2,894 matches
-
se bazează pe agregări succesive ale scorurilor de la nivelul indicatorului (adică nivelul cel mai dezagregat), până la scorul total GCI: dacă nu se menționează altceva, se folosește media aritmetică pentru a agrega variabile individuale în cadrul unei categorii (a). Pentru nivelurile de agregare mai ridicate, se folosește procentul arătat în dreptul fiecărei categorii. Acest procent reprezintă ponderea categoriei respective în cadrul categoriei sale imediat asociate.<footnote Ibidem, p. 45. footnote> Ponderea fiecăruia dintre cei trei indicatori (cerințe de bază, factori de întărire a eficienței și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
acesta a fost marcat prin marile transformări care s-au declanșat în anii ’50 ai secolului trecut. Noua economie, economia de tip „al treilea val”, este denumită prin termenul special „modul nou de făurire a avuției”. Acesta se caracterizează prin agregarea a zece piloni, și anume: factorii productivi, valorile intangibile, demasificarea, munca, inovația, scara de operațiuni, organizarea, integrarea sistemelor, infrastructura și accelerarea. Toffler acordă un loc special factorilor productivi. În economia celui de-al „doilea val”, principalii factori productivi au fost
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Primul face referință la conceptul de alianță, prin care statele partajează o amenințare comună, luând anagajamentul de a acționa reciproc pentru asistență în cazul unui atac al unei părți. Apărarea colectivă trimite la preceptele amenințării statale și de natură militară, agregarea puterii, precum și la distincția care trebuie să se facă între securitatea internă și externă. Conceptul de securitate colectivă, conținut în Charta O.N.U, este mai idealist, în sensul că el presupune o formă de solidaritate între toți membrii unui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
complexe sunt în general caracterizate de o mulțime de obiective, fapt care impune soluționarea unor probleme practice, cum ar fi:<footnote Brian W., Systems: Conceps, Methodologies and Applications, vol. I, John Wiley & Sons, 1994. footnote> structurarea lor pe niveluri ierarhice; agregarea și descompunerea/dezagregarea obiectivelor; relevarea modalităților complete prin care se ajunge la îndeplinirea obiectivelor; identificarea factorilor perturbatori, care pot afecta obiectivele sistemului; ierarhizarea obiectivelor pe baza unui set de criterii; stabilirea măsurilor sau a metricilor de performanță; evaluarea consecințelor asociate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
a fi atinsă.3<footnote Bădescu A., Dobre I., Modelarea deciziilor economico-financiare, Editura CONPHYS, Râmnicu Vâlcea, 2001. footnote> Problemele cu care se confruntă decidentul sunt multicriteriale și implicit multiobiectiv. Criteriile pot fi independente sau dependente, caz în care este recomandabilă agregarea lor. De exemplu, la un obiectiv de nivel înalt de tipul „calitatea vieții”, contribuie mai multe subobiective componente cum ar fi: locuințe mai bune, reducerea poluării aerului și a apei, reducerea timpului de transport la serviciu, micșorarea disconfortului legat de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
conexe implicate (cercetări operaționale, teoria deciziei, cibernetică economică ș.a.) sau poate fi un model original, elaborat de grupa de analiști în funcție de specificul sistemului și al problemelor caracteristice acestuia. Evident că modelul prin însăși esența sa apelează la simplificări și/sau agregări ale lumii reale. Sunt eliminați factorii irelevanți realizării obiectivelor, sunt liniarizate anumite relații neliniare, complicate din punct de vedere opera țional, anumite aspecte statistice sunt reduse la cazul mai simplu, determinist ș.a.m.d. Simplificările realizate trebuie făcute în limite
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
în unități monetare. Beneficiul este privit în sens Pareto, conform căruia el relevă o situație creată pe baza unei acțiuni/decizii în urma căreia cel puțin unui membru al comunității să-i fie mai bine și niciunuia mai rău. Există posibilitatea agregării diverselor criterii într-unul singur, de tip fracționar, în care numărătorul cuantifică sub formă multiplicativă consecințele rezultatelor (efectelor) adoptării unei variante, iar numitorul eforturile/inputurile implicate de o astfel de variantă. Metoda este discutabilă prin aceea că ea se referă
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
dominanți ce controlează majoritatea resurselor (materiale și simbolice) ale sistemului social. Ele preiau rolul dominant În societate deținut odinioară de comunități sau de alte forme mai puțin structurate de cooperare. Caracteristica de bază ce diferențiază organizațiile de celelate forme de agregare a indivizilor este aceea a raționalității instrumentale, un concept care a fost introdus de M. Weber (1964) și care este folosit pentru a fundamenta rolul dominant al organizațiilor În societățile moderne. Expansiunea organizațiilor nu poate fi astfel detașată de influența
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
