și inaccesibilă, și a energiilor cognoscibile și accesibile vederii. În felul acesta s-au
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Varlaam de Calabria nega experiența directă și unirea nemijlocită cu Dumnezeu, susținând o cunoaștere indirectă a Lui în această viață prin Scriptură, Tradiția Bisericii sau prin intermediari creați (printre care include și harul sau orice putere sau dar divin). Varlaam afirma că vederea lui Dumnezeu va fi posibilă doar în veacul viitor, pe când Sfântul Grigorie consideră că această vedere începe încă din viața aceasta, fiind arvuna, garanția și pregustarea vieții viitoare, căci dacă trupul trebuie să ia parte împreună cu sufletul la
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
sunt ieșiri naturale ale lui Dumnezeu însuși, un mod de existență care-i este propriu<footnote Idem, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, Humanitas, București, 1998, p. 46. footnote>. Distincția dintre ființă sau esență și energii sau lucrări, așa cum este afirmată de sinoadele din secolul al XIV-lea este expresia dogmatică a tradiției privind atributele cognoscibile ale lui Dumnezeu pe care le aflăm la Capadocieni și mai târziu în opera lui Dionisie Areopagitul și a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Această distincție dă
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
înălța pe om la Sine. Natura dumnezeiască, precizează Sfântul Grigorie, trebuie să fie numită în același timp neparticipabilă și într-un anume înțeles participabilă; ajungem la împărtășirea de natura lui Dumnezeu și, totuși, ea rămâne cu totul inaccesibilă. Trebuie să afirmăm pe amândouă deodată și să păstrăm antinomia lor ca pe un criteriu al slavei<footnote Sf. Grigorie Palama, Theophanes, P.G., CL, col. 932D. footnote>. Nu lucrarea se cunoaște din ființă, ci ființa se cunoaște din lucrare. Dar se cunoaște că
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
se cunoaște prin lucrare că este<footnote Idem, 150 de capete..., cap. 141, în Filocalia ..., vol. VII, p. 511. footnote>. Sfântul Grigorie Palama rezumă astfel învățătura Sfinților Părinți din secolele anterioare, mai precis întreaga tradiție răsăriteană. Sfântul Vasile cel Mare afirmase: lucrările sunt diferite, pe câtă vreme ființa e simplă, iar noi putem spune că din lucrări îl cunoaștem pe Dumnezeu, pe când de ființa Lui nu suntem în stare să ne apropiem, pentru că lucrările Lui sunt cele care coboară spre noi pe când ființa
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
colectivitate, o familie, obligându-l să construiască un echilibru fragil, să-și retrăiască permanent temerile și Înstrăinarea căutând o soluție pentru a face posibilă viețuirea. În cel de-al doilea roman al lui Jean Mattern, intitulat Lapte și Miere, protagonistul afirmă: „Și, pe deasupra, evenimentele istorice importante pe care le traversăm pe parcurs au un rol aparte În acest joc, pentru că valoarea lor este determinată nu numai de ierarhia personală, ci și de cea colectivă. În ochii celorlalți, viața unui om va
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
descoperirii fondului muzical bizantin identificarea și prezentarea, tot într-un demers doctoral, al unui important și inedit fond aflat la Mănăstirea Sinaia, prezentare realizată de ieromonahul doctor Mihail Harbuzaru, viețuitor al mănăstirii, unul dintre cele mai recente condeie ce se afirmă în domeniul codicologiei bizantine din țara noastră<footnote Harbuzaru, Mihail - Muzica bisericească de tradiție bizantină în Mănăstirea Sinaia, teză de doctorat, Cluj - Napoca, 2010. footnote> . Fondul de nouăsprezece de documente cu semiografie muzicală a scăpat cercetărilor de până acum datorită
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
datat în anul 1847, fiind scris cu litere chirilice, cuprinzând adaptări și traduceri semnate de mireanul Nicolae, necunoscute până în prezent; Manuscrisul nr. 36 - un antologhion - caligrafiat între anii 1848 și 1891 o perioadă mare de timp în care s-au afirmat creațiile lui Ștefanache Popescu, care-și fac loc în antologie, alături de cele semnate de Macarie Ieromonahul, Anton Pann sau Nae Mateescu. Anul 1848 nu reprezintă cu siguranță anul caligrafierii sau a scrierii titlului, ci mai curând al primelor creații incluse
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
articolul Concertele lui Pablo Casals și George Enescu, în ziarul „Vremea”, ăn XI, nr 565, 27.11.1938, p. 4. footnote> La rândul său, Emanoil Ciomac, făcând retrospectivă anului muzical 1938, referindu-se la prodigioasa activitate concertistica a lui Enescu, afirmă: [...]Cel putin concertele lui de vioară (șase), date cu concursul doamnelor Madeleine Cocorăscu, Muză Ghermani-Ciomac și al d-lor Radu Mihail, C. Silveștri și I. Filionescu, au fost manifestări splendide de mare artă clasică, romantică și modernă - cu compozitorii de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu o știință dirijorala nedepășita, reușind să împace siguranță partiturii proaspete din mână soliștilor cu argumentul emotiv al simfoniei. D. Constantin Silveștri tânărul dirijor român afirmat încă de mulți ani, dar necunoscut decât parțial, a întărit liniile de expresie a execuției maestrului Enescu. Patimile Domnului s-a bucurat de o recunoaștere unanimă, imediată. Tot din ziarul „Lumea”, nr. 34 din 2 iulie 1946 aflăm că Oratoriul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1935 de la Sala Dalles, în cadrul căruia, sub egida Asociației pentru Muzica Nouă fondată de Jora, Silveștri, în calitate de pianist, interpreta alături de Isidor Koganoff, Sonatina pentru vioară și pian (terminată la Ploiești, la 15 mai 1929) de Paul Constantinescu. După cum am mai afirmat, Silveștri va mai cânta această lucrare, în 1938, alături de George Enescu, într-un recital al acestuia, la Ateneu, incluzând lucrări de Bach, Beethoven și Mozart. Doi ani mai tarziu, tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
atribuie formei, el eludează dificultatea de a explica schimbarea substanței. Această doctrină a exercitat o influență decisivă asupra teologiei răsăritene. Sfântul Ioan Damaschinul o ia ca bază de plecare, dar o depășește În precizie și Îndrăzneală. Într-adevăr, Sfântul Ioan afirmă, pe de o parte, identitatea deplină dintre elementele sfințite și trupul și sângele lui Hristos, pe de alta, el declară că pâinea și vinul devin, prin sfințire, trupul istoric al lui Hristos, chestiune pe care Sfântul Grigorie de Nyssa nici
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
scriitură care se vor concretiza în Frumoasa fără corp, Pupa russa, în care se simte așezarea și libertatea scriitorului în propria ficțiune. ELIBERAREA DE O FRAGMENTARITATE EXCESIVĂ A TEXTULUI, UN ACCENT PUS PE CORPORALITATEA CUVINTELOR, ASA CUM AUTORUL ÎNSUSI O AFIRMĂ ÎN TEXTELE TEORETICE, VOR FI ÎNLOCUITE DE ÎNTOARCEREA LA PLĂCEREA POVESTIRII. Trebuie precizat de asemenea faptul că în majoritatea cazurilor acestor scriitori activitatea de romancier este dublată de cea a teoreticianului literar. În cazul generației scriitorilor optzeciști există volume colective
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]