4,357 matches
-
-n adierea frunzelor udate.” (E toamnă), precum și aici: ”Cum să cred că nu e toamnă,/ Când în pomi nu mai e poamă, /Iară florile-ofilite / Plâg, de frunze părăsite?” (Cum să cred că nu e toamnă?”). Trecând prin timp, descoperim un ”Ajun de zăpadă” în care se arată că ”E iarnă și natura plânge. Când plâng și țurțurii pe ram, / Prin lacrimile lor se scurge / Durerea -ngemănată an cu an”, dar, să nu uităm, asemenea Ajun presupune și prezența lui ” Moș Crăciun
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
toamnă?”). Trecând prin timp, descoperim un ”Ajun de zăpadă” în care se arată că ”E iarnă și natura plânge. Când plâng și țurțurii pe ram, / Prin lacrimile lor se scurge / Durerea -ngemănată an cu an”, dar, să nu uităm, asemenea Ajun presupune și prezența lui ” Moș Crăciun”, în fața căruia doamna Coca Soare te îndeamnă ” Să-i spui și tu povestea-ți, chiar acum, / El te va asculta cu mare drag, / Iar dacă ai nevoi și ai căzut în drum, /Moșu-ți
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
până spre prânz, când Șefu’ îl chemă simulând nemulțumirea pentru nerezolvarea cazului, exteriorizându-și starea prin ceva guturale nepricepute de audiență. Cu voce ridicată îi recomandă să verifice zona pieții, s-o descongestioneze de găinari! Ceilalți reintrară în atmosfera din ajun, aruncând câte alea: -Păi, nu? Ce hoții de pătrunjel nu-s tot oameni? spuse Nae cu glas pițigăiat anume. -Cum altfel? pară din zbor Mihnea. Și se prind ușor, iar dacă ești om de suflet și-i faci pierduți, nevinovați
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Anghel nu agrează băutul de unul singur. Îi trebuie companion. Dar nu totdeauna alesul e om cu măsură și glagorie ca el. Ultima dată când s-au văzut, abia de-a gustat dintr-o bere. De ce? Au aflat că-n ajun amicul se-ntorsese acasă târziu și bine aghesmuit, încât bombănea să-și dibuie curaj ca totdeauna când e vinovat. -Eu ziceam una, Ea, alta și tot așa. -Care Ea? întrebase Gabi holbându-se peste rama ochelarilor. -Chiar așa! Ți-ai
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
furie ori la zâmbet. Ca să se relaxeze, își zise, de data asta, în gând: ochii verzi, ochii verzi, niciodată să nu-i crezi ! Se scurseseră ani, își aminti Mira, de când nu le mai trecuse pragul. Era într-o luni. În ajun, o sunase Mira-Mică, târziu, în noapte, să-i spună că tocmai venise de la socri, de la Galați și adusese mult pește din care ținea să-i dea și ei. Avea și proaspăt, și sărat, și afumat, inclusiv câteva borcane mari de
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
după câteva zile, frunzele au început să se ofilească, unele să cadă și toate semnele indicau că puieții nu s-au prins. Am continuat totuși să aduc la fiecare o cratiță cu apă proaspătă în fiecare joi, chiar dacă plouase în ajun... După cam trei săptămâni am înțeles însă că efortul meu este zadarnic, copăceii își pierduseră toată frunză, ramurile plăpânde se pleoștiră și nu se puteau deosebi prea mult de parii subțiri de care erau legați. Am considerat că e de
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
și-acum duium peste bordeie, ca-ntotdeauna. Poclada așternută scânteia, făcând din Cer noaptea o boltă de poveste cu ce a fost... Fumurile adăposturilor tremurau sfielnic în aerul tare. Locul părea de basm, oprit într-un ceas al așteptării... În ajunul zilei temute, "veneticul" nu-și găsise deloc stare. Frământase tot timpul din nări și bolmojise ceva prevestitor în timp ce termina din cuțit șuierica. Întrebat de puradelul aflat mereu alături, el răspicase că-n sat se va-ntâmpla ceva... Copilul dăduse sfătos
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
scriu în verde viu Seara când răsare luna... Peste dealuri e pustiu Vântul bate,bate-ntr-una Scrisul se așează-n rând Saturat de vânt,de ploi... Strofele pătrund în gând Așezate-n toamne noi.. Așezat în toamne reci Să vestească în ajun Versu-i pomenit pe veci În colinde...de Crăciun Vreau să scriu în verde viu Într-o seară de Crăciun.. Domnului colind îi scriu Fericit să fii...om bun! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Vreau să scriu în verde viu / Valer
VREAU SĂ SCRIU ÎN VERDE VIU de VALER POPEAN în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383425_a_384754]
-
Acasa > Versuri > Iubire > AJUNUL BOBOTEZEI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Leverkusen, Joi, 5 Ianuarie 2017 Azi e-Ajun de Bobotează Și-amiroase-a busuioc, Duhul să vă aibă-n pază, Să vă fie-n orice
