3,907 matches
-
de indivizi cuprinși în această structură. De exemplu, societatea în tranziție a secolului al XIX-lea era organizată în jurul a două mari sisteme de distribuție. În primul rând, sistemul de distribuție legat de organizarea drepturilor asupra pământului: el domina economia agrară a României și ordona relațiile dintre principalele grupuri sociale implicate în acest tip de economie - boieri, țărani, arendași, administrația din mediul rural. În al doilea rând, exista sistemul de distribuție organizat după regulile pieței în zonele urbane, care reunea celelalte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în el și în producția sa toate caracteristicile fundamentale ale societății românești; în orice caz, în mai mare măsură decât oricare altă figură emblematică pe care am putea-o alege. Până la urmă, toate modernizările, indiferent de natura lor, de la reformele agrare și schimbarea tipului de proprietate și până la votul universal și dezvoltarea televiziunii în culori și a telefoniei mobile, toate aceste schimbări ale societății trebuie să se regăsească, modelate și integrate de societatea românească, în această relație dintre cum muncește un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în câteva centre urbane și care în mare măsură își producea veniturile pe seama grosului societății, rămase în forma și la nivelul de dezvoltare al societății agricole tradiționale. Ceea ce i-a permis restrânsei societăți urbane și industriale din componența marii societăți agrare și tradiționale să supraviețuiască a fost dominația politică și militară pe care și-o puteau asigura elitele de capital și ale administrației în relație cu restul țării. Tranziția perioadei interbelice, deși a lărgit spațiul civilizației capitaliste, nu a reușit să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
incluzând CAP-urile, IAS-urile și SMA-urile, rămâne în funcțiune. Presiunea politică a țărănimii pentru pământ în proprietate și pentru autonomizarea gospodăriei individuale în raport cu statul este însă atât de mare, încât, în anul următor, are loc o primă reformă agrară constând în împroprietărirea țărănimii cu terenurile pe care le deținuse la intrarea în CAP-uri. Consecința socio-economică a acestei decizii politice este uriașă. În esență, ea determină refacerea gospodăriei individuale țărănești de la începuturile comunismului, prin aplicarea unui principiu echivalent cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
transport, depozitare și desfacere. În schimb, este blocată piața terenurilor agricole, astfel încât dezvoltarea unei exploatări agricole de tip industrial nu va fi posibilă decât fie în sistem cvasisocialist în cadrul IAS-urilor, fie în sistem capitalist, după privatizarea acestora. După reforma agrară din 1991, în următorii zece ani au avut loc mai multe reforme agrare complementare, axate în general pe ideea reconstituirii proprietății agrare dinaintea naționalizărilor impuse de regimul comunist. IAS-urile au fost de asemenea privatizate, o parte din terenurile acestora
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei exploatări agricole de tip industrial nu va fi posibilă decât fie în sistem cvasisocialist în cadrul IAS-urilor, fie în sistem capitalist, după privatizarea acestora. După reforma agrară din 1991, în următorii zece ani au avut loc mai multe reforme agrare complementare, axate în general pe ideea reconstituirii proprietății agrare dinaintea naționalizărilor impuse de regimul comunist. IAS-urile au fost de asemenea privatizate, o parte din terenurile acestora fiind împărțite foștilor proprietari. Același lucru s-a întâmplat cu pădurile și alte
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
posibilă decât fie în sistem cvasisocialist în cadrul IAS-urilor, fie în sistem capitalist, după privatizarea acestora. După reforma agrară din 1991, în următorii zece ani au avut loc mai multe reforme agrare complementare, axate în general pe ideea reconstituirii proprietății agrare dinaintea naționalizărilor impuse de regimul comunist. IAS-urile au fost de asemenea privatizate, o parte din terenurile acestora fiind împărțite foștilor proprietari. Același lucru s-a întâmplat cu pădurile și alte tipuri de terenuri, altele decât teren agricol, care au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
