1,472 matches
-
au propus să se baricadeze în clădire și să redacteze un program de revendicări care să fie negociat cu autoritățile comuniste. Însă propunerea a fost trecută cu vederea de către muncitori. Mulțimea nu s-a descărcat doar asupra obiectelor: au fost agresați și câțiva membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic - primarul orașului, de pildă, dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și îngrijorate pentru siguranța lor (unii chiar au manifestat crize nervoase de depresie, în public sau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
atât verbal, cât și fizic - primarul orașului, de pildă, dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și îngrijorate pentru siguranța lor (unii chiar au manifestat crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns). Uneori au fost agresați și membri ai autorităților de supraveghere: este cazul unui milițian de la o secție de votare, care a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, uniforma fiindu-i sfâșiată de mulțime (Oprea și Olaru, 2002, p. 20). Și în acest caz
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
promisiunea unor agresiuni împotriva familiei a fost un alt aspect al anchetei. Transportul la Bucureștitc " Transportul la București" Pentru a fi transportați la București, în vederea suplimentului de anchetă care pentru unii protestatari avea să fie foarte dur, rebelii au fost agresați prin aplicarea de cătușe la mâini și la picioare. În mașina care îi ducea în capitală, ei au fost transportați în condiții animalice. La un moment dat li s-a imprimat spaima că mașina va opri într-un loc pustiu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
timpul anchetei. Pe durata desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea au refuzat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut că au cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
insistă pe ideea că Armata a fost provocată și că s-a tras numai „în cazuri extreme, numai cu armamentul individual și numai pentru apărarea obiectivelor încredințate care erau atacate sau pentru ca militarii să se autoprotejeze împotriva celor care îi agresau” (p. 55). Desigur, focul de avertisment a produs și victime, dar numai „accidental, fără ca să se fi urmărit deliberat suprimarea vieții cuiva” (p. 57). Autorii insistă asupra faptului că, la Timișoara, pe lângă protestatarii pașnici existau indivizi agresivi înarmați cu răngi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
erau proiectați ca huligani, spioni etc. La Timișoara, Armata a primit misiuni de luptă pe care ar fi trebuit să le îndeplinească Ministerul de Interne, acuză autorul. Militarii au deschis focul în capitala bănățeană, afirmă Urdăreanu, doar pentru că au fost agresați de provocatori și diversioniști, bănuiți a fi agenți și spioni. Pentru misiunile de luptă ale Armatei la Timișoara și București (până în 22 decembrie 1989), autorul aruncă vina asupra lui Ceaușescu, în calitatea lui de comandant suprem al forțelor armate. Pe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Adevăr despre decembrie 1989..., 1999) apără imaginea Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989, atât înainte, cât și după prăbușirea regimului ceaușist. Pentru cazul Timișoarei, autorii susțin că militarii au ripostat cu foc doar pentru a se apăra atunci când au fost agresați de provocatori. Pentru cazul Clujului (care îi preocupă probabil pe autori tocmai fiindcă existau documentele fotografice considerate probe irefutabile, ce demonstrau faptul că Armata a deschis focul) și al grupului de protestatari condus de Călin Nemeș, Sava și Monac consideră
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acestei forme simple, rapide și eficiente de recoltare a opiniilor. În nici o societate cu adevărat democratică nu este pusă la îndoială utilitatea sondajelor, iar forțele politice nu-și pot permite să ignore rezultatele acestora și, cu atât mai puțin, să agreseze instituțiile care au lansat pe piață cifre statistice care nu le sunt favorabile. (Asupra acestor aspecte vom reveni în finalul lucrării.) Mai pe scurt deci, sondajul este o formă „populară” de anchetă, axată pe o problematică ce stârnește un interes
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
el verbal sau nonverbal. Persoane nonasertive, timide, pasive, ele devin aproape invizibile, crezând că tăcerea este cel mai bun mod de a evita conflictele și relațiile conflictuale. Cu ele, este nerecomandabil: • tendința de a ne irita și de a le agresa verbal. Taciturnii încearcă să evite dezacordul și conflictul; • tendința de a ne pierde răbdarea, de a-i evita. Este totuși bine dacă: • ne facem timp pentru ei, dacă îi ascultăm în mod activ; • creăm un climat de relaxare de încredere
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt încrezători își fac mult mai ușor prieteni, pentru că își abordează semenii cu bunăvoință, cu deschidere, gândind cele mai bune gânduri despre ei. Din aceleași motive, au tendința să aibă relații profunde și stabile. În schimb, un copil care este agresat, umilit, neglijat, respins în primii săi ani de viață are toate șansele să dezvolte o puternică schemă de inadaptare: neîncrederea. El va avea tendința să presupună că oamenii nu sunt și nu pot fi de încredere, că nu au intenția
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celuilalt; pune în aplicare propriile reguli. Convingerile posibile ale celui/celei care are o atare atitudine sunt: • sunt mai valoros decât celălalt; • viața este o luptă; trebuie să fii ca un lup; • nicio milă pentru cei slabi; • prin răzbunare, detestând, agresând și învinovățind, se rezolvă problemele; • ceilalți se înșală, eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înțeles totul și poate da dovadă de o atitudine de batjocură, de cinism. El caută să fie în siguranță și rămâne retras. El își definește propria frontieră relațională prin retragere, îi propune celuilalt să atingă această frontieră pentru a-l agresa. Convingerile celui/celei care adoptă o astfel de atitudine sunt: • este greu să vezi partea bună a lucrurilor; • nu se poate face nimic; • eu nu valorez mare lucru, dar nici ceilalți; • valorez mai mult decât celălalt; • dacă aș vrea, aș
