1,482 matches
-
alte maluri Din plante Întîlnim numai aroma. Numai zumzetul suav din albine. (Au fost oameni) Diferența față de scrierile anterioare se vede imediat. Baroc-manieristele jocuri de artificii ale unei fantezii atrase de eternul spectacol al metamorfozelor lumii, de „arta combinatorie” a „alchimiei verbului” aproape că au dispărut. În locul lor, ni se propune un fel de „vis treaz”, În care - cum spune Ion Biberi - „ansamblul faptelor exterioare” apare convertit „sub imboldul unui complex afectiv bine determinat”, Într-o „fabulație” ce schimbă cursul evenimentelor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
simplă”, văzînd „o moschee În locul unei uzine, o școală de toboșari făcută de Îngeri, calești pe drumurile cerului, un salon În fundul unui lac”; avem de-a face, de fapt, și la poetul nostru, cu o eliberare a imaginației, cu o „alchimie a cuvîntului”, cu o translație fantezistă a obiectului dat, Într-un registru combinatoriu „delirant” din punctul de vedere al realității constituite, acceptate În datele ei „prozaice”. Considerată atent, dincolo de spectacolul imagistic ce fură ochiul cu Înscenările sale neobișnuite, proza lirică
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ansamblului viziunii. Oricum, faptul că, „dintre toate NAȚIUNILE”, el se decisese să aleagă „imagi-NAȚIUNEA” n-a rămas o simplă butadă și, de altfel, tot ce spune (și face) esențial Voronca are o legătură mai mult sau mai puțin directă cu „alchimia imaginii”. Fie că este comparație, metaforă propriu-zisă sau metonimie, - „corelativ obiectiv” al unor stări de spirit -, așa cum sugera definiția de derivație reverdyană din anii Integral-ului, imaginea poetică vizează, În perspectiva lui Voronca, o eliberare de convențional și afirmarea unei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nucleu constitutiv literar (reprezentat de poezie) și o zonă amorfă, a textelor non-ficționale în proză, a căror literaritate este condiționată de anumiți factori externi. Întrebarea legitimă, pe care, de altfel, nu a ignorat-o nici Aristotel, este prin ce subtilă alchimie poate deveni limbajul - care este în mod obișnuit un instrument de comunicare și de acțiune - un mijloc de creație. Și, evident, pe această cale se întorc în atenție foarte subtilele corespondențe și infiltrări dintre dinamica genurilor, pe de o parte
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
chiar din celebra lucrare The Interpretation of Cultures (1973) acunoscutului antropolog cultural american C. Geerts, considerat unul dintre părinții turnuriiinterpretativiste (și postmoderniste): „Nimic n-ar discredita mai mult o asemenea abordare șinterpretativistă - n.n.ț decât o combinare de intuiționism și alchimie, indiferent cât de elegant sunt exprimate intuițiile sau cât de modernă este făcută să arate alchimia” (p. 30). 4. Cantitativ și calitativ: complementaritate, și nu opozițietc "4. Cantitativ și calitativ\: complementaritate, și nu opoziție" Una dintre distincțiile dihotomice întâlnite și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unul dintre părinții turnuriiinterpretativiste (și postmoderniste): „Nimic n-ar discredita mai mult o asemenea abordare șinterpretativistă - n.n.ț decât o combinare de intuiționism și alchimie, indiferent cât de elegant sunt exprimate intuițiile sau cât de modernă este făcută să arate alchimia” (p. 30). 4. Cantitativ și calitativ: complementaritate, și nu opozițietc "4. Cantitativ și calitativ\: complementaritate, și nu opoziție" Una dintre distincțiile dihotomice întâlnite și discutate cu o deosebită frecvență în lucrările cu caracter de reflecție asupra științelor socioumane este cea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Știi bine că Biserica îngăduie întotdeauna marilor personalități să iasă din cadrul normelor; ca apoi să-și însușească respectiva revoluție și să-și facă din ea un merit propriu. Din aceasta își trage Biserica vitalitatea, supraviețuirea ei se datorează acestei subtile alchimii diplomatice. Înseamnă că nu-ți aduci prea bine aminte de ce-a scris bătrânul în opera sa! Pare-se că schelăria teologică trebuie să se prăbușească sub o greutate neobișnuită pe care nimeni n-o prevăzuse din timp. Nu este
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de idei, Viorel Rotilă, • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane, Elena Macavei • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei• Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de inadaptare). Dacă ne observăm prin contemplație obiceiurile emoționale, scrie psihologul nord-american (2002), în cele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se transformă în izbucniri, teama în pierderea siguranței, suferința în lacrimi și groază. Or, rafinarea cunoașterii de sine presupune observarea impulsului dinainte de a acționa în virtutatea lui, astfel încât să putem hotărî dacă să îi dăm curs sau nu. Putem realiza alchimia emoțională fie prin intermediul contemplației, fie prin cel al relațiilor interpersonale. Contemplația poate schimba modul în care ne raportăm la stările emoționale și maniera în care (ni) le percepem; nu înseamnă eliminarea acestor stări. Ea este o cultivare a conștientizării, un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atenție "înțeleaptă". Contemplația este "o cale de a lărgi sfera conștientizării și de a-i rafina precizia" (idem, p. 17), de a ne calma și elibera mintea de tensiunea și de schema emoțională. Și relațiile pot participa (împreună cu contemplația) la alchimia emoțională. Însă, precizează autoarea, când este vorba de tipare emoționale, relațiile noastre sunt un cuțit cu două tăișuri. "Pe de o parte, schemele pot face ca orice relație să devină un câmp de bătălie emoțional, însă, pe de altă parte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