AJUNUL BOBOTEZEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382839_a_384168]
-
Acasa > Versuri > Iubire > AJUNUL BOBOTEZEI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Leverkusen, Joi, 5 Ianuarie 2017 Azi e-Ajun de Bobotează Și-amiroase-a busuioc, Duhul să vă aibă-n pază, Să vă fie-n orice loc, Să vă fie cu temei Ziua toată, viața toată, Până-n marginile ei Ca agheasma de curată! Azi e-Ajun de Bobotează, Mâine-n chip
AJUNUL BOBOTEZEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382839_a_384168]
-
5 Ianuarie 2017 Azi e-Ajun de Bobotează Și-amiroase-a busuioc, Duhul să vă aibă-n pază, Să vă fie-n orice loc, Să vă fie cu temei Ziua toată, viața toată, Până-n marginile ei Ca agheasma de curată! Azi e-Ajun de Bobotează, Mâine-n chip de porumbel Duhul pe aceeași rază Se pogoară peste El! Apele sub cer sfințească În același Singur Crez Orice ființă omenească Pregătită de Botez! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ajunul Bobotezei... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
AJUNUL BOBOTEZEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382839_a_384168]
-
Ca agheasma de curată! Azi e-Ajun de Bobotează, Mâine-n chip de porumbel Duhul pe aceeași rază Se pogoară peste El! Apele sub cer sfințească În același Singur Crez Orice ființă omenească Pregătită de Botez! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ajunul Bobotezei... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2197, Anul VII, 05 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
AJUNUL BOBOTEZEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382839_a_384168]
-
De vrei o viață împlinită, Cu sens, speranță, nu uita: Viața Domnului, jertfită Pentru creația Sa iubită, E toată moștenirea ta! De-aceea vreau acum să-ți spun: Să te gândești, să meditezi, În ziua sfântă de Crăciun, Sărbătoritu-i moș Ajun, Sau Pruncul Sfânt? Tu în ce crezi? 23/ 12/13, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Crăciunul, zi de cercetare / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2168, Anul VI, 07 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucica Boltasu : Toate
CRĂCIUNUL, ZI DE CERCETARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382836_a_384165]
-
Radu, nepotul lor, pe care-l educă și-l cresc cu multă grijă. Ascultându-le rugile fierbinți, bunul Dumnezeu, prin intermediul Destinului, aduce în viața acestor oameni deosebiți pe Ioana, tânăra orfană de ambii părinți, găsită de Radu în seara de Ajun, fugită din casa surorii sale, din cauza soțului bețiv care a vrut s-o violeze. Bătrânii învățători consideră acest eveniment ca pe un dar de la Dumnezeu și o „adoptă” sufletește, integrând-o în familia lor, spre bucuria lui Radu că are
MODELE DE VIAŢĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383045_a_384374]
-
se zvonește, Că-n visul nopții se-arată Celor cu gându-n poveste, Să le dezvăluie soartă. Se invocă de sărbători, Tradiții din popor străbun Sau erezii ce dau fiori, De la Sântandrei la Crăciun. Feciorii pornesc prin sate, Noaptea-n ajun să fure porți, Fetelor nemăritate. Dorind să le devină soți. În vase, lângă ferestre Se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește, Noul an va fi-mbelșugat. Din legendele păgâne Se practică obiceiuri Ce ar intra în
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
să le devină soți. În vase, lângă ferestre Se pune grâu la germinat. Într-o lună de va crește, Noul an va fi-mbelșugat. Din legendele păgâne Se practică obiceiuri Ce ar intra în destine, Precum fantezia-n gânduri. În Ajun și-n miez de noapte Stau fete să se-oglindească, Cu două lumânări la spate. Vrând, ursitul să-și zărească. Sau pe apa din fântână Privesc singure-n tăcere, Ținând în fiece mână, Lumânări “de la-nviere”. Dacă-n truc nu
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
nr. 1800 din 05 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al morii din Lisa, cei trei meșteri se cufundaseră într-un interminabil joc de cărți. Astăzi nu venise nici un mușteriu la moară. Era Ajunul Crăciunului și gospodarii aveau alte treburi cu prepararea porcului tăiat de Ignat. Domnul Ionescu, patronul, plecase cu sania împreună cu soția la târgul din Piatra, după cumpărături. La plecare, le spusese celor trei: -Băieți, (așa îi alinta el), astăzi nu mai