realizare a acțiunii colective și, implicit, de generare a organizării sociale În sens larg. Piețele, organizațiile și câmpurile sociale sunt instanțe ale cooperării ce diferă prin gradul de organizare/instituționalizare a acțiunii colective. Piața, instanță minim instituționalizată, generează cooperare prin agregarea opțiunilor mutuale de schimb Între actori raționali, utilitariști, ce Își urmăresc propriile interese. Organizațiile sunt entități instituționalizate care generează cooperare În cadrul structurii de statusuri și roluri diferențiate și coordonate funcțional, care actorii individuali le asumă prin socializare. Piețele și organizațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
deopotrivă acțiunea rațională interesată și asumarea unor roluri sociale. Cooperarea socială exercitată În cadrul instituțiilor formale ori organizarea oamenilor În structuri sociale instituționalizate constituie o problemă fundamentală În sociologie. Cooperarea presupune existența unei ordini sociale și arată gradul de coeziune și agregare socială. Solidaritatea organică, invocată de Durkheim, se bazează pe diferențierea funcțiilor sociale, fie ele productive, administrative, familiale etc. și pe integrarea acestora În cadrul proiectului societal. D. Sandu consideră aceeași problemă a „sociabilității”, relații sociale neconflictuale care aduc unitatea și agregarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
agregare socială. Solidaritatea organică, invocată de Durkheim, se bazează pe diferențierea funcțiilor sociale, fie ele productive, administrative, familiale etc. și pe integrarea acestora În cadrul proiectului societal. D. Sandu consideră aceeași problemă a „sociabilității”, relații sociale neconflictuale care aduc unitatea și agregarea socială, În analizarea dezvoltării sociale și economice. Problema cooperării (instituționale) a fost analizată, din perspective diferite, dar, considerăm convergente, de către economiști și sociologi. Atât unii cât și ceilalți acordă o importanță crescândă problematicii formelor de manifestare a cooperării În cadrul domeniilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Commons spunea că prin tranzacții (n.a. schimburi) „se realizează ordine Într-o relație interindividuală (n.a.) În care un conflict potențial amenință să zădărnicească oportunitățile de realizare a unor câștiguri mutuale”. Cooperarea așadar, urmează direcțiile unei ordini sociale instituite și produce agregarea elementelor sociale, fiind procesul prin care se realizează tranziția micro - macro social. Distincția economic - social se estompează odată cu cea dintre sferele public - privat (În condițiile În care oferta de servicii publice Întră În competiție pe piață cu oferta de servicii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
problematica structurilor de organizare a cooperării sociale și economice, piețe, organizații câmpuri organizaționale. În capitolele al treilea și al patrulea, vom considera această problematică din perspectiva neo-instituționalismului economic, accentuând limitările acestor modele, de tip funcționalist, bazate pe eficiență și pe agregarea intereselor actorilor. În capitolul al cincilea vom face trecerea la neo-instituționalismul sociologic ce introduce elemente valorice și cognitive În analiza instituțiilor ce produc cooperare. Capitolul al șaselea introduce elemente structurale În analiza cooperării, din punctul de vedere al teoriei schimbului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se Întemeiază pe Rațiune, pe Modernitate și ajung să fie luate ca atare, să constrângă cognitiv și astfel, să producă predictibilitate, să reducă incertitudinea și să genereze ordine socială. În toate aceste abordări, instituțiile se manifestă la toate nivelurile de agregare ale sistemului social și pot Îndeplini anumite funcții sociale: instituțiile sunt constitutive pentru agregarea și menținerea sistemului (produc solidaritate În termenii lui Durkheim), realizează ordinea socială, reduc incertitudinea și costurile de tranzacționare, dar se pot dovedi și disfuncționale. În opoziție
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constrângă cognitiv și astfel, să producă predictibilitate, să reducă incertitudinea și să genereze ordine socială. În toate aceste abordări, instituțiile se manifestă la toate nivelurile de agregare ale sistemului social și pot Îndeplini anumite funcții sociale: instituțiile sunt constitutive pentru agregarea și menținerea sistemului (produc solidaritate În termenii lui Durkheim), realizează ordinea socială, reduc incertitudinea și costurile de tranzacționare, dar se pot dovedi și disfuncționale. În opoziție relativă cu instituțiile, acțiunea intențională este un comportament individual (sau de grup) orientat spre
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