agricole căpătate. O asemenea restricție nu a fost însă impusă în cazul retrocedărilor de proprietăți imobiliare în mediul urban, ele fiind din capul locului destinate pieței. Privatizarea în agricultură a fost dominată de filosofia politică ce a guvernat toate reformele agrare de la Cuza încoace, având ca obiectiv reconstruirea gospodăriei țărănești individuale tradiționale. Iar obligația legală de a restricționa piața terenurilor agricole a fost o opțiune politică majoră, care, alături de altele de pildă, cele destinate subvenționării gospodăriilor individuale țărănești, scutirii de taxe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a muncii, slab legată de piață și condamnând din capul locului țărănimea proprietară la venituri mici și, încă mai important, în scădere în raport cu veniturile medii obținute în economia non-agricolă a tranziției. O a doua consecință a privatizării de tipul „reformei agrare” făcută în agricultură - și în mediul rural - constă în amorsarea unei soi de „bombe sociale cu ceas”, prin inegalitățile produse pe parcursul reformelor succesive. Ideea de a reconstitui proprietățile naționalizate era poate legitimă și bine întemeiată ideologic, dar atunci când s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economică pe care politica națională nu o poate ignora, reprezentarea acesteia la nivel politic este transferată unei componente a micii burghezii. În România postcomunistă, această componentă a reușit chiar să se instituționalizeze în primii ani de după revoluție, prin intermediul Partidului Democrat Agrar. Alte țări est-europene foste comuniste au construit și ele asemenea partide politice, formate din mici burghezi care pretindeau că reprezintă țărănimea și care au avut un succes politic variabil. Indiferent de grupurile sociale pe ale căror voturi se bazau, până la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Muncii, Biroul de Presă, CNSLR-Frăția, 26.05.2005 ***, 2005, La Columna s-a vândut tot ce se putea vinde, Adevărul Economic, Nr. 6(669) Abercrombie et al, The Dominant Ideology Thesis, Oxford University Press Adăniloaie, N, Berindei, Dan, 1967, Reforma agrară din 1864, Editura Academiei RSR, București Albert, Michel, 1994, Capitalism contra capitalism, Humanitas, București Amin, Samir, 2004, „U.S. Imperialism, Europe, and the Middle East”, în Monthly Review, November Antohi, Sorin, 2003, „Interviu acordat lui Florin N. Calcea”, Evenimentul Zilei, 26
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Alfred Schlechter, neamțul odios azvârlit fără milă în prăpastie de Gheorghe Buliga, Domițian Cojoc, fost ofițer de jandarmi ajuns pontator, dar și Șoriciu, activist de partid provenit dintr-un țăran sărăcit din propria-i nechibzuință și bucuros acum, la reforma agrară, să facă rău semenilor săi. „Cum poate un om să urască până-ntr-atâta lumea din care a ieșit?”, se întreabă Ilarion Ulma, „răzeșul” care presimte sfârșitul clasei sale: „Cine știe ce-i rău și ce-i bine? Om trăi și-om
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
poezie în 1924. În 1924-1925 e președinte al Societății Scriitorilor Români. De aici încolo se afirmă aproape exclusiv ca om politic, fiind vicepreședinte (1928), ulterior membru exclus din Partidul Poporului al generalului Alexandru Averescu și întemeind în 1932 Partidul Național Agrar. Acesta fuzionează în 1935 cu partidul lui A. C. Cuza, Liga Apărării Național-Creștine, sub denumirea Partidul Național Creștin, de orientare ultranaționalistă. În urma alegerilor din 1937, deși partidul Goga-Cuza nu obținuse decât 9,5 la sută din sufragii, G. e chemat să
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
continua: familii tinere, familii bătrâne, familii bogate, familii sărace. Asemenea clasificări au însă doar o valoare conjuncturală, fiind utile în gruparea unor date statistice sub sintagme ale limbajului cotidian. Dacă întreprindem cercetări în mediul rural, este importantă clasificarea în familii agrare, nonagrare și mixte. Urmărind relevarea unor indicatori ce priveau structura forței de muncă, caracteristicile locuinței și dotarea ei cu bunuri de folosință îndelungată, precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se numește gospodărie? Termenul „gospodărie” - echivalentul, dar nu perfect, în englezește al household și în franceză al maissonée - e înțeles în cultura noastră, în general, ca o locuință cu anexele sale în care se desfășoară și activități productive de tip agrar. De aceea, gospodăria este asimilată, de obicei, gospodăriei țărănești. În dicționarele mai vechi, așa și este explicat cuvântul. Totuși, în Dicționarul explicativ al limbii române din 1975 (Editura Academiei RSR, București), alături de sensul mai sus menționat, care apare de altfel
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
marcante dintre tipurile de familie din cele două culturi. El pornește de la constatarea că la sfârșitul secolului al XIX-lea, când deschiderea spre Occident a fost considerabilă în ambele țări, Japonia și China aveau condiții sociale și economice apropiate: economia agrară, creșterea rapidă a populației, existența unei largi clase birocratice. Goode pune eșecul chinez și succesul nipon și pe seama structurilor familiale. În China, moștenirea de la părinți se împărțea între toți frații și surorile, în Japonia, doar unul dintre copii moștenea averea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
într-o anumită măsură, determinațiile mediului de proveniență în ascensiunea profesională și socială. Situația din fostele țări cu regimuri comuniste totalitare este un caz particular în acest context, pentru că s-au cumulat două efecte: 1. trecerea rapidă de la o economie agrară la una bazată pe industrie; 2. politica deliberată a statului de egalizare a șanselor. Cu toate acestea, și aici au continuat să funcționeze reproduceri socioprofesionale, cu predilecție la intelectuali. Școala este o oportunitate prin care individul își poate depăși condiția