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un conflict care generează tensiune psihică, prin urmare trebuie rezolvat întâi conflictul ceea ce va duce la reducerea tensiunii psihice și a agresivității). Sau agresivitatea poate fi o tendință pulsională a individului (copil dizarmonic care simte bucurie atunci când face rău). Nevroticii agresează pentru a nu fi ei agresați. 4) Minciuna Este acțiunea de a altera cu bună știință adevărul, o afirmație contrară adevărului. La copil, distincția dintre adevăr și fals, adevăr și minciună este progresivă. Pentru Piaget, înainte de 6 ani, copilul nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de o intimitate absolută, care iese din orice relație și pe care nu ești dispus (și nu ai de ce) s-o împarți cu altul împărtășind-o. În acest sens, Freud, de pildă, a eliberat intimul, dar deopotrivă l-a și agresat. Ultimul roman al lui Houellebecq (Platformes) ― dacă se mai poate vorbi, cu acest torchon literar, de roman și literatură ― practică dezinvoltura intimului: din zece în zece pagini (cel puțin până o întîlnește pe Valerie), eroul se masturbează. Problema nu este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este atât de ridicat?". Sau: " O anchetă inedită realizată de sociologul X arată că aproximativ 84% dintre elevi afirmă că există violență în școală. Aproape 37% dintre elevi au fost deja victime ale furturilor, iar 4,7% au fost deja agresați în școală". În realitate, cercetătoarea se bazează pe cifrele referitoare la furt (de altfel, mult mai mici decât în Franța) fiindcă sunt cele mai ridicate, dar omite să spună că încăierările, insultele, agresiunile fizice împotriva adulților sunt net mai puțin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Interpretarea acestor rezultate ridică probleme ținând de cauză și efect. Poate că victimizarea cauzează efectele negative. Sau poate faptul că este deprimat și are o stimă de sine mediocră îl poate face pe un elev mai susceptibil de a fi agresat. Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cea a băieților și ar fi mai puțin directă decât la aceștia, care recurg mult mai des la agresiune fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai susceptibili să fie autori ai violențelor, după cum și riscă mai mult decât fetele să fie victime, indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Nabuzoka et al., 1993; Lindström, 1995; Smith, 2002; Gottfredson, 2001). Studiul suedez despre droguri și violență (Lindström, 1996) dezvăluie că aproximativ 10% dintre fete și 20% dintre băieții de 12-13 ani au fost agresați în primul semestru al anului școlar 1995. Un studiu precedent, din 1995 (The Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, cf. Andersson și Hibell, 1995), conchide că 5% dintre băieții de 15-16 ani și 1% dintre fete au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Smith, 1997) raportează, de asemenea, că nivelul de bullying este mai ridicat în școlile care concentrează copii cu dificultăți socio-economice; • NCVS (National Crime Victimization Survey) demonstrează, prin date adunate în 4 ani (1992-1996), că profesorii sunt de două ori mai agresați în școlile urbane din SUA și că problemele cu armele de foc sunt aici importante pentru 24% dintre elevi (cf. Canada, 2000). Numeroase reevaluări ale subiectului demonstrează corelația puternică între inegalitățile sociale și violență: de exemplu, Lipsey și Derzon (1997
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prudență. În consecință, victimele sunt mai ales indivizi izolați, fără suficientă protecție. Cusson ia exemplul grupului care merge la cinema la o oră târzie: grupul nu pățește nimic, dar individul izolat riscă într-o măsură mult mai mare să fie agresat. La fel se întâmplă și la școală pentru copiii-victime, care sunt adesea foarte izolați, lipsiți de sprijinul unui grup de colegi care să-i protejeze. La fel și cu dascălii-victime: în școlile în care munca în echipă e foarte slabă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lor în 1995, iar acum au ajuns la 19,5%, adică o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fost violate. Interesant este că și femeile declanșează violență asupra bărbaților, dar evident într-o proporție mult mai mică. Semnificativ este faptul că violența care începe pe timpul întâlnirilor, în general, continuă și în căsătorie. AGRESAREA PARTENERULUI. Deși unii soți sunt agresați de soțiile lor, violența pricinuită de soți împotriva soțiilor tinde să fie mult mai frecventă și mai intensă. Semnalăm și aici un ciclu al violenței bărbații care au fost agresați copii fiind sau ai căror tați le-au bătut mamele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
continuă și în căsătorie. AGRESAREA PARTENERULUI. Deși unii soți sunt agresați de soțiile lor, violența pricinuită de soți împotriva soțiilor tinde să fie mult mai frecventă și mai intensă. Semnalăm și aici un ciclu al violenței bărbații care au fost agresați copii fiind sau ai căror tați le-au bătut mamele, mult mai probabil vor deveni mai agresivi decât alți bărbați. Deși unii teoreticieni sociali au prevăzut că incidența violenței asupra soțiilor cu poziție socială ridicată va fi în declin, un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mod ironic, actele lor suicidale confirmă felul în care au fost efeminați de dragoste, deoarece sinuciderea este definită în poem, și de vechea tradiție din care acesta derivă, ca ultima alternativă a unei femei care este violată, abandonată sau altfel agresată în cadrul unei relații amoroase, sau care, asemenea personajului Alceste, se sacrifică pentru soțul ei. [...] Antoniu reprezintă eroul matur feminizat lamentabil și în cele din urmă distrus de pasiunea sa necontrolată, Piram este un adolescent care nu ajunge la maturitate deoarece
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]