standardizate. Instituțiile sunt normative și constrângătoare social, definind și generând cadrul În care se stabilesc și se derulează acțiunile actorilor. Acțiunea este o caracteristică subiectivă a actorilor sociali, În timp ce instituțiile se constituie obiectiv În cadrul sistemului social la diverse nivele de agregare (câmpul organizațional, profesiile, sistemul social În ansamblu) și devin oarecum independente de actorii sociali, deși se Înfăptuiesc inițial prin acțiunile acestora. Instituționalizarea este procesul prin care acțiunile anumitor actori limitează sistematic capacitatea de alegere a altora (constrângându-i Într-un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un anumit câmp. În modelul propus, considerăm dinamica legăturii instituții sociale - rețele de relații sociale din perspectiva implicării actorilor sociali În modelarea instituțională (chiar dacă operând cu modele mentale incomplete); din această dinamică rezultă instituții sociale funcționale la diferite nivele de agregare socială; funcționalitatea la nivel social (echivalentă cu instituții sociale eficiente) apare atunci când (așteptările) probabilitățile subiective asociate acțiunilor semnificative ale celorlalți actori - relații sociale - coincid cu (se ipostaziază În) prescripțiile instituțiilor formale. Altfel spus, (P3) atunci când existența instituțiilor este simbolic construită
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
marginal al managementului. De la prima publicare a studiului său În 1937 până la decernarea premiului Nobel În 1991, Coase și-a dezvoltat și ajustat teoria În mai multe rânduri. Dacă articolul din ’37 viza exclusiv nivelul microsocial, mai precis rațiunea de agregare a factorilor de producție În cadrul firmei, studiile sale recente vizează nivelul macrosocial, ceea ce Coase (1992) desemnează prin sintagma, „structura instituțională de producție”, referindu-se la echilibrul ce caracterizează o economie la un moment dat Între relațiile de piață și relațiile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cea cadrul organizațiilor. Se disting două abordări importante: pe de o parte o abordare instituțională (Williamson, 1981; North, 1990; Masten 1993) accentuând specificitatea construcției legale și sociale a organizației, pe de altă parte o concepție ce consideră organizațiile doar ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). A doua abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică analizată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dat societatea, nu poate fi explicată În cadrul modelului neoclasic al echilibrului economic, ci este o funcție a gradului de incertitudine și impredictibilitate a mediului. Pe de altă parte, o concepție avându-și originea În cadrul instituționalismului economic, consideră organizațiile doar ca agregare a unei coaliții bazată pe simple relații contractuale (nexus of contracts), aidoma celor Întâlnite pe piață (March și Simon 1958; Jensen și Meckling 1976; Demsetz 1997). Această abordare ne conduce către studierea relațiilor de tipul agent - principal, problematică asupra căreia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
competitori. Controlul acestor companii era exercitat de manageri ce se află la rândul lor doar sub un vag control exercitat de proprietarii legali (acționari) ai companiei; atrofierea controlului se datorează, În special, „atomizării”, adesea extreme, a acționariatului, fapt ce Împiedică agregarea eficientă a intereselor acestora. Structura acționariatului marilor companii include fonduri de pensii, fonduri de investiții și bănci care reprezintă interesele a milioane de investitori, precum și mulți investitori individuali minoritari. În studiul realizat de Berle Încă În 1965, În economia americană
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a milioane de investitori, precum și mulți investitori individuali minoritari. În studiul realizat de Berle Încă În 1965, În economia americană, primele 500 de companii În ordinea mărimii aveau structuri de acționariat cuprinzând Între câteva mii și un milion de acționari. Agregarea acestora pentru a lua decizii executive era greoaie, În multe cazuri fiind chiar imposibilă. Procesul de atomizare al acționariatului continuă un trend ascendent cu fonduri de investiții ce reprezintă interesele unor investitori foarte dispersați. În Statele Unite, În același an, numărul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
propriilor decizii asupra lui și a familiei sale, un actor colectiv cu sute sau mii de acționari și milioane de clienți gândește deopotrivă economic și politic. Decizia economică este o decizie politică ce favorizează interesele organizate mai degrabă decât rezultatul agregării deciziilor raționale a proprietarilor - antreprenori. Nu doar mărimea, spune Berle, este cauza acestei transformări, ci și influența opiniei publice prin intermediul statului, al societății civile, dar și al sistemului educațional ce furnizează acreditări și standarde de acțiune managerială. Nu În ultimul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și nu realități naturale rezultate din presiunea către eficiență și pragmatism. În fapt, conform acestei abordări, instituțiile modelează cognitiv indivizii astfel că, În cele din urmă ele sunt răspunzătoare de structurarea patternurilor de interacțiune și a cooperării sociale, și nu agregarea intereselor individuale așa cum asumă abordările economice realiste. Interesele sunt, la rândul lor, construcții ale societății raționale și eventuala divergență a acestora este mai mult o caracteristică sistemică decât una interindividuală. Agenții funcționează mai puțin ca actori independenți și mai degrabă
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de față, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanță la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]