2,420 matches
-
infanterie. A luat parte la războaiele napoleoniene din Spania și la campaniile din Irlanda. Sosit în Australia în anul 1826, căpitanul topograf britanic Șir Charles Șturț, întreprinde între anii 1828 și 1846 numeroase expediții în interiorul continentului, descoperind fluviul Darling și afluentul sau Bogan (1828 - 1829), fluviul Murray și Lacul Alexandrina (1829 -1830), stabilind astfel în linii generale configurația rețelei hidrografice majore din sud estul continentului. În septembrie 1828, în căutarea ""marelui lac interior"", care se pare ca adună toate râurile de la
Charles Sturt () [Corola-website/Science/311828_a_313157]
-
râul Lachlan, atinge râul Murrumbidgee la 25 noiembrie, apoi ajunge pe fluviul Murray la 14 ianuarie, observând că în porțiunea unde acesta își schimbă cursul general dinspre nord vest spre vest (34° latitudine sudică și 142° longitudine estică) primește că afluent pe Darling (zărit în 23 ianuarie, si constată la 9 februarie că fluviul se varsă într-un liman (Lacul Alexandrina), dincolo de care se află Golful Encounter. Pe fluviul Murray și răul Murrumbidgee, revine la Sydney la 26 mai, stabilind astfel
Charles Sturt () [Corola-website/Science/311828_a_313157]
-
de circulație este DJ. 172 B, care face legătura ultimei localități din această zonă - Parva, cu orașul Năsăud și drumul județean 172 ce duce spre comuna Șanț și județul Suceava prin Cârlibaba. Așezată pe valea râului Rebra, cel mai lung afluent nordic al Someșului Mare, la 5 km de confluență, Rebra are o istorie legată insolubil de istoria satelor românești care din vremuri îndepărtate au alcătuit colțul de țară românesc, de la poalele munților Rodnei, numit în documentele oficiale „"Terra Naswod"” , „"Vallis
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
, întâlnit și sub forma Catlabugul Mic (în , în ) este un râu din bazinul Dunării care străbate partea de sud-vest a Regiunii Odesa din Ucraina. El este afluent de stânga al râului Catalpugul Mare. are o lungime de 43 km și o suprafață a bazinului de 235 km². El izvorăște din apropiere de satul Satalâc-Hagi (Alexandrești) (Raionul Bolgrad), curge pe direcția sud, trece apoi pe teritoriul Raionului Ismail
Râul Catalpugul Mic () [Corola-website/Science/318206_a_319535]
-
simetric. Ea este alimentată din zapezi și ploi, izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform inclinării stratelor. Numeroși afluenți cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
afluenți cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga pe dreapta; Valea Sugarilor, Cocora, Blană, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. În general, afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie au un regim torențial. Între văile din interiorul masivului Bucegi, pârâul Izvorul Dorului prezintă un caz aparte. Străbătând în lung podul dinspre Prahova, la înălțimi de 2100-1700 m
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Prin cotul de 90 grade pe care îl face între Vârful cu Dor și Vânturis, Izvorul Dorului se îndreaptă spre est, pentru a se varsă în Prahova. În cursul superior, mare parte din parau este sec (că și micii lui afluenți) sau are puțină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre evoluția
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit. Pe malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea Lunca Bradului constituindu-se ca o depresiune. La nord de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
râu colector al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios Mureșul adună apele învolburate ale afluenților Ilva, Fântânele, Pârâul Bisericii, Neagra, Călin care izvorăsc din Călimani și afluenții din munții Gurghiului: Valea Negrii, Jincu, Neagra, Swarz și Sălard. Debitul mediu anual al Mureșului este de aproximativ 12,1 m/s înregistrat la intrarea acestuia în defileu. Scurgerea maximă se înregistrează în luna aprilie iar minima în luna ianuarie
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice Din punct de vedere etimologic denumirea satului era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta, este de origine slavo- română 5 și indică vechimea acestui toponim cunoscut de români, cel puțin din perioada migrației slavilor pe teritoriul Transilvaniei, sau a fost preluat de la românii moldoveni, care au
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică. Teritoriul comunei se
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
a dealurilor înconjurătoare, vânturile nu produc pagube, intensitatea lor fiind scăzută, iar iarna nu se înregistrează geruri prea mari. Acest fapt este demonstrat și prin aceea ca pârâul Otăsău, deși cu debit scăzut, iarna nu îngheață complet niciodată. Râul Otăsău, afluent pe stânga al Bistriței vâlcene, izvorăște de sub Vf. Vânturarița al Munților Buila din Masivul Căpățânii și se varsă în Bistrița, lângă satul Săreni. Lungimea sa totală este de 28 km iar suprafața bazinului său hidrografic este de 106 kmp. Acest