May, T. (2008), Gândirea sociologică, București, Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor în organizații, Iași, Editura Polirom. Bennett Goleman, T. (2002), Alchimia emoțională, București, Editura Curtea Veche. Berne, E. (2006), Ce spui după "Bună ziua"? Psihologia destinului uman, București, Editura Trei. Berne, E. (1981), Gamea People Play. The Psychology of Human Relationship, Londra, Penguin Books. Boncu, Șt. (2006), Negocierea și medierea. Perspective psihologice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
CARREIRA, Portugalia. Matthieu Béra este conferențiar la Universitatea Bordeaux IV, specialist în sociologia artei și a culturii și în istoria gândirii filosofice. Yvon Lamy este profesor la Universitatea din Limoges; a mai publicat L'artiste et la gantière (1989), L'alchimie du patrimoine (coord., 1996), Le mécénat culturel d'entreprise et ses bénéficiers (1997). Matthieu Béra, Yvon Lamy, Sociologie de la culture (c) 2003, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o spori, a o întreține, a o transmite. • Ce face patrimoniul La rândul său, procesul de patrimonializare impune publicului o nouă raportare la obiecte, conduite reglementate juridic, adesea obligatorii (cu riscul unor sancțiuni oficiale). Are loc, în acest sens, o "alchimie", altfel spus, o operațiune magică care ia mai multe forme: patrimoniul înglobează valori naționale și istorice, de interes general, care depășește particularismul și interesele private; aceste fenomene de "ridicare la generalitate" (Boltanski, 1990), de "obiectivare" (Heinich, 2000) și de colectivizare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice și a raporturilor de dominare (legături afective, fraterne, charismatice), și asta prin jocul unui cuvânt care eufemizează sau maschează o realitate "obiectiv" fondată pe interes. El vorbește de o "alchimie simbolică". Adevărul acțiunii religioase este că are două adevăruri: adevărul economic și adevărul religios care îl neagă" (1994, capitolul IV: "L'économie des biens symboliques"). Autonomizarea câmpului (religios) se poate măsura prin dezvoltarea unui corp de profesioniști care elaborează și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sociologie, Minuit, Paris, 1998a. L'Art contemporain exposé aux rejets. Études de cas, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1998b. LAMY Yvon, "Du Monument au patrimoine. Matériaux pour l'histoire politique d'une protection", în Genèses, nr. 11, 1993, pp. 50-78. (coord.), L'Alchimie du patrimoine, Maison des sciences de l'homme d'Aquitaine, Bordeaux, 1996. LATOUR Bruno, Pasteur: guerre et paix des microbes, urmat de Irréductions, La Découverte, Paris, 2001 (ed. I, 1984). LEVERATTO Jean-Marc, La Mesure de l'art. Sociologie de la qualité
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o să te prindă." Vine vorba despre Hist. des idées... și îl întreb pe Noica dacă, invocând arhetipurile, Eliade nu s-a așezat prea tare în raza lui Jung. "Știu că l-a jenat mereu apropierea (la fel și povestea cu alchimia), și la un moment dat mi-a scris chiar că de fapt a voit să le numească "paradigme", ceea ce mie îmi spune altceva. Vreau însă să-l liniștesc spunîndu-i că arhetipurile sale sânt clar așezate în ontologic, sânt deci mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
carnet de operațiuni. El transformă - ca să folosim terminologia lui Jankélévitch - nu-știu-ce-ul și mai-nimic-ul Într-o nostalgie cu ochii deschiși a ireversibilului. Nostalgia maladivă, fascinația cenușiului, dificultatea de a trăi, conștiința melancolică a imposibilității atingerii absolutului intră, În proporții variabile, În alchimia derutantă a sinuciderii. Nici albedo, nici nigredo, sinuciderea e, pentru toți scriitorii care au experimentat-o, o ieșire. O despărțitură, un drum scurt și luminos spre altceva. E greu să-l definim, pentru că nici unul dintre ei nu ni l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
logică a acumulării violente de detalii atroce, de sentimente greu de suportat și de frustrări care se adună În cascadă. Nici unul dintre aceste detalii, considerat singur, nu ar conduce, În mod normal, la ideea sinuciderii. Prin combinarea lor, Într-o alchimie a Răului, se ajunge Însă la tensiuni insuportabile și la construirea obsesională a salvării prin dispariție fizică. În aceeași măsură, se poate vorbi de un cod al onoarei și de un gentleman’s agreement pe care Drieu Îl face cu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
viață, trecând direct la plecarea lui din Bruges și la studiile lui universitare la Santiago de Compostella și apoi în Spania, unde caută să fie primit în audiență de Starețul Iacobinilor, cunoscut în toată Europa ocultă pentru talentul său în alchimie. În acele zile alchimia oferea o cale spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea așa cum este ea: o cloacă a ereziei și ipocriziei în care
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
plecarea lui din Bruges și la studiile lui universitare la Santiago de Compostella și apoi în Spania, unde caută să fie primit în audiență de Starețul Iacobinilor, cunoscut în toată Europa ocultă pentru talentul său în alchimie. În acele zile alchimia oferea o cale spre adevăr pentru cei care puteau pătrunde pe cărările ei misterioase. Zenon se străduie să-și deschidă ochii și să vadă lumea așa cum este ea: o cloacă a ereziei și ipocriziei în care sufletele curajoase sunt arse
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]