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
Astă seară se colindă....hâââ! După bolindeți... -După ce...mă? l-a întrebat Neamțul. Ce-a spus, nea Ghiță? -Neamțule, la voi în Germania, copiii nu colindă după bolindeți? Neamțu a făcut ochii mari. Văzuse anul trecut, în noaptea de Ajun, niște copii cu traista care strigau și cântau ceva, dar nu i-a luat în seamă. Acum pricepuse. -Dacă așa stau lucrurile, dă-i drumul, nea Ghiță să plece după bolindeți. -Neamțule, vezi-ți și tu de treabă! l-a
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
te cunoască ai mei. Pe urmă tratăm detaliile viitorului nostru. Nicio vorbă despre căsătorie. În definitiv, nici nu doream să atacăm problema asta. M-am bucurat și l-am întrebat când vine. O, a spus el convingător, cred că în ajunul revelionului, la prânz sunt la Galați. Să știi că te aștept la gară, i-am spus eu, veselă. Nu, nu te deranja! Am adresa ta, iau un taxi de la gară și ajung fără probleme. Vreau să-ți fac o surpriză
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
Scala din București. Recitalul „Sunt un orb”, ilustrat de actorul Horațiu Mălăele va străluci joi, 17 decembrie pe scena cinematografului Scala din centrul capitalei, începând cu ora 20:00. Cu farmecul și talentul său caracteristic, Horațiu Mălăele ne invită în Ajunul Crăciunului să petrecem o seară plină de umor cu poezii și glume siropoase inspirate din prezent, cu ironii fine sau momente de mare profunzime artistică. Adoptând o ținută relaxată, neutră, cu pantalonii lui lungi și mâinile în buzunar, Horațiu Mălăele
AVERTISMENT! PERICOL DE RÂS ÎN HOHOTE CU ACTORUL HORAȚIU MĂLĂELE LA CINEMA SCALA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383107_a_384436]
-
în care Sfanțul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Bună Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sarba-torile Maicii Domnului. Dată acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sarbato-reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Romă de papă Leon al
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]
-
alte piese populare românești, numai dacă ar avea îndrumători inițiați în arta veritabilă a coregrafiei populare. Câți dușmani mai avem pe lângă perfida nepăsare? Pentru prima dată, în ultimul deceniu, conducerea Societății „Mihai Eminescu” a lansat inițiativă de a elabora în ajun un proiect de rezoluție pentru Sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”. Convocarea conferinței de la 31 august, întregită armonios de tradiționalele „Respirări” ale scriitoarei Doina Cernica din Suceava, a fost stimulată și de faptul că anume această dată pentru prima oară a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
a constituit-o organizarea cafelelor, gustarilor și uneori meselor după Sf. slujbe, prezente într-un fel sau altul, în aproape întregul an care a trecut. Muncă pastorala a mai fost concretizata și în spovedirile din timpul anului, în umblarea cu ajunul Crăciunului și al Bobotezei, în vizitele făcute la bolnavii români în spitale sau la domiciliu, în alte vizite pastorale sau prietenești, chiar si in numeroasele telefoane săptămânale cu credincioșii. Activități catehetice Două zile de vineri, în fiecare lună, au fost
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
obiceiurile străbune. „Românii din Timoc care știu să vorbească, dar nu știu să scrie și să citească în limba maternă și-au păstrat totuși credința, obiceiurile și cântecele strămoșești, dovadă stând sărbătorile pe care le ținem (Colindrețu - în seara de Ajun, Moașâli - obicei de ridicare la grindă a copiilor pentru sănătate, Praznicul - hramul casei, dar și Pomana, cu întregul cult al morților, care este cel mai bine păstrat). Apoi am organizat festivaluri, concerte și seri etno, ca și evenimente de primă
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, sărbătorit an în ziua de 23 aprilie, este unul dintre cei mai venerați sfinți din lumea creștină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) și în traducere înseamnă agricultor. În ajunul sărbătorii și în ziua praznicului, din moși-strămoși, credincioșii respectă unele tradiții , convinși fiind că acestea atrag norocul și sănătatea în viața lor. Tradiții de bun augur în ajunul praznicului În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit ”Sângiorzul
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]