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
fluviul intră în Arunachal Pradesh, este numit Siang și face o coborâre foarte rapidă de la înălțimea inițială în Tibet, și în cele din urmă apare în câmpie, unde este numit Dihang. El curge aproximativ 35 km și după primește doi afluenți majori: Dibang și Lohit. Din acest punct de confluență, fluviul devine foarte larg și este denumit Brahmaputra. În el se varsă Bhoreli Jia (numit râul Kameng unde acesta se varsă la Arunachal Pradesh) în Districtul Sonitpur și acesta curge prin
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a teritoriului este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a teritoriului este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
de humus de bună calitate, reacție neutră sau slab acidă și o bună aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile. Din punct de vedere geomorfologic Municipiul Onești face parte din unitatea dealurilor subcarpatice, fiind așezat la confluența râurilor Tazlău și Trotuș, cu afluenții Oituz și Cașin. Pe partea dreaptă a râurilor Trotuș șiTazlău sunt dezvoltate terase neexistând pericol de inundații, singurele zone cu risc de inundații fiind reprezentate de lunca inundabilă adiacentă albiilor majore ale râurilor. Rețeaua hidrogarfică a Oneștiului este reprezentată de
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
(franceză "Château de Saumur") situat pe Valea Loarei, în departamentul Maine-et-Loire, orașul cu același nume Saumur, se găsește la confluența Loarei cu afluentul său Thouet, la granițele estice ale regiunii Anjou și în apropierea graniței vestice cu Touraine. De asemenea este situat și pe niște rute istorice foarte cunoscute: "Ruta Istorică din Valea Regilor", a "Federației Naționale de Rute Istorice", pe "Ruta Regelui
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
Borlești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Borlești (reședința), Mastacăn, Nechit, Ruseni și Șovoaia. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde aceasta primește apele afluentului Nechit, care curge în întregime pe teritoriul comunei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre nord de Piatra Șoimului, Roznov (unde se intersectează cu DN15), Girov (unde se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
Larga este amplasată pe o suprafață de 5365 ha dintre care: - pămînt arabil de calitate - 3249 ha - livezi -312 ha - pășuni - 430 ha - suprafața acvatică - 64 ha - fîșii forestiere - 54 ha. Rețeaua hidrografică este reprezentată de rîurile Larga și Calangiu, afluenții Prutului. Lungimea rîului este de 30 km. Partea de nord a comunei este traversată de rîul Medveja. Pe teritoriul comunei se află mai multe iazuri și 7 izvoare naturale pe care primăria le consideră obiecte strategice, de grijă specială. 842
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
București-Timișoara) iar paralel cu acesta trece și magistrala feroviară București-Timișoara, gara aflându-se la mai puțin de 1 km de centrul satului. La marginea estică a satului curge, de la sud la nord, râul Timiș ce primește, pe malul său drept, afluentul Vălișorul. Numele satului a cunoscut în decursul istoriei mai multe forme: Caran, Caaran, Cauran, Cavaran, iar documentele în care au fost menționate au fost atribuite, adesea, de către unii specialiști, istoriei orașului Caransebeș, aflat la distanță de cca 15 km . Dacă
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
se derulează o prezentare a Celălalt studiu - o veritabilă a înscris numele unor savanți ca subiectului - și logic și gramatical - în polemică pe un teritoriu minat de Dimitrie Cantemir, B. P. Hasdeu, întreaga Europă, cu actori, actanți politică și de afluenții ei în timp - se Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mihai politici și culturali deja cunoscuți. arată o doctă demonstrație, nu de Eminescu, precizând: „consider că Pe asemenea p la t fo rmă , încriminare a adversarilor care au există o analogie structurală
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni, fînețe naturale și păduri - resurse minerale: din analiza resurselor naturale ale teritoriului rezultă că resursele minerale utile sunt extrem de reduse și se limitează la rezerva de cărbune inferior (lignit
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
pe teritoriile districtelor Hohenlohe, Schwäbisch Hall. La nord fiind delimitat de Rin și Tauber la vest de Neckar, la sud de regiunea păduroasă Schwäbisch-Fränkischer Wald și la est de Frankenhöhe. Hohenloher Ebene este traversată de râurile Kocher și Jagst cu afluenții lor, este o regiune de șes în care râurile au tăiat o albie adâncă, altitudinile maxime rareori depășesc Regiunea are o populație rară (120 loc/km²) în comparație cu alte regiuni din Germania (media fiind 230 loc/km²).
Hohenloher Ebene () [Corola-website/Science/314839_a_316168]