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
părinți și copii. Reîmproprietărirea schimbă semnificativ raporturile dintre părinți și descendenții lor și prin aceea că bătrânii vor recâștiga în prestigiu și putere. După colectivizare, nemaiavând decât puțină avere să transmită urmașilor, statutul persoanelor în vârstă, doar cu o pensie agrară insignifiantă, s-a marginalizat - în cele mai multe cazuri însă, copiii, fie că erau la oraș, fie la sat, și-au ajutat părinții. Totuși, situația economică precară a bătrânilor și-a spus cuvântul în raporturile familiale intergeneraționale. Redobândirea proprietății va determina o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
chaise-longue”. Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna ta 15 Watts”), a ochilor strălucitori („capitol de astronomie ochiul tău”) e ușor de văzut; nu scapă nici bucolicele („norii au staționat preocupați de probleme agrare”), iar „prin orașul tău cubist D-zeu e cu scaun la cap”, toate - imagini inversate care sporesc sensurile. De fapt, ceea ce se petrece în „aer liber” dă senzația de miraculos, iar mișcarea parodistică este expresia unei mirări colosale: „Mai știi
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
echilibrul artistic al lui Caragiale. Prin gura sa vorbește un singur om, simbolizând o societate arhaică, dar, spre deosebire de Eminescu, societatea aceasta este analizată în toate instituțiile ei. Opera scriitorului e o arhivă a unui popor primitiv ireal: dragoste, moarte, viață agrară, viață pastorală, război și asceză, totul e reprezentat. Cu o inteligență de mare creator, scriitorul a fugit de document, ridicându-se la o idee generală. Dacă Sadoveanu n-a creat oameni, a creat însă un popor de o barbarie absolută
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
familie, școală (model de educație, cultură, instrucție, conduităă, biserică (model spiritual-religios, moral etc.Ă, societate (model sociocultural, mentalitate, structurile politice ale statuluiă. Mediul de origine contribuie În mod esențial În a marca configurația tipului psihomoral al persoanei umane (rural, urban, agrar, industrial, cultural, spiritual etc.Ă. În plus, sunt importante educația, modul de formare al individului, nivelul de instrucție etc. Persoana se va dezvolta normal numai În condițiile În care are la dispoziție modele pozitive, pentru care să opteze În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un caracter variat. Ele sunt de două feluri: stabile și temporare. Mediile ambientale stabile corespund societăților așezate istoric într-un anumit teritoriu, cu tradițiile și modul de viață specifice acestuia. Ele pot fi zone restrânse, cu un tip de economie agrară sau activități înrudite, constituind satele, sau pot fi zone întinse, în expansiune, urbanizate, cu activități polimorfe (industriale, comerciale, de transport etc.), constituind orașele. Mediile ambientale temporare nu au un caracter stabil; ele se constituie în funcție de necesitățile economice, industriale, de agrement
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
electorilor). Prevederile referitoare la culte erau deosebit de radicale: pe lângă secularizarea averilor mănăstirești, dezideratele lui Boerescu priveau interzicerea „recrutării” de călugări, căsătoria civilă și adoptarea calendarului gregorian. Proprietatea avea să devină „sacră și inviolabilă” , ceea ce nu afecta Însă proiectul de reformă agrară, legitimat prin considerente de utilitate publică . Proiectul expus În La Roumanie après le traité de Paris era completat și nuanțat În lucrările ulterioare. Broșura Le firman turc pour la convocation des Divans Ad-hoc dans les Principautés du Danube, publicat În
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
În lunga domnie de 48 de ani a Regelui Carol I, perioada cu cea mai grea situație economică a fost indubitabil aceea cuprinsă Între anii 1899-1902. Atunci s-au vădit toate slăbiciunile care amenințau mereu o țară „eminamente agrară” cum era România, toate carențele sistemului politic și ale aparatului administrativ de la nivelul cel mai Înalt. Criza financiară de atunci a avut În primul rând cauze naturale - o secetă devastatoare - dar și cauze legate de o politică financiară nu chiar
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
mai exprima raporturile reale de putere Între cele două mari partide de guvernământ. Viitorul avea să aparțină liberalilor așa cum se va vedea și În 1907, În timpul marii răscoale țărănești, și În 1914 când liberalii vor impune principiul unei noi reforme agrare, al lărgirii dreptului de vot și În august, tot În acel an, neutralitatea României la Începutul Primului Război Mondial, apoi reformele din iulie 1917 care au transformat radical țara și au determinat ieșirea conservatorilor din istorie.
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]